Reglementări cu privire la responsabilitatea preoților și a leviților
1Domnul i‑a zis lui Aaron: „Tu, fiii tăi și casa tatălui tău împreună cu tine veți purta pedeapsa pentru nelegiuire cu privire la Sfântul Lăcaș, dar numai tu și fiii tăi veți purta pedeapsa pentru nelegiuire cu privire la preoție. 2De asemenea, adu‑i aproape de tine pe frații tăi din seminția lui Levi, seminția tatălui tău, ca să ți se alăture și să‑ți slujească, în timp ce tu și fiii tăi sunteți înaintea Cortului Mărturiei. 3Să păzească îndatoririle față de tine și față de tot Cortul. Numai să nu se apropie nici de obiectele Lăcașului, nici de altar, pentru că altfel și ei și tu veți muri. 4Ei să fie alături de tine și să păzească îndatoririle față de Cortul Întâlnirii, toată slujirea de la Cort. Niciun străin4, 7 Vezi nota de la 1:51. să nu se apropie de voi.
5Să păziți îndatorirea față de Lăcaș și îndatorirea față de altar, ca să nu mai fie mânie peste fiii lui Israel. 6Iată că Eu Însumi i‑am luat pe frații voștri leviți din mijlocul fiilor lui Israel. Ei vă sunt dați vouă în dar din partea Domnului ca să îndeplinească slujirea de la Cortul Întâlnirii. 7Dar tu și fiii tăi împreună cu tine să păziți preoția voastră, având grijă de orice lucru privitor la altar și de tot ce este dincolo de draperie; așa să îndepliniți slujba. Vouă vă dau preoția în dar. Străinul care se va apropia să fie omorât.“
Partea ce le revine preoților
8Domnul i‑a zis lui Aaron: „Iată, ți‑am dat responsabilitate peste contribuțiile care‑Mi sunt aduse. Toate darurile sfinte ale fiilor lui Israel ți le‑am dat ție și fiilor tăi, ca parte a voastră, printr‑o hotărâre veșnică. 9Iată ce va fi al tău din darurile preasfinte, care nu sunt mistuite de foc: orice ofrandă a lor, pe care ei Mi‑o aduc din fiecare dar de mâncare, din fiecare jertfă pentru păcat sau din fiecare jertfă pentru vină. Darurile acestea preasfinte să fie ale tale și ale fiilor tăi. 10Să le mâncați într‑un loc preasfânt; fiecare bărbat să le mănânce. Să fie sfinte pentru voi.
11Iată ce va mai fi al tău: contribuțiile aduse ca dar din toate jertfele legănate ale fiilor lui Israel. Ți le‑am dat ție, fiilor tăi și fiicelor tale printr‑o hotărâre veșnică. Oricine va fi curat în familia ta, să mănânce din ele.
12Tot ce este mai bun din ulei, din must și din grâne, rodul ales pe care ei îl dau Domnului, ți l‑am dat ție. 13Primele roade din tot ce este în țara lor, pe care le aduc Domnului, să fie ale tale. Cel curat din familia ta va putea să mănânce.
14Tot ce este pus deoparte14 Sau: Tot ce este închinat Domnului. Termenul ebraic haram/herem se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, fie ca dar. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. în Israel să fie al tău. 15Întâiul născut al oricărei făpturi pe care ei îl aduc Domnului, fie om sau animal, să fie al tău. Totuși, atât pe întâiul născut al omului, cât și pe întâiul născut al animalelor necurate va trebui să‑i răscumperi. 16Prețul lor de răscumpărare, stabilit pentru cei de la o lună în sus, să fie de cinci șecheli16 Aproximativ 50 gr. de argint, după șechelul Lăcașului16 Vezi nota de la 3:47 (aproximativ 10 gr). (adică douăzeci de ghere).
