Balak trimite după Balaam
1Fiii lui Israel au plecat și apoi și‑au așezat tabăra în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului.
2Balak, fiul lui Țipor, a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților, 3iar Moab s‑a îngrozit la vederea unui popor așa de mare; Moab s‑a scârbit de fiii lui Israel. 4Atunci moabiții le‑au zis bătrânilor Midianului: „Mulțimea aceasta va înghiți tot ce se află în jurul nostru, așa cum mănâncă boul verdeața câmpului.“
Balak, fiul lui Țipor, rege al Moabului în vremea aceea, 5a trimis mesageri să‑l cheme pe Balaam, fiul lui Beor, care locuia la Petor, lângă râu5 Eufrat., în țara fiilor poporului său. Balak a zis: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, a acoperit fața5, 11 Lit.: ochiul. pământului și s‑a așezat înaintea mea. 6Acum, vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine, căci este mai puternic decât mine! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat, și pe cine blestemi tu este blestemat.“
7Bătrânii Moabului și bătrânii Midianului au plecat, luând cu ei daruri pentru prezicător. Când au ajuns la Balaam, i‑au spus cuvintele lui Balak. 8Balaam le‑a spus: „Rămâneți peste noapte aici și vă voi aduce cuvântul pe care mi‑l va spune Domnul.“ Astfel, conducătorii Moabului au rămas la Balaam.
9Dumnezeu a venit la Balaam și i‑a zis:
– Cine sunt oamenii aceștia care au venit la tine?
10Balaam I‑a răspuns lui Dumnezeu:
– Balak, fiul lui Țipor, regele Moabului, i‑a trimis la mine să‑mi spună: 11„Iată, un popor a ieșit din Egipt și a acoperit fața pământului. Vino acum și blestemă‑l! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga.“
12Dumnezeu i‑a zis lui Balaam:
– Să nu mergi cu ei și să nu blestemi acest popor, căci el este binecuvântat.
13Balaam s‑a sculat dimineața și le‑a zis conducătorilor lui Balak:
– Duceți‑vă în țara voastră căci Domnul nu‑mi dă voie să vin cu voi.
14Conducătorii Moabului s‑au ridicat, s‑au întors la Balak și i‑au zis: „Balaam a refuzat să vină cu noi.“
15Atunci Balak a trimis alți conducători, mai numeroși și mai cu vază decât primii.
16Aceștia au mers la Balaam și i‑au zis:
– Așa îți vorbește Balak, fiul lui Țipor: „Te rog, nu lăsa pe nimeni să te împiedice să vii la mine, 17căci te voi umple de slavă și voi face tot ce‑mi vei spune. Vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine!“
18Balaam le‑a răspuns slujitorilor lui Balak, zicând:
– Chiar dacă Balak mi‑ar da palatul lui plin cu argint și aur, tot n‑aș putea să fac niciun lucru, oricât de mic sau mare, peste porunca Domnului, Dumnezeul meu. 19Acum, vă rog, rămâneți și voi aici peste noapte ca să aflu ce‑mi va mai spune Domnul.
20În noaptea aceea, Dumnezeu a venit la Balaam și i‑a zis: „Dacă oamenii aceștia au venit să te cheme ca să mergi cu ei, ridică‑te și mergi cu ei, dar să faci doar ce‑ți voi porunci Eu.“
Măgărița lui Balaam
21Dimineața, Balaam s‑a sculat, a pus șaua pe măgărița sa și a plecat împreună cu conducătorii Moabului. 22Atunci Dumnezeu S‑a aprins de mânie pentru că plecase. Îngerul Domnului S‑a așezat în drum ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui, iar împreună cu el erau cei doi slujitori ai lui. 23Măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia în mână și a părăsit drumul, luând‑o pe câmp. Balaam a lovit măgărița ca s‑o aducă din nou pe drum.
24Atunci Îngerul Domnului S‑a așezat pe un drum îngust, între două vii unde erau ziduri de o parte și de alta. 25Când măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului, s‑a înghesuit lângă perete, strângând piciorul lui Balaam. Atunci el a lovit‑o din nou.
26Îngerul Domnului S‑a mutat într‑un loc strâmt, unde nu era loc să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. 27Când măgărița L‑a văzut pe Îngerul Domnului, s‑a culcat la pământ sub Balaam. Balaam s‑a aprins de mânie și a început s‑o lovească cu un băț.
28Atunci Domnul a deschis gura măgăriței și ea i‑a zis lui Balaam:
– Ce ți‑am făcut de m‑ai lovit de trei ori?
29Balaam i‑a răspuns măgăriței:
– Pentru că ți‑ai bătut joc de mine! Dacă aș avea o sabie în mână, te‑aș ucide chiar acum.
30Măgărița i‑a răspuns:
– Nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit din zilele tinereții tale până astăzi? Am eu obiceiul să mă port astfel?
El a răspuns:
– Nu.
31Atunci Domnul i‑a deschis ochii lui Balaam, și el L‑a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă. El s‑a închinat cu fața la pământ.
