1Când Balaam a văzut că Domnului Îi place să‑l binecuvânteze pe Israel, n‑a mai umblat după farmece ca în celelalte ocazii, ci și‑a întors fața spre pustie. 2Balaam și‑a ridicat ochii și l‑a văzut pe Israel organizat pe seminții. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste Balaam, 3iar acesta și‑a rostit oracolul și a zis:
„Rostirea3-4, 15-16 Sau: Iată ce zice Balaam. lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
4rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are4, 16 Lit.: vede. o viziune de la Cel Atotputernic4 Ebr.: Șadai [peste tot în carte].,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5«Ce frumoase sunt corturile tale, Iacov,
locuințele tale, Israel!
6Se întind ca niște palmieri,
ca niște grădini lângă un râu,
ca niște plante de aloe sădite de Domnul,
ca niște cedri lângă ape.
7Apa va curge din gălețile lui
și sămânța lui va fi udată de ape mari.
Regele lui va fi mai măreț decât Agag
și regatul lui va fi înălțat.
8Dumnezeu l‑a scos din Egipt;
el este precum coarnele unui bivol sălbatic.
Va devora neamurile vrăjmașe,
le va zdrobi oasele
și le va străpunge cu săgețile lui.
9El se apleacă, se întinde ca un leu,
ca o leoaică – cine‑l va trezi?
Binecuvântat să fie cel care te binecuvântează
și blestemat să fie cel care te blestemă!»“
10Atunci Balak s‑a aprins de mânie împotriva lui Balaam. A bătut din palme și i‑a zis lui Balaam:
– Eu te‑am chemat să‑mi blestemi dușmanii, dar iată că tu i‑ai binecuvântat de trei ori. 11Acum fugi acasă! Am zis că te voi umple de slavă, dar iată că Domnul te‑a împiedicat să primești slavă.
12Balaam i‑a răspuns lui Balak:
– Nu le‑am spus eu oare mesagerilor tăi, pe care i‑ai trimis la mine: 13„Chiar dacă Balak mi‑ar da palatul lui plin cu argint și aur, eu tot n‑aș putea să fac nimic de la mine însumi, fie bine, fie rău, dincolo de porunca Domnului, ci voi spune doar ce‑mi va zice Domnul“? 14Și acum, iată, eu mă întorc la poporul meu, dar vino să te avertizez cu privire la ce va face poporul acesta poporului tău, în zilele de pe urmă.
Al patrulea oracol rostit de Balaam
15Atunci el și‑a rostit oracolul și a zis:
„Rostirea lui Balaam, fiul lui Beor,
rostirea celui ai cărui ochi sunt deschiși,
16rostirea celui care aude spusele lui Dumnezeu,
care are cunoașterea Celui Preaînalt,
care are o viziune de la Cel Atotputernic,
care cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
17«Îl văd, dar nu acum,
îl privesc, dar nu de aproape!
O stea mărșăluiește din Iacov,
un sceptru se ridică din Israel.
El străpunge colțurile Moabului
și capetele tuturor fiilor lui Șet17 Locuitori mai timpurii ai Moabului, cunoscuți din documentele egiptene sub numele de Șutu..
18Edom este luat în stăpânire
și cei din Seir, dușmanii lui, sunt luați în stăpânire,
dar Israel luptă vitejește.
19Să conducă cel din Iacov
și să‑i distrugă pe supraviețuitorii din cetate.19 Sau: din Ir.»“
Alte oracole rostite de Balaam
20Când l‑a văzut pe Amalek, Balaam și‑a rostit oracolul și a zis:
„Amalek a fost primul dintre neamuri,
dar sfârșitul lui va fi o pieire.“
21Când i‑a văzut pe cheniți, și‑a rostit oracolul și a zis:
„Locuința ta este sigură
și cuibul tău se află pe o stâncă.
22Totuși, Cain va fi pustiit.
Până când te va lua în captivitate Așur22 Posibil o referință la un grup de popoare din nordul Arabiei (de pe linia genealogică a lui Avraam; vezi Gen. 25:3), și nu la imperiul asirian.?“
23Apoi și‑a rostit oracolul și a zis:
„Vai! Cine va rămâne în viață când Dumnezeu va împlini acestea?
