1Orice femeie înțeleaptă își zidește casa,
dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul,
dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
3Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui,
dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
4Unde nu sunt boi, ieslea este goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5Un martor adevărat nu minte,
dar un martor fals răsuflă minciuni.
6Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n‑o găsește,
însă, pentru cel priceput, cunoștința este un lucru ușor.
7Depărtează‑te de omul nesăbuit
pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui!
8Înțelepciunea celui chibzuit îl face să‑și înțeleagă calea,
dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
9Nebunii glumesc cu păcatul9 Sau: când este adusă o jertfă pentru păcat.,
dar între cei drepți este bunăvoință.
10Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
11Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor drepți va înflori.
12Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la sfârșitul ei sunt căile morții.
13Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată,
iar bucuria poate sfârși în întristare.
14Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui,
dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
15Cel naiv crede orice vorbă,
dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
16Cel înțelept se teme și se depărtează de rău,
dar cel nesăbuit este îngâmfat și încrezător.
17Cel iute la mânie face prostii,
și omul cu intenții rele este urât de alții.
18Cei naivi moștenesc nebunie,
dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
19Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni
și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
20Săracul este urât chiar și de semenii lui,
dar bogatul are mulți prieteni.
21Cel ce‑și disprețuiește semenul păcătuiește,
dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
22Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul?
Cei ce plănuiesc binele însă găsesc îndurare și credincioșie.
23În orice trudă există și un câștig,
dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
24Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți,
dar nebunia nesăbuiților este nebunie.24 Sau: dar nesăbuința este cununa nebunilor.
25Un martor adevărat eliberează suflete25 Sau: vieți.,
dar cel ce răsuflă minciuni aduce înșelătoria.
26În teama de Domnul există o puternică încredere;
El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
27Teama de Domnul este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la cursele morții.
28Poporul numeros este slava regelui,
dar, fără supuși, prințul este ruinat.
29Cel încet la mânie are mare pricepere,
dar cel iute la mânie înalță nebunia.
30O inimă liniștită este viața trupului,
dar gelozia este putrezirea oaselor.
31Cine‑l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său,
dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
32Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
33Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput
și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
34Dreptatea înalță un neam,
dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
35Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept,
dar mânia lui este pentru cel care‑l face de rușine.
1Ɔbaa nyansafoɔ si ne dan,
nanso ɔbaa kwasea de nʼankasa ne nsa dwiri ne deɛ gu fam.
2Deɛ ne nanteɛ tene no suro Awurade,
na deɛ nʼakwan kyea no bu no animtiaa.
3Ɔkwasea kasa ma wɔbɔ nʼakyi abaa,
nanso anyansafoɔ ano bɔ wɔn ho ban.
4Baabi a anantwie nni no, adididaka no mu da mpan,
na ɔnantwie ahoɔden mu na nnɔbaeɛ pii firi ba.
5Ɔdanseni nokwafoɔ rennaadaa,
ɔdansekurumni hwie atorɔ gu hɔ.
6Ɔfɛdifoɔ hwehwɛ nyansa nanso ɔnnya,
nanso wɔn a wɔwɔ nhunumu nya nimdeɛ ntɛm.
7Twe wo ho firi ɔkwasea ho,
ɛfiri sɛ, worennya nimdeɛ mfiri nʼano.
8Anitefoɔ nyansa ne sɛ wɔbɛdwene wɔn akwan ho,
na nkwaseafoɔ agyimisɛm yɛ nnaadaa.
9Nkwaseafoɔ de bɔne ho adwensakyera di fɛ,
na wɔn a wɔtene mu na anisɔ wɔ.
10Akoma biara nim ɔyea ɛwɔ ne mu,
na obi foforɔ rentumi ne no nkyɛ nʼanigyeɛ.
11Wɔbɛsɛe mumuyɛfoɔ efie,
nanso teefoɔ ntomadan bɛyɛ frɔmm.
12Ɛkwan bi wɔ hɔ a ɛyɛ wɔ onipa ani so,
nanso ɛkɔwie owuo mu.
13Ɔsereɛ mu mpo, akoma tumi di yea,
na anigyeɛ tumi wie awerɛhoɔ.
14Akyirisanfoɔ bɛnya akatua sɛdeɛ wɔn akwan teɛ,
na onipa pa nso bɛnya ne deɛ.
15Atetekwaa gye biribiara di,
nanso ɔnitefoɔ dwene nʼanammɔntuo ho.
16Onyansafoɔ suro Awurade na ɔdwane bɔne,
nanso ɔkwasea yɛ asowuiɛ ne basabasa.
17Onipa a ne bo nkyɛre fuo no yɛ nkwaseadeɛ,
na deɛ ɔpam apammɔne no, wɔtane no.
18Ntetekwaafoɔ agyapadeɛ ne gyimie,
na wɔde nimdeɛ bɔ anitefoɔ abotire.
19Nnipa bɔnefoɔ bɛkoto nnipa pa anim,
na amumuyɛfoɔ akoto ateneneefoɔ apono ano.
20Ahiafoɔ deɛ, wɔn ayɔnkofoɔ mpo mpɛ wɔn anim ahwɛ,
nanso adefoɔ wɔ nnamfonom bebree.
21Deɛ ɔbu ne yɔnko animtiaa yɛ bɔne,
na nhyira nka deɛ ne yam yɛ ma onnibie.
22Wɔn a wɔbɔ pɔ bɔne nyera ɛkwan anaa?
Nanso wɔn a wɔhyehyɛ deɛ ɛyɛ no nya adɔeɛ ne nokorɛ.
23Adwumadenyɛ nyinaa de mfasoɔ ba,
na kasa hunu deɛ, ɛkɔ ohia mu.
24Anyansafoɔ ahonya ne wɔn abotire,
na nkwaseafoɔ agyimisɛm so gyimie aba.
25Ɔdanseni nokwafoɔ gye nkwa,
nanso ɔdansekurumni yɛ ɔdaadaafoɔ.
26Deɛ ɔsuro Awurade no wɔ banbɔ a emu yɛ den,
na ɛbɛyɛ dwanekɔbea ama ne mma.
27Awurade suro yɛ nkwa asutire,
ɛyi onipa firi owuo afidie mu.
28Ɔman mu nnipa dodoɔ yɛ ɔhene animuonyam,
nanso sɛ asomfoɔ nni hɔ a mmapɔmma no sɛe.
29Onipa a ɔwɔ abodwokyerɛ wɔ nteaseɛ a emu dɔ,
na deɛ ne bo fu ntɛm no da agyimisɛm adi.
30Akoma mu asomdwoeɛ ma onipadua nkwa,
na anibereɛ ma nnompe porɔ.
31Deɛ ɔhyɛ ahiafoɔ soɔ no bu wɔn Yɛfoɔ animtiaa,
nanso deɛ ɔhunu ohiani mmɔbɔ no hyɛ Onyankopɔn animuonyam.
32Sɛ amanehunu ba a amumuyɛfoɔ hwe ase,
nanso owuo mu mpo teneneefoɔ wɔ dwanekɔbea.
33Nyansa te nteaseɛ akoma mu,
na nkwaseafoɔ mu mpo, ɔyi ne ho adi.
34Tenenee pagya ɔman
na bɔne yɛ animguaseɛ ma nnipa biara.
35Ɔhene ani sɔ ɔsomfoɔ nyansani,
na ɔsomfoɔ nimguaseni hyɛ no abufuo.
