Judecată împotriva Edomului
1Viziunea lui Obadia. Așa vorbește Stăpânul Domn despre Edom:
– Noi am auzit un mesaj de la Domnul.
Un mesager a fost trimis printre neamuri ca să zică:
„Ridicați‑vă! Să pornim la luptă împotriva lui!“
2„Iată, te voi face mic între neamuri!
Vei fi foarte disprețuit!
3Îngâmfarea inimii tale te‑a înșelat,
pe tine care locuiești în crăpăturile stâncii3 Sau: de la Sela, capitala Edomului.,
care ai locuința pe înălțimi,
pe tine care zici în inima ta:
«Cine mă va doborî la pământ?»
4Chiar dacă te‑ai înălța precum vulturul
și ți‑ai așeza cuibul între stele,
și de acolo te voi coborî, zice Domnul.
5Dacă ar intra la tine niște hoți,
niște prădători, în timpul nopții,
(o, cum vei fi de distrus!),
n‑ar fura ei doar cât ar avea nevoie?
Dacă ar veni niște culegători de struguri la tine,
n‑ar lăsa ei câțiva ciorchini neculeși?
6O, cât de răvășit va fi Esau
și cât de căutate vor fi comorile lui ascunse!
7Toți oamenii cu care ai încheiat legământ te vor izgoni până la hotar,
iar oamenii cu care ai făcut pace te vor înșela și te vor învinge.
Cei ce mănâncă pâinea ta vor pune o cursă sub tine7 Sensul acestui vers este nesigur.,
de care nu vei avea cunoștință.
Motivul condamnării Edomului
8În ziua aceea, zice Domnul,
oare nu‑i voi distruge Eu pe înțelepții Edomului
și priceperea din muntele lui Esau?
9Vitejii tăi, Temane9 Teman desemna teritoriul situat la SE de Canaan fiind de multe ori sinonim cu Edom., se vor înspăimânta,
astfel că toți cei din muntele lui Esau
vor fi uciși în măcel.
10Din cauza violenței față de fratele tău Iacov
vei fi acoperit de rușine,
vei fi distrus pentru totdeauna.
11În ziua în care ai stat deoparte,
în ziua în care străinii i‑au capturat averea,
atunci când necunoscuții intrau pe porțile lui
și aruncau sorții pentru Ierusalim,
ai fost și tu ca unul dintre ei!
12N‑ar fi trebuit să privești mulțumit la fratele tău
în ziua nenorocirii lui,
nici să te bucuri de fiii lui Iuda
în ziua nimicirii lor
și nici să te lauzi
în ziua strâmtorării lor!
13N‑ar fi trebuit să intri pe porțile poporului Meu
în ziua nenorocirii lui,
nici să privești mulțumit la necazul acestuia
în ziua nenorocirii sale
și nici să pui mâna pe averea sa
în ziua nenorocirii lui!
14N‑ar fi trebuit să stai la răspântii
pentru a‑i ucide pe fugarii lui,
nici să‑i predai supraviețuitorii
în ziua strâmtorării lui!
Domnul va judeca toate neamurile
15Căci ziua Domnului este aproape
pentru toate neamurile!
Cum ai făcut, așa ți se va face,
și faptele tale se vor întoarce asupra capului tău!
16După cum voi ați băut cupa mâniei16 Vezi Ier. 25:15-29. pe muntele Meu cel sfânt,
tot așa o vor bea neîncetat toate neamurile.
Vor bea, vor înghiți
și vor fi ca și când n‑ar fi existat vreodată.
Israel restaurat
17Dar pe muntele Sion va fi eliberarea!
El va fi sfânt,
iar cei din Casa lui Iacov
își vor lua iarăși în stăpânire proprietățile!
18Casa lui Iacov va fi un foc,
iar Casa lui Iosif – o flacără.
Casa lui Esau va fi o miriște
pe care o vor aprinde și o vor mistui,
și nu va mai rămâne niciun supraviețuitor
al Casei lui Esau, căci Domnul a vorbit!
19Cei din Neghev19 Ținutul pustiu din sudul Canaanului, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea (și în 1:20). Termenul neghev este folosit adesea pentru a indica sudul, având acest sens în unele pasaje biblice. vor lua în stăpânire
muntele lui Esau,
iar cei din zona deluroasă19 Ebr.: Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei. vor lua în stăpânire
țara filistenilor!
