1Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în liniște,
decât o casă plină de cărnuri1 Lit.: jertfe., cu ceartă.
2Un rob înțelept va stăpâni peste un fiu care aduce rușine
și va avea parte de moștenire ca unul din frați.
3Creuzetul este pentru argint, și cuptorul pentru aur,
dar Cel Ce testează inimile este Domnul.
4Cel ce face răul ascultă de buzele nelegiuite,
și cel mincinos dă atenție limbii răutăcioase.
5Cine îl batjocorește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul lui;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6Coroana bătrânilor sunt nepoții6 Lit.: copiii copiilor.,
iar gloria copiilor sunt părinții lor.
7Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun,
cu atât mai puțin buzele mincinoase pentru un nobil.
8Mita este o piatră prețioasă în ochii stăpânilor ei;
oriîncotro se întoarce, ea reușește.
9Cel ce acoperă o greșeală caută dragostea,
dar cel ce o amintește mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.
10O mustrare îl pătrunde mai mult pe cel priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nesăbuit.
11Cel rău este înclinat doar spre revoltă;
un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12Mai bine să întâlnești o ursoaică prădată de puii ei,
decât un nesăbuit în nebunia lui.
13Dacă un om întoarce rău pentru bine,
nu se va îndepărta răul de casa lui.
14Începutul unui conflict este ca eliberarea unor ape;
renunță, înainte de a izbucni cearta!
15Cel ce îndreptățește pe cel rău și cel ce condamnă pe cel drept
sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.
16Ce folos au banii în mâna celui nesăbuit?
Ca să cumpere înțelepciunea? Dar n‑are minte…
17Prietenul iubește oricând,
iar fratele s‑a născut să fie alături în necaz.
18Omul nechibzuit dă garanție
și girează pentru semenul său.
19Cine iubește cearta iubește fărădelegea;
cine‑și face poarta înaltă caută distrugerea.
20Cel cu inima necinstită nu găsește binele,
și cel cu limba înșelătoare cade în necaz.
21Cine naște un nesăbuit va avea întristare,
și tatăl unui nebun nu va avea bucurie.
22O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele.
23Cel rău acceptă mita pe ascuns,
ca să corupă căile judecății.
24Înțelepciunea este înaintea omului priceput,
dar ochii nesăbuitului sunt la capătul pământului.
25Un fiu nesăbuit aduce întristare tatălui său
și amărăciune celei ce l‑a născut.
26Nu este bine să‑l pedepsești pe cel drept,
nici să lovești pe cei nobili din cauza dreptății lor.
27Cel ce‑și înfrânează cuvintele are cunoștință,
și cel cu duhul prețios27 Sau: calm. este un om priceput.
28Chiar și un nebun este considerat înțelept dacă tace
și priceput dacă‑și ține gura.
1Aduane mmɔwe a asomdwoeɛ wɔ ho
yɛ sene efie a apontoɔ ahyɛ no ma a nso basabasayɛ wɔ mu.
2Ɔsomfoɔ nyansafoɔ bɛdi ɔba nimguasefoɔ so,
na ɔbɛnya ne kyɛfa wɔ agyapadeɛ no mu sɛ anuanom no mu baako.
3Kyɛmferɛ wɔ hɔ ma dwetɛ na fononoo wɔ hɔ ma sikakɔkɔɔ
nanso Awurade na ɔsɔ akoma hwɛ.
4Omumuyɛfoɔ tie nsusuiɛ bɔne;
ɔtorofoɔ yɛ aso ma adwen bɔne tɛkrɛma.
5Deɛ ɔdi ahiafoɔ ho fɛ no bu wɔn Yɛfoɔ animtiaa;
na deɛ ɔfoa amanehunu soɔ no bɛnya asotwe.
6Mmanananom yɛ mmasiriwa animuonyam,
na awofoɔ yɛ wɔn mma ahohoahoa.
7Anokrokro nyɛ mma ɔkwasea,
saa ara na ano a ɛdi torɔ mfata ɔhene.
8Kɛtɛasehyɛ daadaa deɛ ɔma;
ɔgye sɛ ɛbɛma no nkonim.
9Deɛ ɔbu nʼani gu mfomsoɔ so no ma ɔdɔ ɛkwan,
na deɛ ɔbɔ soɔ no tete nnamfonom ntam.
10Nkaanim sɔ onipa a ɔwɔ nhunumu ani
sene mmaa ɔha a wɔbɔ ɔkwasea.
11Onipa bɔnefoɔ ani wɔ atuateɛ nko ara so
na wɔbɛsoma odwumayɛfoɔ tirimuɔdenfoɔ akɔ ne so.
12Ɛyɛ sɛ wobɛhyia sisire a wɔawia ne mma
sene ɔkwasea a ɔregyimie.
13Sɛ obi de bɔne tua papa so ka a,
bɔne rempa ne fie da.
14Ntɔkwa ahyɛaseɛ te sɛ deɛ wɔretue suka;
enti gyae ma ɛnka na ankɔfa ɔham amma.
15Sɛ wɔbɛgyaa deɛ ɔdi fɔ ne sɛ wɔbɛbu deɛ ɔdi bem kumfɔ no,
Awurade kyiri ne mmienu.
16Sika a ɛwɔ ɔkwasea nsam ho nni mfasoɔ,
ɛfiri sɛ ɔnni botaeɛ biara sɛ ɔbɛhunu nyansa.
17Adamfo kyerɛ ɔdɔ ɛberɛ nyinaa mu,
wɔwo onua barima ma ahokyere berɛ.
18Obi a ɔnni adwene no na ɔde ne nsa hyɛ krataa ase di akagyinamu
nam so de si awowa ma ne yɔnko.
19Deɛ ɔpɛ ntɔkwa no dɔ bɔne;
deɛ ɔsi ɛpono tentene no frɛfrɛ ɔsɛeɛ.
20Onipa a ɔwɔ akoma kontonkyi no nnya nkɔsoɔ;
deɛ ne tɛkrɛma daadaa no tɔ amaneɛ mu.
21Deɛ ɔwo ɔba kwasea no di awerɛhoɔ;
ɔba kwasea agya nni anigyeɛ.
22Akoma mu anigyeɛ yɛ aduro ɛsa yadeɛ,
nanso honhom a apɛkyɛ no wewe nnompe.
23Omumuyɛfoɔ gye adanmudeɛ wɔ esum ase
de kyea atɛntenenee.
24Onipa a ɔwɔ nhunumu no ani kɔ nyansa so,
na ɔkwasea toto nʼani kɔsi asase ano.
25Ɔba kwasea hyɛ nʼagya awerɛhoɔ,
na ɔma deɛ ɔnyinsɛnee no no di yea.
26Ɛnyɛ sɛ wɔtwe deɛ ɔdi bem aso,
anaasɛ wɔtwa adwumayɛfoɔ mmaa wɔ wɔn nokorɛdie enti.
27Ɔnimdefoɔ dwene nʼanom kasa ho,
na deɛ ɔwɔ nhunumu no wɔ abodwoɔ.
28Mpo sɛ ɔkwasea yɛ dinn a wɔbu no sɛ ɔnyansafoɔ,
na sɛ ɔmua nʼano a wɔbu no sɛ ɔwɔ nhunumu.
