Balak trimite după Balaam
1Fiii lui Israel au plecat și apoi și‑au așezat tabăra în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului.
2Balak, fiul lui Țipor, a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților, 3iar Moab s‑a îngrozit la vederea unui popor așa de mare; Moab s‑a scârbit de fiii lui Israel. 4Atunci moabiții le‑au zis bătrânilor Midianului: „Mulțimea aceasta va înghiți tot ce se află în jurul nostru, așa cum mănâncă boul verdeața câmpului.“
Balak, fiul lui Țipor, rege al Moabului în vremea aceea, 5a trimis mesageri să‑l cheme pe Balaam, fiul lui Beor, care locuia la Petor, lângă râu5 Eufrat., în țara fiilor poporului său. Balak a zis: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, a acoperit fața5, 11 Lit.: ochiul. pământului și s‑a așezat înaintea mea. 6Acum, vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine, căci este mai puternic decât mine! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat, și pe cine blestemi tu este blestemat.“
7Bătrânii Moabului și bătrânii Midianului au plecat, luând cu ei daruri pentru prezicător. Când au ajuns la Balaam, i‑au spus cuvintele lui Balak. 8Balaam le‑a spus: „Rămâneți peste noapte aici și vă voi aduce cuvântul pe care mi‑l va spune Domnul.“ Astfel, conducătorii Moabului au rămas la Balaam.
9Dumnezeu a venit la Balaam și i‑a zis:
– Cine sunt oamenii aceștia care au venit la tine?
10Balaam I‑a răspuns lui Dumnezeu:
– Balak, fiul lui Țipor, regele Moabului, i‑a trimis la mine să‑mi spună: 11„Iată, un popor a ieșit din Egipt și a acoperit fața pământului. Vino acum și blestemă‑l! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga.“
12Dumnezeu i‑a zis lui Balaam:
– Să nu mergi cu ei și să nu blestemi acest popor, căci el este binecuvântat.
13Balaam s‑a sculat dimineața și le‑a zis conducătorilor lui Balak:
– Duceți‑vă în țara voastră căci Domnul nu‑mi dă voie să vin cu voi.
14Conducătorii Moabului s‑au ridicat, s‑au întors la Balak și i‑au zis: „Balaam a refuzat să vină cu noi.“
15Atunci Balak a trimis alți conducători, mai numeroși și mai cu vază decât primii.
16Aceștia au mers la Balaam și i‑au zis:
– Așa îți vorbește Balak, fiul lui Țipor: „Te rog, nu lăsa pe nimeni să te împiedice să vii la mine, 17căci te voi umple de slavă și voi face tot ce‑mi vei spune. Vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine!“
18Balaam le‑a răspuns slujitorilor lui Balak, zicând:
– Chiar dacă Balak mi‑ar da palatul lui plin cu argint și aur, tot n‑aș putea să fac niciun lucru, oricât de mic sau mare, peste porunca Domnului, Dumnezeul meu. 19Acum, vă rog, rămâneți și voi aici peste noapte ca să aflu ce‑mi va mai spune Domnul.
20În noaptea aceea, Dumnezeu a venit la Balaam și i‑a zis: „Dacă oamenii aceștia au venit să te cheme ca să mergi cu ei, ridică‑te și mergi cu ei, dar să faci doar ce‑ți voi porunci Eu.“
Măgărița lui Balaam
21Dimineața, Balaam s‑a sculat, a pus șaua pe măgărița sa și a plecat împreună cu conducătorii Moabului. 22Atunci Dumnezeu S‑a aprins de mânie pentru că plecase. Îngerul Domnului S‑a așezat în drum ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui, iar împreună cu el erau cei doi slujitori ai lui. 23Măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia în mână și a părăsit drumul, luând‑o pe câmp. Balaam a lovit măgărița ca s‑o aducă din nou pe drum.
24Atunci Îngerul Domnului S‑a așezat pe un drum îngust, între două vii unde erau ziduri de o parte și de alta. 25Când măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului, s‑a înghesuit lângă perete, strângând piciorul lui Balaam. Atunci el a lovit‑o din nou.