Ei vor lua stăpânire ținutul lui Efraim și ținutul Samariei,
iar Beniamin va lua în stăpânire Ghiladul!
20Fortăreața20 Sensul termenului ebraic este nesigur. aceasta de exilați a fiilor lui Israel,
care sunt în Canaan,
vor lua în stăpânire țara până la Sarepta,20 Sau: fiilor lui Israel / îi va stăpâni pe canaaniți până la Sarepta; sau: Exilații din aceste posesiuni (lit.: fortărețe) aparținând fiilor lui Israel / îi vor stăpâni pe canaaniți până la Sarepta.
iar exilații Ierusalimului, care sunt în Sefarad,
vor lua în stăpânire cetățile din Neghev.
21Izbăvitorii se vor sui pe muntele Sion
ca să judece muntele lui Esau.
Și Împărăția va fi a Domnului.“
Obadiah’s Vision
1This is the vision about Edom that Obadiah had.
Here is what the Lord and King says about Edom.
We’ve heard a message from the Lord.
A messenger was sent to the nations.
The Lord told him to say,
“Get up! Let us go and make war against Edom.”
2The Lord says to Edom,
“I will make you weak among the nations.
They will look down on you.
3You live in the safety of the rocks.
You make your home high up in the mountains.
But your proud heart has tricked you.
So you say to yourself,
‘No one can bring me down to the ground.’
4You have built your home as high as an eagle does.
You have made your nest among the stars.
But I will bring you down from there,”
announces the Lord.
5“Edom, suppose robbers came to you at night.
They would steal only as much as they wanted.
Suppose grape pickers came to harvest your vines.
They would still leave a few grapes.
But you are facing horrible trouble!
6People of Esau, everything will be taken away from you.
Your hidden treasures will be stolen.
7All those who are helping you
will force you to leave your country.
Your friends will trick you and overpower you.
Those who eat bread with you
will set a trap for you.
But you will not see it.”
8Here is what the Lord announces. “At that time
I will destroy the wise men of Edom.
I will wipe out the men of understanding
in the mountains of Esau.
9People of Teman, your soldiers will be terrified.
Everyone in Esau’s mountains
will be cut down by swords.
10You did harmful things to the people of Jacob.
They are your relatives.
So you will be covered with shame.
You will be destroyed forever.
11Outsiders entered the gates of Jerusalem.
They cast lots to see what each one would get.
Strangers carried off its wealth.
When that happened, you just stood there and did nothing.
You were like one of them.
12That was a time of trouble for your relatives.
So you shouldn’t have been happy about what happened to them.
The people of Judah were destroyed.
So you should not have been happy about it.
You should not have laughed at them so much
when they were in trouble.
13You should not have marched
through the gates of my people’s city
when they were in trouble.
You shouldn’t have been happy about what happened to them.
You should not have stolen their wealth
when they were in trouble.
14You waited where the roads cross.
You wanted to cut down those who were running away.
You should not have done that.
You handed over to their enemies
those who were still left alive.
You should not have done that.
They were in trouble.
15“The day of the Lord is near
for all the nations.
Others will do to you
what you have done to them.
You will be paid back
for what you have done.
16You Edomites made my holy mountain of Zion impure
by drinking and celebrating there.
So all the nations will drink
from the cup of my anger.
And they will keep on drinking from it.
They will vanish.
It will be as if they had never existed.
17But on Mount Zion some of my people will be left alive.
I will save them.
Zion will be my holy mountain once again.
And the people of Jacob
will again receive the land as their own.
18They will be like a fire.
Joseph’s people will be like a flame.
The nation of Edom will be like straw.
Jacob’s people will set Edom on fire and burn it up.
No one will be left alive
among Esau’s people.”
The Lord has spoken.
19Israelites from the Negev Desert
will take over Esau’s mountains.
Israelites from the western hills
will possess the land of the Philistines.
They’ll take over the territories
of Ephraim and Samaria.
Israelites from the tribe of Benjamin
will possess the land of Gilead.
20Some Israelites were forced to leave their homes.
They’ll come back to Canaan and possess
it all the way to the town of Zarephath.
Some people from Jerusalem were taken
to the city of Sepharad.
They’ll return and possess
the towns of the Negev Desert.
21Leaders from Mount Zion will go
and rule over the mountains of Esau.
And the kingdom will belong to the Lord.
