1Israel era o vie mănoasă
care dădea roade pentru sine.
Cu cât avea mai multe roade,
cu atât își înmulțea altarele;
cu cât îi era mai bogată țara,
cu atât își înfrumuseța mai mult stâlpii sacri.
2Inima le este împărțită.
Acum își vor purta vina!
El le va dărâma altarele
și le va distruge stâlpii sacri.
3Apoi vor zice: „Nu avem rege
pentru că nu ne‑am temut de Domnul!
Dar și dacă am avea un rege,
ce ar putea face acesta pentru noi?“
4Ei rostesc cuvinte fără rost
și, cu jurăminte false, încheie legăminte.
De aceea litigiile răsar ca pelinul
pe brazdele ogorului.
5Locuitorii Samariei se vor îngrozi
din cauza juncanei Bet‑Avenului5 Vezi nota de la 4:15..
Căci poporul ei o va boci,
iar preoții ei de asemenea.
Ei s‑au bucurat de gloria ei,
dar ea va pleca în exil de la ei.
6Chiar ea va fi adusă în Asiria,
drept tribut pentru mărețul împărat6 Vezi nota de la 5:13..
Rușinea îl va cuprinde pe Efraim
și Israel se va rușina de sfatul6 Sau: de idolul său. pe care l‑a urmat.
7Regele Samariei va fi distrus,
dus ca o crenguță pe suprafața apelor.
8Înălțimile răutății8 Sau: din Aven, cu referire la Bet‑Aven (Casa nelegiuirii), nume depreciativ dat Betelului (Casa lui Dumnezeu)., unde a păcătuit Israel,
vor fi nimicite.
Spini și mărăcini vor crește pe altarele lor.
Atunci vor începe să zică munților:
„Acoperiți‑ne!“
și dealurilor:
„Cădeți peste noi!“
9Încă din zilele Ghivei ai păcătuit, Israel,
și ai continuat tot așa!9 Sau: Israel, / dar acolo ei au luat o hotărâre (vezi Jud. 19:30–20:10).
Oare nu i‑a prăpădit războiul
pe nelegiuiții din Ghiva?9 Vezi Jud. 20:34-46.
10Când voi dori, îi voi disciplina!
Popoarele vor fi strânse împotriva lor,
ca să‑i lege pentru dubla lor nelegiuire10 Sau: cele două nelegiuiri.!
11Efraim este o juncană deprinsă la jug,
căreia îi place să treiere.
De aceea îi voi pune un jug
pe gâtul ei frumos.
Eu voi mâna Efraimul,
Iuda va trebui să are,
iar Iacov va trebui să grăpeze.
12Semănați dreptatea
și secerați roada îndurării!
Desțeleniți‑vă un ogor nou,
căci este vremea să‑L căutați pe Domnul,
până când El va veni
și va turna dreptatea peste voi.
13Ați cultivat însă răutatea
și ați secerat nedreptatea;
ați mâncat rodul minciunii.
Pentru că te‑ai încrezut în căile tale
și în mulțimea vitejilor tăi,
14de aceea un strigăt de luptă se va ridica împotriva poporului tău
și toate fortărețele tale vor fi devastate,
așa cum a devastat Șalman Bet‑Arbel14 Nume neatestat în alt loc din VT; posibil ca Șalman să fie identificat cu împăratul asirian Salmanasar al V‑lea, 720–712 î.Cr., (vezi 2 Regi 17:3-6) sau cu Salmani, un rege moabit, menționat într‑o listă asiriană cu regii care‑i plăteau tribut lui Tiglat-Pileser al III‑lea. [745–727 î.Cr.],
cu prilejul războiului,
când mamele au fost măcelărite peste copiii lor.
15Tot așa vă va face și vouă, celor din Betel,
căci răutatea voastră este fără măsură!
Până în zorii zilei,
regele lui Israel va fi distrus cu desăvârșire.
Hosea predikar straffdom
1Israel var en grönskande vinstock,
som bar frukt.
Men ju mer frukt han bar,
desto mer offeraltaren byggde han.
Ju rikare hans land blev,
desto fler utsmyckade stoder reste han.
2Deras hjärtan var bedrägliga,
så nu får de bära sin skuld.
Herren ska bryta ner deras altaren
och krossa deras stoder.
3Då ska de säga: ”Vi har ingen kung,
för vi har inte fruktat Herren.
Men vad gör det?
Vad skulle kungen kunna uträtta för oss?”
4De talar och talar,
de svär eder
och sluter förbund.
Domen skjuter upp
som giftigt ogräs i åkerns fåror.
5Samariens invånare fruktar
för kalven10:5 Egentligen kvigor; här följer översättningen bl.a. Septuaginta. i Bet Aven.
Dess folk sörjer över den,
dess avgudapräster klagar,
de som gladde sig över dess ära,
för den har förts bort i exil.
6Också den ska släpas bort till Assyrien
som tribut till den store kungen.
Efraim ska komma på skam,
Israel får skämmas för sin plan10:6 Ordet kan också syfta på en avgud av trä..
7Samarien med dess kung ska flyta bort
som en pinne på vattnet.
8Ondskans10:8 Eller: Avens offerhöjder. offerhöjder läggs öde
– de var Israels synd.
Törne och tistel ska växa på deras altaren,
och de ska säga till bergen: ”Dölj oss!”
och till höjderna: ”Fall över oss!”
9”Sedan tiden i Giva
har du, Israel, syndat.
Där har de blivit kvar.
Men nådde inte kriget de onda i Giva?
10När jag vill straffar jag dem.
Folken ska samlas mot dem
för att binda dem
för deras dubbla synd.10:10 Grundtextens innebörd är osäker.
11Efraim är en kviga,
van vid och villig att tröska,
så jag ska lägga ett ok
på dess vackra nacke.
Jag ska driva Efraim,
Juda ska plöja
och Jakob ska harva.
12Så åt er rättfärdighet,
skörda efter nådens bud,
bryt er ny mark!
Nu är det dags att söka Herren,
så att han kan komma
och låta rättfärdighet regna över er.
13Ni har plöjt ondska
och skördat orättfärdighet,
ni har ätit lögnens frukt.
För du har förlitat dig på din egen väg
och på dina många soldater.
14Därför ska ett stridslarm uppstå mot ditt folk,
och alla dina fästningar
ska ödeläggas,
så som när Shalman ödelade Bet Arbel,
när striden bröt ut
och mödrar och barn krossades.
15Så gör man mot er, Betel,
på grund av er stora ondska.
När dagen gryr
är det slut med Israels kung.