26Îngerul Domnului S‑a mutat într‑un loc strâmt, unde nu era loc să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. 27Când măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului, s‑a culcat la pământ sub Balaam. Balaam s‑a aprins de mânie și a început s‑o lovească cu un băț.
28Atunci Domnul a deschis gura măgăriței și ea i‑a zis lui Balaam:
– Ce ți‑am făcut de m‑ai lovit de trei ori?
29Balaam i‑a răspuns măgăriței:
– Pentru că ți‑ai bătut joc de mine! Dacă aș avea o sabie în mână, te‑aș ucide chiar acum.
30Măgărița i‑a răspuns:
– Nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit din zilele tinereții tale până astăzi? Am eu obiceiul să mă port astfel?
El a răspuns:
– Nu.
31Atunci Domnul i‑a deschis ochii lui Balaam, și el L‑a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă. El s‑a închinat cu fața la pământ.
32Îngerul Domnului l‑a întrebat:
– De ce ți‑ai lovit măgărița de trei ori? Iată, am ieșit ca să‑ți stau împotrivă, deoarece calea ta este una nechibzuită înaintea Mea. 33Măgărița M‑a văzut și s‑a abătut de trei ori dinaintea Mea. Dacă nu s‑ar fi abătut, te‑aș fi ucis cu siguranță, dar pe ea aș fi lăsat‑o să trăiască.
34Balaam I‑a răspuns Îngerului Domnului:
– Am păcătuit, căci n‑am știut că stăteai împotriva mea în drum. Dacă ceea ce fac este un lucru rău în ochii Tăi, mă voi întoarce.
35Îngerul Domnului i‑a zis lui Balaam:
– Du‑te cu oamenii aceștia, dar să le spui doar cuvântul pe care ți‑l voi zice Eu.
Astfel, Balaam s‑a dus împreună cu conducătorii lui Balak. 36Când Balak a auzit că vine Balaam, i‑a ieșit în întâmpinare în cetatea moabită de la hotarul Arnonului, la marginea teritoriului său.
37Balak i‑a zis lui Balaam:
– N‑am trimis eu oare să te cheme la mine? De ce nu ai venit? Oare nu sunt eu în stare să te umplu de slavă?
38Balaam i‑a răspuns lui Balak:
– Iată, am venit la tine. Acum, oare chiar voi putea eu să vorbesc ceva? Trebuie să spun doar cuvântul pe care mi‑l va pune Dumnezeu în gură.
39Balaam a mers cu Balak și au intrat în cetatea Chiriat-Huțot. 40Balak a înjunghiat vite și oi, și a trimis din ele atât lui Balaam, cât și conducătorilor care erau cu el. 41A doua zi, Balak l‑a luat pe Balaam și l‑a urcat pe Bamot-Baal41 Bamot-Baal înseamnă Înălțimile lui Baal., de unde se putea vedea o parte din popor.
Balak Frɛ Balaam
1Afei, Israelfoɔ no kɔɔ Moab tata so kɔtenaa Asubɔnten Yordan apueeɛ fam a ɛhɔ ne Yeriko di nhwɛanimu no.
2Sipor babarima Moabhene Balak hunuu deɛ Israelfoɔ ayɛ Amorifoɔ. 3Ɛberɛ a ɔhunuu Israelfoɔ dodoɔ a wɔwɔ hɔ no, ɔne ne nkurɔfoɔ bɔɔ huboa.
4Ntɛm ara, wɔne Midian mpanimfoɔ tuu agyina. Wɔkaa sɛ, “Saa dɔm yi bɛwe biribiara a wɔhunu sɛdeɛ nantwie we serɛ.”
Enti, Moab ɔhene Balak 5somaa nnipa ma wɔkɔɔ Beor babarima Balaam nkyɛn wɔ Petor a ɛbɛn Asubɔnten Eufrate ho. Ɔsrɛɛ Balaam sɛ ɔmmɛboa no.