17Dar pe întâiul născut al vacii, al oii sau al caprei să nu‑l răscumperi; ei sunt sfinți. Să le stropești sângele pe altar și să le arzi grăsimea ca pe o jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. 18Carnea lor să fie a ta, așa cum este al tău pieptul jertfei legănate și spata dreaptă. 19Toate contribuțiile sfinte, pe care fiii lui Israel le aduc Domnului prin ridicare, ți le‑am dat ție, fiilor tăi și fiicelor tale printr‑o hotărâre veșnică. Acesta este un legământ al sării19 Un legământ veșnic era simbolizat prin sare, deoarece aceasta era, încă de pe atunci, o substanță renumită pentru proprietățile ei de a conserva (Lev. 2:13; 2 Cron. 13:4-5)., un legământ veșnic înaintea Domnului pentru tine și pentru sămânța ta împreună cu tine.“
20Apoi Domnul i‑a zis lui Aaron: „Să nu ai nicio moștenire în țara lor, să nu ai nicio parte între ei. Eu sunt partea ta și moștenirea ta între fiii lui Israel. 21Iată, fiilor lui Levi le‑am dat ca moștenire orice zeciuială din Israel, pentru slujirea pe care o îndeplinesc, slujirea de la Cortul Întâlnirii. 22De acum înainte, fiii lui Israel să nu se mai apropie de Cortul Întâlnirii ca să nu se facă vinovați de vreun păcat și să moară. 23Doar leviții să îndeplinească slujirea de la Cortul Întâlnirii și să poarte pedeapsa pentru nelegiuirea lor. Ei să nu aibă nicio moștenire în mijlocul fiilor lui Israel. Aceasta să fie o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. 24Căci zeciuielile fiilor lui Israel, pe care ei le aduc Domnului drept contribuție prin ridicare, le‑am dat leviților. De aceea am zis despre ei că nu vor avea nicio moștenire între fiii lui Israel.“
25După aceea, Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 26„Să le vorbești leviților și să le spui: «Când primiți zeciuiala de la fiii lui Israel, pe care v‑am dat‑o de la ei ca parte a voastră, să aduceți din ea Domnului o contribuție prin ridicare, o zeciuială din zeciuială. 27Ea să fie considerată o contribuție din partea voastră, ca și cum ar fi grâne din aria de treierat și abundență de must din teasc. 28Așadar, să aduceți și voi Domnului o contribuție prin ridicare, din toate zeciuielile pe care le primiți de la fiii lui Israel. Să dați preotului Aaron contribuția pe care ați adus‑o Domnului din zeciuială. 29Din toate darurile pe care le primiți, să aduceți prin ridicare fiecare contribuție cuvenită Domnului. Din tot ce este mai bun din ea, să aduceți partea sfințită.»
30Să le mai spui: «Când veți aduce prin ridicare ce este mai bun din ea, să le fie considerată leviților ca venitul de la aria de treierat și ca venitul de la teasc. 31O puteți mânca în orice loc, voi și familiile voastre, pentru că este plata voastră pentru slujirea în Cortul Întâlnirii. 32Nu vă veți face vinovați de niciun păcat din cauza ei atunci când veți aduce, prin ridicare, ce este mai bun din ea, și nu veți întina darurile sfinte ale fiilor lui Israel, nici nu veți muri!»“
Дужности свештеника и Левита
1Господ рече Арону: „Ти, твоји синови и твој отачки дом с тобом бићете одговорни за кривице у Светилишту. А ти и твоји синови бићете одговорни за кривице које се тичу вашег свештенства. 2Доведи и своју браћу из Левијевог племена, твог отачког племена, да ти се придруже и да служе теби и твојим синовима пред Шатором сведочанства. 3Они ће обављати дужности за тебе и за сав Шатор. Ипак, не смеју прилазити светим стварима и жртвенику, да не погину и они и ви. 4Нека ти се придруже и обављају дужности у Шатору од састанка за целокупну службу у Шатору. Неовлашћени нека вам не прилазе.
