Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 1

Prolog: scopul şi tema cărţii

1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura,
    pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,
pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa,
    dreptatea, judecata şi nepărtinirea
pentru a da agerime[a] celui neştiutor[b],
    iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,
pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea,
    iar cel cu discernământ să primească îndrumare
pentru a înţelege un proverb sau o pildă,
    pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.

Frica de Domnul este începutul cunoaşterii,
    dar nebunii[c] dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea.

Îndemnuri la a căuta înţelepciunea

Avertizare împotriva ispitirii

Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău
    şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.
Căci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău
    şi un colier în jurul gâtului tău.

10 Fiul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească
    nu te lăsa înduplecat de ei.
11 Dacă-ţi vor spune: „Vino cu noi!
    Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
        să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12 Haidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor[d]
    şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
13 Vom câştiga tot felul de lucruri scumpe
    şi ne vom umple casele cu pradă.
14 Pune partea ta cu noi
    şi vom avea o pungă împreună!“
15 Fiul meu, să nu mergi împreună cu ei,
    abate-ţi piciorul de pe căile lor,
16 căci picioarele lor aleargă spre rău
    şi se grăbesc să verse sânge.
17 Este însă atât de zadarnic să se arunce plasa
    în văzul tuturor păsărilor!
18 Căci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor,
    îşi întind curse înseşi sufletelor lor.

19 Aceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit;
    el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc.

Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei

20 Înţelepciunea strigă pe străzi,
    îşi înalţă glasul în locuri publice,
21 strigă acolo unde e zarva mai mare[e],
    la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:

22 „Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia?
    Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
        şi vor urî proştii cunoaşterea?
23 Dacă v-aţi întoarce la mustrarea mea,
    aş revărsa duhul meu peste voi
        şi v-aş dezvălui cuvintele mele.
24 Dar pentru că mă respingeţi când vă chem,
    iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25 pentru că ignoraţi toate sfaturile mele
    şi nu primiţi mustrările mele,
26 de aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul,
    îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27 când spaima vă va cuprinde ca o furtună
    şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt,
        când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.

28 Atunci mă vor chema dar nu voi răspunde,
    mă vor căuta dar nu mă vor găsi.
29 Pentru că au urât cunoştinţa
    şi n-au ales frica de Domnul,
30 pentru că n-au acceptat sfaturile mele
    şi au dispreţuit toate mustrările mele,
31 de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor
    şi se vor sătura cu roada planurilor lor.
32 Căci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi
    şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;
33 dar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă,
    va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“

Notas al pie

  1. Proverbe 1:4 Sau: prudenţă
  2. Proverbe 1:4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experienţă; peste tot în carte
  3. Proverbe 1:7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici şi aproape peste tot în VT, o persoană deficientă din punct de vedere moral
  4. Proverbe 1:12 Ebr: Şeol; peste tot în carte
  5. Proverbe 1:21 TM; LXX: strigă de pe ziduri

Endagaano Enkadde nʼEndagaano Empya

Engero 1

1Engero za Sulemaani, mutabani wa Dawudi, kabaka wa Isirayiri.

Yaziwandiika okuyigiriza abantu okuba n’amagezi n’okuyiga,
    era n’okutegeera ebigambo eby’obulabufu; eby’obulamu eby’amagezi n’empisa.
Sulemaani yayagala abantu okuba n’empisa, n’obulamu obw’amagezi,
    okukolanga ebituufu, n’okubeera abenkanya n’okugobereranga ensonga;
okuyigiriza amagezi abatalina bumanyirivu,
    n’abavubuka okufuna okumanya n’okutegeera.
N’abantu ab’amagezi nabo bwe bawulira beeyongere okuyiga
    n’abategeevu beeyongere okubangulwa.
Era engero zino zaawandiikibwa okutegeera engero,
    enjogera n’ebikokyo.

Kale mu kutya Mukama amagezi mwe gasookera,
    naye abasirusiru banyooma amagezi n’okulagirirwa.

Amagezi eri Abavubuka

Mwana wange ossangayo omwoyo eri ebiragiro bya kitaawo,
    era tolekanga kukuutira kwa maama wo;
bijja kuba ngule eneeweesanga omutwe gwo ekitiibwa,
    n’emikuufu mu bulago bwo.

10 Mwana wange abakozi b’ebibi bwe bakusendasendanga,
    tokkirizanga.
11 Bwe bakugambanga nti, “Tugende ffenna twesanyuse,
    tunyage, tubbe n’okutta;
    tokkirizanga;
12 ng’entaana bw’emira abantu, naffe tubamire tutyo nga bakyali balamu,
    era nga balamba, ng’abagenda mu bunnya obuwanvu;
13 nga twefunira eby’obugagga bye tutakoleredde,
    ne tujjuza amayumba gaffe obugagga obubbe;
14 ng’ababi batuyita tubeegatteko,
    tugabane kyenkanyi ebibbe n’ebinyage.”
15 Mwana wange totambuliranga wamu nabo,
    era ekigere kyo kiziyize okukwatanga ekkubo lyabwe:
16 Kubanga ebigere byabwe bidduka bunnambiro okukola ebibi,
    era kibanguyira okuyiwa omusaayi.
17 Nga kuba kumala biseera okutega omutego,
    ng’ekinyonyi ky’oyagala okukwata kikulaba,
18 naye abantu ng’abo baba beetega bokka,
    baba beetega omutego ogunaabakwasa bo bennyini.
19 Bwe lityo bwe libeera ekkubo lya buli muntu anoonya okugaggawalira mu bukyamu.
    Obugagga obw’engeri eyo busaanyaawo obulamu bw’abo ababufuna.

Okulabula Eri Abanyooma Amagezi

20 Amagezi galeekaanira waggulu mu nguudo;
    gayimusa amaloboozi gaago, mu bifo ebigazi eby’omu bibuga.
21 Ne galeekaanira waggulu, mu kifo enguudo ennene we zisisinkanira,
    era gasinzira mu miryango gy’ekibuga ne googera:

22 Mulituusa ddi mmwe ab’amagezi amatono obutayagala kweyongera kuyiga by’amagezi,
    nammwe ab’amalala okunyoomanga eby’amagezi n’abasirusiru okukyawanga okumanya?
23 Kale singa muwuliriza okunenya kwange,
    laba, ndifuka omutima gwange
    n’ebirowoozo byange mu mmwe.
24 Kubanga na bayita ne mugaana okuwuliriza,
    ne ngolola omukono ne wataba n’omu afaayo,
25 era ne mutafaayo ku magezi ge nabawa,
    era ne mugaana okubuulirira kwange kwonna,
26 kale nange ndibasekerera nga muli mu nnaku,
    era mbakudaalire ng’entiisa ebagwiridde.
27 Entiisa bw’eribajjira ng’omuyaga omungi,
    ennaku n’okubonaabona, okulumwa n’obubalagaze,
28 kale balinkoowoola, naye siriyitaba;
    balinnoonya obutaweera naye ne batandaba.
29 Kubanga baakyawa okuyigirizibwa, n’okumanya,
    era ne bamalirira obutatya Mukama.
30 Ne bagaana okuwuliriza amagezi gange;
    ne banyooma okunenya kwange kwonna.
31 Kyebaliva balya ebibala eby’ekkubo lyabwe ebbi,
    era ne bajjula ebibala eby’enkwe zaabwe.
32 Obusirusiru bulitta ab’amagezi amatono
    n’obutafaayo bulizikiriza abasirusiru,
33 naye buli ampuliriza anaabeeranga mirembe,
    ng’agumye nga talina kutya kwonna.