24Niște corăbii vor veni de pe țărmul Chitimului24 Sau: Cipru.;
ele vor smeri Așurul și vor smeri Eberul,
dar și el va pieri pentru totdeauna.“
25După aceea, Balaam s‑a ridicat și s‑a întors acasă, iar Balak s‑a dus la ale lui.
1Balaão viu bem que os planos do Senhor eram de abençoar Israel. Por isso, nem sequer foi desta vez procurar adivinhá-los, como fizera antes. Em vez disso, voltou-se logo para o deserto. 2Olhou para os israelitas, que se encontrava lá em baixo, distribuído pelas suas áreas tribais.
E o Espírito de Deus veio sobre ele, 3declarando esta profecia a respeito do povo:
“Balaão, filho de Beor,
o homem que tem os olhos abertos,
4que ouve a palavra de Deus,
e que tem a visão da parte do Todo-Poderoso.
Inclina-se até ao chão, mas tem os olhos abertos:
5Oh! Que alegrias esperam por Israel,
que contentamentos haverá nos lares de Jacob!
6Vejo-os espalhados diante de mim como vales verdes,
como jardins verdejantes à beira de rios,
como aloés plantadas pelo próprio Senhor,
como cedros junto à fonte de água.
7A água corre dos reservatórios deste povo,
e com a água, as searas produzirão muito.
O seu rei revelar-se-á como sendo bem maior do que Agague.
O seu reino será exaltado.
8Deus os tirou do Egito.
Israel tem o poder de um boi selvagem.
Devorará as nações que se lhe opuserem,
esmigalhará os seus ossos em pó,
crivá-los-á de flechas.
9Ali está Israel descansando como um leão, como uma leoa:
Quem ousará perturbá-lo?
Abençoado será quem te abençoar, ó Israel,
e maldito quem te amaldiçoar!”
10O rei Balaque estava cheio de cólera. Brandindo os punhos cerrados de fúria, gritou: “Eu chamei-te para amaldiçoares os meus inimigos e afinal acabas por abençoá-los já por três vezes! 11Fora daqui! Vai lá para donde vieste! Tinha planeado elevar-te a um cargo de grande honra, mas o Senhor privou-te desse privilégio!”
12Balaão replicou: “Não disse eu aos teus delegados 13que mesmo que me dessem um palácio cheio de ouro e prata, não poderia ir além das palavras do Senhor? Não poderia dizer uma só palavra da minha lavra. 14Sim, vou com certeza regressar para donde vim, para a minha terra. Mas primeiro deixa-me dizer-te o que os israelitas vão fazer ao teu povo futuramente.”
A quarta profecia de Balaão
15E disse-lhe mais esta profecia:
“Balaão, o filho de Beor,
é o homem cujos olhos estão abertos,
16que ouve as palavras de Deus,
que conhece os pensamentos do Altíssimo,
que tem a visão da parte do Todo-Poderoso,
que se inclina até ao chão e cujos olhos estão abertos:
17Vejo o futuro de Israel,
vejo bem longe o seu trilho.
Há de aparecer uma estrela vinda de Jacob!
O governante de Israel esmigalhará o povo de Moabe,
e destruirá os filhos de Sete.
18Israel virá a possuir todo o Edom e Seir.
Eles vencerão os seus inimigos.
19De Jacob erguer-se-á um que na sua força
acabará com os sobreviventes da capital.”
A quinta profecia de Balaão
20Em seguida, Balaão virou-se para Amaleque e profetizou ainda:
“Amaleque foi o primeiro das nações,
mas o seu destino será a destruição!”
A sexta profecia de Balaão
21Depois, referindo-se aos queneus disse:
“Sim, estás situada num sítio com toda a segurança,
o teu ninho está posto sobre as rochas!
22Mas os queneus serão também destruídos
e o poderoso exército do rei da Assíria
te levará para longe desta terra!”
A sétima profecia de Balaão
23E concluiu assim estas profecias:
“Ai de nós! Quem poderá viver
quando é Deus quem faz estas coisas?
24Virão até barcos das costas de Chipre,
que oprimirão tanto Eber como a Assíria.
Também eles hão de ser destruídos.”
25Desta forma, se separaram Balaão e Balaque e regressaram cada um ao seu lugar.