5Обављајте дужности у Светињи и око жртвеника, да не би више долазио гнев на Израиљце. 6Ја сам, ево, одвојио вашу браћу Левите између Израиљаца; њих сам вам дао на дар као посвећене Господу да обављају службу у Шатору од састанка. 7А ви и ваши синови пазите на своје свештенство у погледу свих ствари које се тичу жртвеника и простора иза завесе. Дајем вам на дар свештеничку службу. Ако неовлашћени приступи, нека се погуби.“
Део који припада свештенству
8Господ рече Арону: „Ево, предајем ти у дужност моје приносе, све свете приносе Израиљаца. Дајем их теби и твојим синовима у део; то је трајна уредба. 9Ово нека припадне теби од најсветијих жртава које се пале: сваки њихов принос, свака њихова жртва, свака жртва за грех и свака жртва за преступ, која ми се приноси као најсветија жртва, нека припадне теби и твојим синовима. 10Једите је на најсветијем месту; нека је једе сваки мушкарац. Нека ти буде света!
11Нека и ово буде твоје: све жртве дизанице Израиљаца које они приносе на дар, дајем теби и твојим синовима с тобом; то је трајна уредба. Свако ко је чист у твоме дому може је јести.
12Дајем ти и све што је најбоље од уља, вина и жита које они доносе Господу. 13Први плодови од свега што доносе Господу с њихове земље биће твоји. Свако ко је чист у твоме дому може да их једе.
14И све што је посвећено у Израиљу нека буде твоје. 15Све што се прво роди из мајчине утробе, свако живо биће, човек или животиња, које се приноси Господу, биће твоје. Али првенца, било од човека или од животиње, мораш да откупиш. Откупи и првину нечистих животиња. 16Кад наврше месец дана, откупљуј их по откупној цени од пет сребрних шекела18,16 Око 60 gr., према храмском шекелу, што је двадесет гера18,16 Око 12 gr..
17Међутим, не откупљуј првенца од краве, овце и козе; они су посвећени. Њиховом крвљу запљусни жртвеник, а њихово сало спали као паљену жртву на угодан мирис Господу. 18Њихово месо нека припадне теби, као и груди жртве дизанице и десна плећка. 19Све свете приносе које Израиљци приносе Господу, дајем теби и твојим синовима и ћеркама по трајној уредби. То је вечни савез потврђен сољу18,19 Или: нераскидивим савезом. пред Господом, теби и твоме потомству с тобом.“
20Господ рече Арону: „Ти нећеш добити наследство у њиховој земљи, нити ћеш добити део међу њима. Ја сам твој део и твоје наследство међу Израиљцима.
21Левијевим потомцима дајем заузврат у наследство десетину од свега у Израиљу, ради њихове службе, службе коју врше у Шатору од састанка. 22Зато нека Израиљци не приступају више Шатору од састанка, како не би навукли на себе грех, те изгинули. 23Левити нека врше службу у Шатору од састанка; остали ће навући на себе кривицу. То је трајна уредба за њихове нараштаје међу Израиљцима. Али, наследство неће примити у посед, 24зато што Левитима дајем у наследство десетину од приноса које Израиљци приносе на дар Господу. Зато сам рекао за њих: ’Они неће добити наследство мећу Израиљцима.’“
25Господ рече Мојсију: 26„Говори Левитима и реци им: ’Кад примате од Израиљаца десетину коју сам вам од њих дао у наследство, онда ви принесите дар Господу: десетину од десетине. 27То ће вам се рачунати у дар, исто као жито са гумна и вино из муљаре. 28Тако ћете и ви приносити дар Господу од свих својих десетина које примате од Израиљаца. Од њих ћете давати Господњи дар свештенику Арону. 29Од свих приноса које добијате, принесите Господу најбољи, најсветији део.’
30Реци им: ’Кад принесете најбољи део од њих, то ће се Левитима рачунати исто као и урод од гумна и урод од муљаре. 31То можете јести на сваком месту, ви и ваши укућани, јер је то плата за вашу службу у Шатору од састанка. 32Кад принесете најбољи део од тога, нећете навући грех на себе. Тако нећете оскрнавити свете приносе Израиљаца, и нећете изгинути.’“