Ɔkaa sɛ, “Nnipadɔm bi firi Misraim aba. Wɔkata asase ani nyinaa na wɔrehunahuna me. 6Mɛsrɛ wo, bra na bɛdome wɔn ma me, ɛfiri sɛ wɔdɔɔso dodo. Ebia metumi adi wɔn so nkonim na mapam wɔn afiri asase no so. Na menim nhyira a ɛba wɔn a wohyira wɔn no so, ɛnna menim musuo a ɛba wɔn a wodome wɔn so.”
7Nnipa a ɔsomaa wɔn no yɛ atitire a wɔfiri Moab ne Midian. Wɔfaa sika sɛ wɔde rekɔtua Balaam ka ama wadome Israelfoɔ. Enti wɔkɔɔ Balaam nkyɛn kɔkaa deɛ ɛhia Balak kyerɛɛ no.
8Balaam kaa sɛ, “Monna ma adeɛ nkye mo. Adeɛ kye a, deɛ Awurade bɛkyerɛ me sɛ menyɛ no, mɛka akyerɛ mo.” Enti wɔdaeɛ.
9Anadwo no, Onyankopɔn baa Balaam nkyɛn bɛbisaa no sɛ, “Saa nnipa yi yɛ ɛhefoɔ?”
10Ɔbuaa sɛ, “Wɔfiri Moabhene Balak nkyɛn. 11Na nnipadɔm bi firi Misraim aba ne hyeɛ so, na ɔpɛ sɛ mekɔ hɔ ntɛm so na mekɔdome wɔn sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, ɔbɛtumi adi wɔn so.”
12Onyankopɔn ka kyerɛɛ no sɛ, “Nkɔ. Ɛnsɛ sɛ wodome wɔn, ɛfiri sɛ, mahyira wɔn!”
13Adeɛ kyeeɛ no, anɔpa, Balaam ka kyerɛɛ nnipa no sɛ, “Monsane nkɔ fie! Awurade rempene mma mennyɛ saa.”
14Enti, ɔhene Balak ananmusifoɔ no sane wɔn akyi bɛbɔɔ amaneɛ sɛ ɔse ɔremma.
15Balak sɔ hwɛɛ bio. Saa ɛberɛ no deɛ, ɔsomaa nnipa dodoɔ pa ara a animuonyamfoɔ a wɔkyɛn kane dɔm no fra wɔn mu. 16Wɔbaa Balaam nkyɛn bɛka kyerɛɛ no sɛ,
“Ɔhene Balak se ɔsrɛ wo sɛ bra. 17Ɔbɛhyɛ wo animuonyam na sika biara a wɔbɛgye no no nso, ɔbɛtua. Ka sika a wobɛgye! Ɔse, wo deɛ, bra na bɛdome saa nnipa no ma yɛn.”
18Nanso, Balaam buaa sɛ, “Sɛ ɔma me ahemfie a wɔde dwetɛ ne sikakɔkɔɔ ahyɛ no ma tɔ koraa a, merentumi nyɛ biribiara mmu saa ahyɛdeɛ a Awurade a ɔyɛ me Onyankopɔn no ahyɛ no so. 19Nanso, monna ha ma adeɛ nkye na yɛnhwɛ sɛ Awurade bɛka asɛm foforɔ bi aka deɛ waka dada no ho anaa.”
20Anadwo no, Onyankopɔn ka kyerɛɛ Balaam sɛ, “Sɔre na wo ne saa nnipa no nkɔ na mmom, hwɛ yie na yɛ deɛ mɛkyerɛ wo sɛ yɛ no nko ara.”
21Adeɛ kyee anɔpa no, ɔhyehyɛɛ nʼafunumu, tenaa ne so ne wɔn hyɛɛ aseɛ kɔeɛ. 22Nanso, Onyankopɔn bo fuu Balaam ahopere a ɔde kɔeɛ no; enti ɔsomaa ɔsoro Awurade ɔbɔfoɔ kɔgyinaa akwantemfi sɛ ɔnkum no wɔ hɔ. Ɛberɛ a Balaam ne asomfoɔ baanu rekorɔ no, 23prɛko pɛ, Balaam afunumu no hunuu Awurade ɔbɔfoɔ no sɛ ɔkura sekan gyina ɛkwan no mfimfini. Aboa no kwae faa wiram nanso Balaam kaa ne so sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, ɔbɛfa ɛkwan mu.
