1Talerele înșelătoare sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar greutățile corecte Îi sunt plăcute.
2Când vine îngâmfarea, vine și rușinea,
dar înțelepciunea este cu cei modești.
3Integritatea celor drepți îi conduce,
dar perfidia celor necredincioși îi distruge.
4Bogăția nu este de niciun folos în ziua mâniei,
dar dreptatea scapă de la moarte.
5Dreptatea celui fără pată îi netezește calea,
dar cel rău cade prin însăși răutatea lui.
6Dreptatea celor cinstiți îi eliberează,
dar trădătorii sunt prinși în lăcomia lor.
7Când moare cel rău, îi piere nădejdea,
iar speranța tăriei lui este nimicită.
8Cel drept este salvat din necaz,
dar cel rău îi ia locul.
9Cel lipsit de evlavie își distruge semenul cu gura,
dar cei drepți sunt salvați prin cunoștință.
10Când le merge bine celor drepți, cetatea se bucură,
iar când pier cei răi, se aud strigăte de veselie.
11O cetate se înalță prin binecuvântarea celor drepți,
dar se dărâmă prin gura celor răi.
12Cel fără minte își disprețuiește semenul,
dar omul care are pricepere tace.
13Cel ce umblă cu bârfa dezvăluie lucruri ascunse,
dar cel credincios în duh tăinuiește lucrul încredințat.
14Când nu sunt îndrumări, poporul cade,
dar victoria vine prin mulțimea sfetnicilor.
15Cine girează pentru un străin va suferi,
dar cine refuză să se ofere garant este în siguranță.
16O femeie plăcută câștigă respect,
iar cei groaznici câștigă bogăție.
17Omul bun își face bine sufletului său,
dar cel nemilos își tulbură însăși carnea sa.
18Cel rău obține un câștig înșelător,
dar cel ce seamănă dreptatea primește o adevărată plată.
19Adevărata dreptate conduce la viață,
dar cel care urmărește răul merge spre propria moarte.
20Cei cu inima necinstită sunt o urâciune înaintea Domnului
dar cei ce sunt fără pată pe cale au parte de bunăvoința Lui.
21În mod sigur, cel rău nu va rămâne nepedepsit,
dar sămânța celor drepți va fi scăpată.
22Ca un inel de aur în râtul unui porc,
așa este o femeie frumoasă, dar care respinge discernământul22 Sau: care refuză bunul-gust..
23Dorința celor drepți este numai bine,
dar speranța celor răi este mânie.
24Unul dă cu mână largă și obține mai mult,
iar altul, care este zgârcit, sărăcește.
25Sufletul generos va fi săturat din belșug,
și cel ce udă pe alții va fi el însuși udat.
26Cine păstrează grâul este blestemat de popor,
dar pe capul celui ce‑l vinde este binecuvântare.
27Cel ce urmărește binele, caută bunăvoință,
dar cel ce caută răul, acesta va veni la el.
28Cel ce se încrede în bogățiile lui va cădea,
dar cei drepți vor înmuguri ca frunzișul.
29Cel ce‑și tulbură casa va moșteni vânt,
iar nebunul va fi slujitorul celui cu inima înțeleaptă.
30Rodul celui drept este un pom de viață,
și cel înțelept câștigă suflete.
31Dacă cel drept este răsplătit pe pământ,
cu atât mai mult cel rău și păcătos!
1Muyeso wachinyengo Yehova umamunyansa,
koma amakondwera ndi muyeso woyenera.
2Kunyada kukalowa, pamafikanso manyazi,
koma pamene pali kudzichepetsa pameneponso pali nzeru.
3Ungwiro wa anthu olungama umawatsogolera,
koma anthu osakhulupirika amawonongeka ndi chinyengo chawo.
4Chuma sichithandiza pa tsiku lawukali wa Mulungu,
koma chilungamo chimapulumutsa ku imfa.
5Chilungamo cha anthu angwiro chimawongolera moyo wawo,
koma ntchito zoyipa zimagwetsa mwini wake yemweyo.
6Chilungamo cha anthu oyera mtima chimawapulumutsa,
koma anthu onyenga adzagwidwa ndi zilakolako zawo zomwe.
7Pamene munthu woyipa wafa, chiyembekezo chake chimathanso.
Chiyembekezo cha munthu wosalungama chimawonongeka.
8Munthu wolungama amapulumutsidwa ku mavuto,
koma mʼmalo mwake amagwa mʼmavutomo ndi anthu oyipa.
9Munthu wosapembedza amawononga mnansi wake ndi pakamwa pake,
koma munthu wolungama amapulumuka chifukwa cha kudziwa zinthu.
10Anthu olungama zinthu zikamawayendera bwino, mzinda wonse umakondwera,
ndipo oyipa akamawonongeka anthu amafuwula mwachimwemwe.
11Mzinda umakwezeka chifukwa cha madalitso a anthu oyera mtima,
koma umawonongedwa chifukwa cha pakamwa pa anthu oyipa.
12Munthu wonyoza mnzake ndi wopanda nzeru,
koma munthu wanzeru zomvetsa zinthu amakhala chete.
13Amene amanka nachita ukazitape amawulula zinsinsi;
koma munthu wokhulupirika amasunga pakamwa pake.
14Pakasoweka uphungu mtundu wa anthu umagwa;
koma pakakhala aphungu ambiri pamakhalanso chipulumutso.
15Woperekera mlendo chikole adzapeza mavuto,
koma wodana ndi za chikole amakhala pa mtendere.
16Mkazi wodekha amalandira ulemu,
koma amuna ankhanza amangopata chuma.
17Munthu wachifundo amadzipindulira zabwino
koma munthu wankhanza amadzibweretsera mavuto.
18Munthu woyipa amalandira malipiro wopanda phindu,
koma wochita chilungamo amakolola mphotho yeniyeni.
19Munthu wochita za chilungamo amapeza moyo,
koma wothamangira zoyipa adzafa.
20Yehova amanyansidwa ndi anthu a mtima wokhotakhota
koma amakondwera ndi anthu a makhalidwe angwiro.
21Zoonadi, anthu oyipa adzalangidwa,
koma anthu olungama adzapulumuka.
22Monga imaonekera mphete yagolide ikakhala pa mphuno ya nkhumba,
ndi momwenso amaonekera mkazi wokongola wamʼkamwa.
23Zokhumba za anthu olungama zimathera pa zabwino zokhazokha,
koma chiyembekezo cha anthu oyipa chimathera mu ukali wa Mulungu.
24Munthu wina amapatsako anzake zinthu mwaufulu nʼkumangolemererabe;
wina amamana chomwe akanatha kupereka, koma kumanka nasawukabe.
25Munthu wopereka mowolowamanja adzalemera;
iye amene amathandiza ena iyenso adzathandizidwa.
26Anthu amatemberera womana anzake chakudya,
koma madalitso amakhala pamutu pa munthu amene amagulitsa chakudyacho.
27Iye amene amafunafuna zabwino mwakhama amapeza zabwinozo,
koma wofunafuna zoyipa zidzamupeza.
28Aliyense amene amadalira chuma chake adzafota,
koma wolungama adzaphukira ngati tsamba lobiriwira.
29Wovutitsa a mʼnyumba mwake adzalowa mʼmavuto,
ndipo chitsiru chidzakhala kapolo wa munthu wa nzeru.
30Chipatso cha ntchito zabwino ndi moyo,
ndipo kusatsata malamulo kumawonongetsa moyo.
31Ngati anthu olungama amalandira mphotho zawo pa dziko lapansi,
kuli bwanji anthu osapembedza ndi ochimwa!