32Îngerul Domnului l‑a întrebat:
– De ce ți‑ai lovit măgărița de trei ori? Iată, am ieșit ca să‑ți stau împotrivă, deoarece calea ta este una nechibzuită înaintea Mea. 33Măgărița M‑a văzut și s‑a abătut de trei ori dinaintea Mea. Dacă nu s‑ar fi abătut, te‑aș fi ucis cu siguranță, dar pe ea aș fi lăsat‑o să trăiască.
34Balaam I‑a răspuns Îngerului Domnului:
– Am păcătuit, căci n‑am știut că stăteai împotriva mea în drum. Dacă ceea ce fac este un lucru rău în ochii Tăi, mă voi întoarce.
35Îngerul Domnului i‑a zis lui Balaam:
– Du‑te cu oamenii aceștia, dar să le spui doar cuvântul pe care ți‑l voi zice Eu.
Astfel, Balaam s‑a dus împreună cu conducătorii lui Balak. 36Când Balak a auzit că vine Balaam, i‑a ieșit în întâmpinare în cetatea moabită de la hotarul Arnonului, la marginea teritoriului său.
37Balak i‑a zis lui Balaam:
– N‑am trimis eu oare să te cheme la mine? De ce nu ai venit? Oare nu sunt eu în stare să te umplu de slavă?
38Balaam i‑a răspuns lui Balak:
– Iată, am venit la tine. Acum, oare chiar voi putea eu să vorbesc ceva? Trebuie să spun doar cuvântul pe care mi‑l va pune Dumnezeu în gură.
39Balaam a mers cu Balak și au intrat în cetatea Chiriat-Huțot. 40Balak a înjunghiat vite și oi, și a trimis din ele atât lui Balaam, cât și conducătorilor care erau cu el. 41A doua zi, Balak l‑a luat pe Balaam și l‑a urcat pe Bamot-Baal41 Bamot-Baal înseamnă Înălțimile lui Baal., de unde se putea vedea o parte din popor.
Balak Frɛ Balaam
1Afei, Israelfo no kɔɔ Moab tataw so kɔtenaa Asubɔnten Yordan apuei fam a ɛhɔ ne Yeriko di nhwɛanim no.
2Sipor babarima Balak huu nea Israelfo ayɛ Amorifo no nyinaa, 3na Moab huu Israelfo dodow a wɔwɔ hɔ no, ɔne ne nkurɔfo bɔɔ huboa.
4Moabfo no ka kyerɛɛ Midian mpanyimfo no se, “Saa dɔm yi bɛwe biribiara a ɛwɔ ha no, sɛnea nantwi we sare.”
Enti Sipor ba Balak a na ɔyɛ Moabhene saa bere no 5somaa nnipa ma wɔkɔɔ Beor babarima Balaam nkyɛn wɔ Petor a ɛbɛn Asubɔnten Eufrate ho. Balak kae se,
“Nnipadɔm bi fi Misraim aba. Wɔkata asase ani nyinaa na wɔabɛtena abɛn me. 6Mɛsrɛ wo, bra na bɛdome wɔn ma me, efisɛ wɔyɛ den sen me. Ebia ɛbɛma matumi adi wɔn so nkonim na mapam wɔn afi asase no so. Efisɛ minim nhyira a ɛba wɔn a wuhyira wɔn no so, na minim mmusu a ɛba wɔn a wodome wɔn no so nso.”
7Moab ne Midian mpanyimfo no fii hɔ a na wokita sika a wɔde rekotua Balaam ka ama wadome Israelfo no. Enti wɔkɔɔ Balaam nkyɛn kɔkaa nea ehia Balak no kyerɛɛ no.
8Balaam kae se, “Monna mma ade nkye mo. Ade kye a, nea Awurade bɛkyerɛ me sɛ menyɛ no, mɛka akyerɛ mo.” Enti Moab mpanyimfo no dae.
9Anadwo no, Onyankopɔn baa Balaam nkyɛn bebisaa no se, “Saa nnipa yi yɛ hefo?”
10Obuae se, “Wɔde nkra afi Moabhene Balak nkyɛn abrɛ me se: 11Nnipadɔm bi fi Misraim aba ne hye so. Enti bra na bɛdome wɔn sɛnea ɛbɛyɛ a metumi ne wɔn ako apam wɔn.”
12Onyankopɔn ka kyerɛɛ Balaam se, “Nkɔ. Ɛnsɛ sɛ wodome wɔn, efisɛ mahyira wɔn!”
13Ade kyee anɔpa no, Balaam ka kyerɛɛ Balak nkurɔfo no se, “Monsan nkɔ fie! Awurade ampene sɛ me ne mo nkɔ.”
14Enti Balak mpanyimfo no san bɛbɔɔ amanneɛ se, “Balaam ne yɛn amma.”
