Starea de păcat a poporului
1Vai de mine!
Căci sunt ca după culesul fructelor,
ca după culesul viilor!
Nu mai este niciun ciorchine de mâncat
nimic din smochinele timpurii,
după care tânjește sufletul meu!
2A pierit cel evlavios din țară
și n‑a mai rămas niciun om drept!2 Sau: A pierit cel evlavios de pe pământ / și nu mai este niciunul drept printre oameni.
Cu toții stau la pândă, ca să verse sânge;
fiecare îl vânează pe fratele său cu o plasă.
3Mâinile lor sunt deprinse la rău, ca să‑l înfăptuiască bine!
Conducătorul cere daruri,
iar judecătorul cere mită.
Cel mare își spune dorința sufletului său
și apoi conspiră împreună3 Sensul versului este nesigur..
4Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine;
cel mai drept este mai rău ca un gard de spini.
Ziua vestită de străjerii tăi,
ziua pedepsei tale, a sosit!
Acum va fi stupoare pentru voi!
5Nu‑l crede pe prieten,
nu te încrede în amic!
Păzește‑ți ușa gurii
de cea care se odihnește la pieptul tău!
6Căci fiul își desconsideră tatăl,
fiica se ridică împotriva mamei ei,
iar nora – împotriva soacrei sale,
așa încât dușmanii unui om sunt chiar cei din familia lui.
7Eu însă voi privi la Domnul,
voi nădăjdui în Dumnezeul mântuirii mele!
Dumnezeul meu mă va asculta!
Israel va fi restaurat
8Nu te bucura din cauza mea, dușmană a mea,
căci, deși am căzut, mă voi ridica!
Deși locuiesc în întuneric,
Domnul va fi lumina mea!
9Voi îndura furia Domnului,
căci am păcătuit împotriva Lui,
o voi îndura până când El îmi va apăra cauza
și‑mi va face dreptate.
El mă va scoate la lumină;
Îi voi vedea dreptatea.
10Când va vedea dușmana mea lucrul acesta,
va fi acoperită de rușine,
ea, care‑mi zicea:
„Unde este Domnul, Dumnezeul tău?“
Ochii mei vor vedea căderea ei!
Atunci ea va fi călcată în picioare
ca noroiul de pe ulițe.
11Va fi o zi a reclădirii zidurilor tale,
o zi în care ți se va lărgi hotarul!
12În ziua aceea, vor veni la tine oameni
din Asiria și până dinspre cetățile Egiptului12 Sau: din Asiria și până în Egipt.,
din Egipt și până la râu12 Eufratul.,
de la o mare și până la cealaltă,
de la un munte și până la celălalt.
13Însă țara13 Sau: pământul. va fi pustiită din cauza locuitorilor ei,
ca rod al faptelor lor rele.
Rugăciune și laudă
14Păstorește‑Ți cu toiagul poporul,
turma moștenirii Tale
care locuiește în singurătate,
în pădurea din mijlocul ținutului roditor14 Sau: în pădurea din mijlocul Carmelului.!
Să pască în Bașan și în Ghilad
ca în zilele de odinioară!
15„Îi voi arăta lucruri minunate,
ca în ziua ieșirii tale din țara Egiptului!“
16Neamurile vor vedea și se vor rușina
de toată puterea lor.
Își vor pune mâna la gură
și urechile le vor asurzi.
17Vor linge țărâna ca șarpele
și ca târâtoarele pământului.
Vor ieși tremurând din cetățuile lor,
se vor înfricoșa de Domnul, Dumnezeul nostru,
și se vor teme de Tine.
18Cine este Dumnezeu ca Tine,
Care ridică pedeapsa pentru nelegiuire
și trece cu vederea fărădelegea rămășiței moștenirii Lui?
Tu nu rămâi mânios pe vecie,
ci Îți găsești plăcerea în îndurare18 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului..
19Tu vei avea iarăși milă de noi
și vei zdrobi sub tălpi19 Sau: vei lua în captivitate, verbul ebraic având sensul de a subjuga, a înrobi. nelegiuirile noastre;
vei arunca în adâncurile mării toate păcatele noastre.
20Tu vei arăta credincioșie față de Iacov
și îndurare față de Avraam,
așa cum ai jurat părinților noștri
în zilele din vechime.
Israel’s Misery
1What misery is mine!
I am like one who gathers summer fruit
at the gleaning of the vineyard;
there is no cluster of grapes to eat,
none of the early figs that I crave.
2The faithful have been swept from the land;
not one upright person remains.
Everyone lies in wait to shed blood;
they hunt each other with nets.
3Both hands are skilled in doing evil;
the ruler demands gifts,
the judge accepts bribes,
the powerful dictate what they desire—
they all conspire together.
4The best of them is like a brier,
the most upright worse than a thorn hedge.
The day God visits you has come,
the day your watchmen sound the alarm.
Now is the time of your confusion.
5Do not trust a neighbor;
put no confidence in a friend.
Even with the woman who lies in your embrace
guard the words of your lips.
6For a son dishonors his father,
a daughter rises up against her mother,
a daughter-in-law against her mother-in-law—
a man’s enemies are the members of his own household.
7But as for me, I watch in hope for the Lord,
I wait for God my Savior;
my God will hear me.
Israel Will Rise
8Do not gloat over me, my enemy!
Though I have fallen, I will rise.
Though I sit in darkness,
the Lord will be my light.
9Because I have sinned against him,
I will bear the Lord’s wrath,
until he pleads my case
and upholds my cause.
He will bring me out into the light;
I will see his righteousness.
10Then my enemy will see it
and will be covered with shame,
she who said to me,
“Where is the Lord your God?”
My eyes will see her downfall;
even now she will be trampled underfoot
like mire in the streets.
11The day for building your walls will come,
the day for extending your boundaries.
12In that day people will come to you
from Assyria and the cities of Egypt,
even from Egypt to the Euphrates
and from sea to sea
and from mountain to mountain.
13The earth will become desolate because of its inhabitants,
as the result of their deeds.
Prayer and Praise
14Shepherd your people with your staff,
the flock of your inheritance,
which lives by itself in a forest,
in fertile pasturelands.7:14 Or in the middle of Carmel
Let them feed in Bashan and Gilead
as in days long ago.
15“As in the days when you came out of Egypt,
I will show them my wonders.”
16Nations will see and be ashamed,
deprived of all their power.
They will put their hands over their mouths
and their ears will become deaf.
17They will lick dust like a snake,
like creatures that crawl on the ground.
They will come trembling out of their dens;
they will turn in fear to the Lord our God
and will be afraid of you.
18Who is a God like you,
who pardons sin and forgives the transgression
of the remnant of his inheritance?
You do not stay angry forever
but delight to show mercy.
19You will again have compassion on us;
you will tread our sins underfoot
and hurl all our iniquities into the depths of the sea.
20You will be faithful to Jacob,
and show love to Abraham,
as you pledged on oath to our ancestors
in days long ago.