24Baabi a na Awurade ɔbɔfoɔ no gyina hɔ no yɛ bobefuo afasuo mmienu ntam. 25Ɛberɛ a afunumu no hunuu Awurade ɔbɔfoɔ no, ɔde ne ho twee ɔfasuo no ho maa Balaam nan pɛkyɛeɛ. Nanso, Balaam kɔɔ so hwee aboa no bio.
26Afei, Awurade ɔbɔfoɔ no kɔɔ ɛkwan no anafoɔ kɔgyinaa baabi a ɛhɔ kyere pa ara a na afunumu no nnya baabi mfa. 27Enti, ɔbutuu ɛkwan no mu. Balaam de abufuo kaa aboa no mmaa. 28Afei, Awurade hyɛɛ afunumu no ma ɔkasaeɛ! Ɔbisaa ne wura no sɛ, “Ɛdeɛn na mayɛ enti a ɛsɛ sɛ wohwe me mprɛnsa?”
29Balaam nso buaa no sɛ, “Ɛfiri sɛ, woama masɛ ɔkwasea. Na sɛ mekura sekan a, anka mɛkum wo.”
30Afunumu no nso bisaa no sɛ, “Me ne wo tenaeɛ yi, mayɛ sei pɛn?”
Ne wura no buaa sɛ, “Dabi.”
31Afei, Awurade buee Balaam ani ma ɔhunuu ɔsoro ɔbɔfoɔ no sɛ watwe sekan gyina ɛkwan no mfimfini enti ɔkɔbutuu nʼanim.
32Awurade ɔbɔfoɔ no bisaa no sɛ, “Adɛn enti na wohwe wʼafunumu no mprɛnsa saa? Maba sɛ merebɛka ama woagyae, ɛfiri sɛ, worepɛ adeɛ asɛe. 33Afunumu no hunuu me mprɛnsa a emu biara ɔkwae faa baabi; anyɛ saa a, anka mɛkum wo na magyaa no.”
34Afei, Balaam ka kyerɛɛ Awurade ɔbɔfoɔ no sɛ, “Mafom. Na mennim sɛ wowɔ hɔ. Sɛ wompɛ sɛ metoa mʼakwantuo no so deɛ a, meresane akɔ efie.”
35Nanso, Awurade ɔbɔfoɔ no ka kyerɛɛ no sɛ, “Wo ne nnipa no nkɔ, nanso asɛm a mɛka akyerɛ wo no nko na ka.” Enti Balaam ne wɔn kɔeɛ.
36Ɛberɛ a ɔhene Balak tee sɛ Balaam reba no, ɔfirii kuro no mu kɔhyiaa no Asubɔnten Arnon ho wɔ ne hyeɛ so. 37Ɔbisaa Balaam sɛ, “Adɛn enti na wokyɛɛ saa? Anaasɛ, mehyɛɛ wo bɔ sɛ mɛhyɛ wo animuonyam no na wonnye nni?”
38Balaam buaa sɛ, “Ɛwom sɛ maba deɛ, nanso menni tumi biara a mɛka asɛm biara agye asɛm a Onyankopɔn bɛka akyerɛ me sɛ menka no nko na mɛka.”
39Balaam kaa ɔhene no ho ne no kɔɔ Kiria-Husot, 40baabi a ɔhene Balak de anantwie ne nnwan bɔɔ afɔdeɛ na ɔde mmoa no bi maa Balaam ne ne mpanimfoɔ sɛ wɔmfa mmɔ afɔdeɛ no. 41Adeɛ kyee anɔpa no, Balak faa Balaam de no kɔɔ Bamot-Baal atifi. Ɔfiri hɔ too nʼani hunuu sɛ Israelfoɔ no sam aseɛ hɔ.