15Balak somaa nnipa dodow pa ara a anuonyamfo a wɔkyɛn kan dɔm no fra wɔn mu. 16Wɔbaa Balaam nkyɛn bɛka kyerɛɛ no se,
“Sɛnea Sipor ba Balak se ni, ‘Mma biribiara nsiw wo kwan sɛ wobɛba me nkyɛn, 17efisɛ metua wo ka yiye. Bra na bɛdome saa nnipa no ma me.’ ”
18Nanso, Balaam buae se, “Sɛ Balak ma me dwetɛ ne sikakɔkɔɔ a ɛwɔ nʼahemfi hɔ nyinaa mpo a, merentumi nyɛ biribiara mmu saa ahyɛde a Awurade a ɔyɛ me Nyankopɔn no ahyɛ no so. 19Nanso, monna ha mma ade nkye na yɛnhwɛ sɛ Awurade bɛka asɛm foforo bi aka nea waka dedaw no ho anaa.”
20Anadwo no, Onyankopɔn ka kyerɛɛ Balaam se, “Esiane sɛ nnipa no abɛfrɛ wo no nti, Sɔre na wo ne saa nnipa no nkɔ na mmom, hwɛ yiye na yɛ nea mɛkyerɛ wo sɛ yɛ no nko ara.”
21Ade kyee anɔpa no, ɔhyehyɛɛ nʼafurum, tenaa ne so ne Moab mpanyimfo no sii mu. 22Nanso, Onyankopɔn bo fuw Balaam ahopere a ɔde kɔe no; enti ɔsomaa Awurade bɔfo ma ogyinaa akwantemfi sɛ onsiw no kwan. Na Balaam te nʼafurum so a nʼasomfo baanu ka ne ho. 23Afurum no huu Awurade bɔfo no sɛ okura afoa gyina kwan no mfimfini no, ɔman faa wuram. Balaam hwee no sɛnea ɛbɛyɛ a ɔbɛfa ɔkwan no so.
24Na Awurade ɔbɔfo no gyina ɔkwan hiahiaa bi a ɛwɔ bobeturo afasu abien ntam. 25Bere a afurum no huu Awurade bɔfo no, otwerii ɔfasu no ho maa Balaam nan pemee. Enti Balaam san hwee aboa no.
26Afei, Awurade bɔfo no kɔɔ nʼanim kogyinaa baabi a ɛhɔ kyere pa ara a na afurum no nnya baabi nnan ne ho mfa nifa anaa benkum. 27Enti obutuw ɔkwan no mu. Balaam bo fuw yiye ma ɔde abaa no hwee no. 28Afei, Awurade buee afurum no ano, na obisaa Balaam se, “Mayɛ wo dɛn na nti a wohwe me mprɛnsa saa?”
29Balaam nso buaa no se, “Woama mayɛ ɔkwasea! Na sɛ mikura afoa a, anka mekum wo mprempren.”
30Afurum no nso bisaa no se, “Menyɛ wʼafurum a woatena me so daa de abesi nnɛ? So mayɛ sɛɛ pɛn?”
Obuae se, “Dabi.”
31Afei, Awurade buee Balaam ani ma ohuu ɔsoro bɔfo no sɛ watwe afoa gyina ɔkwan no mfimfini. Enti ɔde nʼanim butuw fam.
32Awurade bɔfo no bisaa no se, “Adɛn nti na woahwe wʼafurum no mprɛnsa saa? Maba sɛ merebesiw wo kwan, efisɛ wʼakwan mu no wunni ahwɛyie wɔ mʼanim. 33Afurum no huu me a ɔman faa nkyɛn mprɛnsa. Sɛ wamman a, anka mekum wo na magyaa no.”
34Balaam ka kyerɛɛ Awurade bɔfo no se, “Mafom. Na minnim sɛ wugyina ɔkwan no mu a worebesiw me kwan. Sɛ wʼani nnye ho a mɛsan akɔ.”
35Awurade bɔfo no ka kyerɛɛ no se, “Wo ne nnipa no nkɔ, nanso asɛm a mɛka akyerɛ wo no nko ara na ka.” Enti Balaam ne Balak mpanyimfo no kɔe.
36Bere a Balak tee sɛ Balaam reba no, ofii kurow no mu kohyiaa no wɔ Moabfo kurow mu wɔ Arnon hye so, wɔ nʼasase ano. 37Balak bisaa Balaam se, “Mamfrɛ wo ɔhare so ana? Adɛn nti na woamma me nkyɛn? So merentumi ntua wo ka ana?”
38Balaam buae se, “Ɛwɔ mu sɛ maba de, nanso merentumi nka nea mepɛ biara. Asɛm a Onyankopɔn de bɛhyɛ mʼano no nko ara na ɛsɛ sɛ meka.”
39Balaam kaa Balak ho ne no kɔɔ Kiria-Husot. 40Balak kum anantwi ne nguan bɔɔ afɔre na ɔde mmoa no bi maa Balaam ne ne mpanyimfo a wɔka ne ho. 41Ade kyee anɔpa no, Balak faa Balaam de no kɔɔ Bamot-Baal atifi. Ofi hɔ too nʼani huu sɛ Israelfo no sam wɔn atenae hɔ.
