Proverbele lui Solomon
1Proverbele lui Solomon:
Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un fiu nesăbuit își întristează mama.
2Comorile răutății nu folosesc la nimic,
dar dreptatea scapă de la moarte.
3Domnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame,
dar El îndepărtează pofta celor răi.
4Mâinile leneșe aduc sărăcie unui om,
dar mâinile harnice îl îmbogățesc.
5Cine strânge vara este un fiu înțelept,
dar cine doarme în timpul secerișului
este un fiu care aduce rușine.
6Pe capul celui drept sunt binecuvântări,
dar gura celor răi ascunde violență.
7Amintirea celui drept este binecuvântată,
dar numele celor răi va putrezi.
8Cine are o inimă înțeleaptă primește poruncile,
dar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
9Cine umblă în integritate umblă în siguranță,
dar cine își pervertește căile va fi descoperit.
10Cine clipește din ochi provoacă întristare,
iar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
11Gura celui drept este un izvor de viață,
dar gura celor răi ascunde violență.
12Ura stârnește certuri,
dar dragostea acoperă toate fărădelegile.
13Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune,
dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.
14Înțelepții păstrează cunoștința,
dar gura nebunului este o distrugere apropiată.
15Averea este o cetate întărită pentru cel bogat,
iar lipsa este ruina celor săraci.
16Câștigul celui drept este folosit pentru viață,
dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.
17Cel ce ia seama la îndrumare este pe calea către viață,
dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.
18Cel ce ascunde ura are buze mincinoase,
iar cel ce răspândește bârfa, acela este un nesăbuit.
19În mulțimea de cuvinte fărădelegea nu lipsește,
dar cel ce‑și înfrânează buzele este înțelept.
20Limba celui drept este argint ales,
dar inima celui rău este de mică valoare.
21Buzele celui drept hrănesc pe mulți,
dar nebunii mor din lipsă de judecată.
22Binecuvântarea Domnului îmbogățește,
și El nu adaugă nicio durere la ea.
23Pentru cel nesăbuit a săvârși o mișelie este ca un sport23 Sau: râset/veselie,
dar omul priceput își găsește plăcerea în înțelepciune.
24Celui rău, de ceea ce se teme, aceea i se va întâmpla,
dar celor drepți li se va împlini dorința.
25Când trece vijelia, cel rău nu mai este,
dar cel drept are o temelie veșnică.
26Ca oțetul pentru dinți și ca fumul pentru ochi,
așa este leneșul pentru cei ce‑l trimit.
27Teama de Domnul adaugă la zile,
dar anii celor răi vor fi scurtați.
28Speranța celor drepți este bucurie,
dar nădejdea celor răi va pieri.
29Calea Domnului este un refugiu pentru cel integru,
dar este o ruină pentru cei ce săvârșesc nelegiuirea.
30Cel drept nu va fi clătinat niciodată,
dar cei răi nu vor locui în țară.
31Gura celui drept aduce înțelepciune,
dar limba care spune lucruri pervertite va fi tăiată.
32Buzele celui drept știu ce este plăcut,
dar gura celor răi spune lucruri pervertite.
Miyambo ya Solomoni
1Miyambo ya Solomoni:
Mwana wanzeru amakondweretsa abambo ake,
koma mwana wopusa amamvetsa amayi ake chisoni.
2Chuma chochipeza mwachinyengo sichipindulitsa,
koma chilungamo chimapulumutsa ku imfa.
3Yehova salola kuti munthu wolungama azikhala ndi njala;
koma amalepheretsa zokhumba za anthu oyipa.
4Wochita zinthu mwaulesi amasauka,
koma wogwira ntchito mwakhama amalemera.
5Amene amakolola nthawi yachilimwe ndi mwana wanzeru,
koma amene amangogona nthawi yokolola ndi mwana wochititsa manyazi.
6Madalitso amakhala pa mutu wa munthu wolungama,
koma pakamwa pa munthu woyipa pamaphimba chiwawa.
7Munthu wolungama anzake adzamukumbukira ngati mdalitso,
koma dzina la munthu woyipa lidzayiwalika.
8Munthu wa mtima wanzeru amasamala malamulo,
koma chitsiru chomangolongolola chidzawonongeka.
9Munthu woyenda mwangwiro amayenda mosatekeseka;
koma amene amayenda njira yokhotakhota adzadziwika.
10Aliyense wotsinzinira maso mwachinyengo amabweretsa mavuto,
koma wodzudzula chitsiru molimba mtima amabweretsa mtendere.
11Pakamwa pa munthu wolungama ndi kasupe wamoyo,
koma pakamwa pa munthu woyipa pamabisa chiwawa.
12Udani umawutsa mikangano,
koma chikondi chimaphimba zolakwa zonse.
13Nzeru imapezeka pa milomo ya munthu wozindikira zinthu,
koma pa msana pa munthu wopanda nzeru sipachoka chikwapu.
14Anzeru amasunga chidziwitso
koma pakamwa pa chitsiru pamatulutsa zowononga.
15Chuma cha munthu wolemera
ndiye chitetezo chake; koma umphawi ndiye chiwonongeko cha osauka.
16Moyo ndiye malipiro a munthu wolungama,
koma phindu la anthu oyipa ndi uchimo ndi imfa.
17Wosamalira malangizo amayenda mʼnjira ya moyo,
koma wonyoza chidzudzulo amasochera.
18Amene amabisa chidani chake ndi munthu wonama,
ndipo amene amafalitsa miseche ndi chitsiru.
19Mawu akachuluka zolakwa sizisowa,
koma amene amasunga pakamwa pake ndi wanzeru.
20Mawu a munthu wolungama ali ngati siliva wabwino kwambiri,
koma mtima wa munthu woyipa ndi wopanda phindu.
21Milomo ya anthu olungama imalimbikitsa ambiri;
koma chitsiru chimafa chifukwa chosowa nzeru.
22Mdalitso wa Yehova ndiwo umabweretsa chuma,
ntchito za munthu siziwonjezerapo kanthu.
23Kwa chitsiru kuchita zinthu zoyipa ndiye chinthu chomusangalatsa,
koma kwa munthu womvetsa bwino zinthu nzeru ndiyo imamusangalatsa.
24Chimene munthu woyipa amachiopa chidzamuchitikira;
chimene munthu wolungama amachilakalaka adzachipeza.
25Pamene namondwe wawomba, anthu oyipa amachotsedwa,
koma anthu olungama amakhazikika mpaka muyaya.
26Momwe amakhalira vinyo wosasa mʼkamwa ndi momwe umakhalira utsi mʼmaso,
ndi momwenso amakhalira munthu waulesi kwa amene amutuma.
27Kuopa Yehova kumatalikitsa moyo;
koma zaka za anthu oyipa zidzafupikitsidwa.
28Chiyembekezo cha olungama chimapatsa chimwemwe,
koma chiyembekezo cha anthu ochimwa chidzafera mʼmazira.
29Njira za Yehova ndi linga loteteza anthu ochita zabwino,
koma wochita zoyipa adzawonongeka.
30Munthu wolungama sadzachotsedwa, pamalo pake
koma oyipa sadzakhazikika pa dziko.
31Pakamwa pa munthu wolungama pamatulutsa za nzeru,
koma lilime lokhota lidzadulidwa.
32Milomo ya anthu olungama imadziwa zoyenera kuyankhula,
koma pakamwa pa anthu ochimwa pamatulutsa zokhota zokhazokha.
