Matei 8 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 8:1-34

Vindecarea unui bolnav de lepră

(Mc. 1:40-44; Lc. 5:12-14)

1Când a coborât Isus de pe munte, L-au urmat mari mulțimi de oameni.

2Și iată că un lepros2 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra; vezi nota de la Lev. 13:2 [peste tot în capitol]. s-a apropiat și I s-a închinat, zicând:

– Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești2 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial și la fel erau considerați și cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46).!

3Isus a întins mâna, l-a atins și a zis:

– Da, vreau. Fii curățit!

Și imediat lepra lui a fost curățită.

4Isus i-a zis:

– Vezi să nu spui nimănui, ci du-te, arată-te preotului și adu darul pe care l-a poruncit Moise4 Vezi Lev. 14:1-32., ca mărturie pentru ei.

Credința centurionului

(Lc. 7:1-10; 13:28-29)

5Când a intrat Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un centurion5 Ofițer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni. care L-a rugat 6și I-a zis:

– Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă și se chinuie cumplit!

7Isus i-a zis:

– Voi veni și-l voi vindeca.7 Sau: Vrei să vin și să-l vindec?

8Dar centurionul, răspunzând, a zis:

– Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! Prin urmare, spune doar un cuvânt, iar slujitorul meu va fi vindecat! 9Căci și eu sunt un om sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Îi spun unuia: „Du-te!“, și el se duce; și altuia: „Vino!“, și el vine; și sclavului meu: „Fă asta!“, și el face.

10Isus a rămas uimit când l-a auzit și le-a zis celor care-L urmau:

– Adevărat vă spun că la nimeni în Israel n-am găsit atâta credință! 11Și vă spun că vor veni mulți de la Răsărit și de la Apus și se vor așeza la masă11 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată, stând întinși pe podea și având în apropierea lor o masă scundă; corpul lor era poziționat perpendicular cu masa, cu capul mai aproape de masă decât picioarele [peste tot în carte]. cu Avraam, Isaac și Iacov, în Împărăția Cerurilor. 12Dar fiii Împărăției vor fi alungați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!

13Apoi Isus i-a zis centurionului:

– Du-te! Facă-ți-se după cum ai crezut!

Și slujitorul acestuia a fost vindecat chiar la ora aceea.

Isus vindecă mai mulți bolnavi

(Mc. 1:29-34; Lc. 4:38-41)

14Când a intrat Isus în casa lui Petru, a văzut-o pe soacra acestuia zăcând la pat și având febră. 15El i-a atins mâna și febra a lăsat-o. Și ea s-a ridicat și a început să-I slujească.

16Când s-a lăsat seara, i-au adus la El pe mulți demonizați, iar El a alungat duhurile prin cuvântul Lui și i-a vindecat pe toți cei bolnavi, 17ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:

„El a luat neputințele noastre

și a purtat bolile noastre“17 Vezi Is. 53:4..

Prețul urmării lui Isus

(Lc. 9:57-60)

18Când a văzut Isus mulțimea din jurul Lui, le-a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.

19Atunci un cărturar s-a apropiat și I-a zis:

– Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge!

20Însă Isus i-a spus:

– Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului20 Titlu mesianic pe care Isus Și l-a atribuit Sie Însuși (vezi Dan. 7:13-14); apare de peste 80 de ori în evanghelii [peste tot în carte]. nu are unde să-Și plece capul.

21Un altul dintre ucenicii Săi I-a zis:

– Doamne, dă-mi voie mai întâi să mă duc să-l înmormântez pe tatăl meu!21 În primul secol, trupul decedat al unei persoane era pus într-un mormânt săpat în stâncă și lăsat acolo timp de un an. După acea perioadă, osemintele erau luate pentru a fi puse într-un osuar și îngropate. Acest obicei avea la bază crezul potrivit căruia persoana decedată primea ispășire de păcate după ce carnea trupului său mort putrezea. Este foarte probabil ca Isus să fi avut în vedere acest obicei în răspunsul Său, criticându-l implicit pentru absurditatea lui. Vezi și Lc. 9:59.

22Dar Isus i-a zis:

– Urmează-Mă și lasă morții să-și înmormânteze morții!22 Fraza poate avea următoarele sensuri: (1) poate fi un idiom, cu sensul de: „Sunt lucruri mai importante de făcut“; (2) limbajul poate fi unul figurat: „Lasă morții (spiritual vorbind) să-și înmormânteze morții (fizic vorbind)“; (3) limbajul poate fi unul literal; Isus pur și simplu subliniază urgența și importanța proclamării Împărăției lui Dumnezeu.

Isus liniștește furtuna

(Mc. 4:36-41; Lc. 8:22-25)

23Apoi S-a urcat în barcă, iar ucenicii Săi L-au urmat. 24Și iată că pe mare s-a stârnit o furtună puternică, astfel încât barca a fost acoperită de valuri;24 Situată într-o depresiune, la 200 m sub nivelul mării, și înconjurată de munți, Marea Galileei este expusă la furtuni puternice, din cauza întâlnirii dintre curenții mai reci dinspre Marea Mediterană și cei mai calzi dinspre SE Mării Galileei. Isus însă dormea.

25Ucenicii s-au apropiat și L-au trezit, zicând:

– Doamne, scapă-ne, căci pierim!

26Însă El le-a zis:

– De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?

Apoi, ridicându-Se, a mustrat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare.

27Oamenii au rămas uimiți și au zis:

– Ce fel de Om este Acesta, de-L ascultă până și vânturile, și marea?!27 Vezi Iov 38:8-11; Ps. 65:5-7; 89:9; 107:23-32.

Vindecarea celor doi gadareni demonizați

(Mc. 5:1-17; Lc. 8:26-37)

28Când a ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul gadarenilor28 Multe mss conțin gazareni sau garadeni. Alte mss conțin ghergheseni sau gheraseni (vezi Mc. 5:1 și Lc. 8:26)., L-au întâmpinat doi demonizați, ieșind din morminte. Erau atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela.

29Și iată că au început să strige, zicând:

– Ce avem noi de-a face cu Tine, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinui înainte de vreme?

30Undeva mai departe de ei, era o turmă mare de porci care pășteau.

31Demonii Îl rugau, zicând:

– Dacă ne alungi, trimite-ne în turma aceea de porci!

32El le-a zis:

– Duceți-vă!

Ei au ieșit și au intrat în porci. Și iată că întreaga turmă s-a repezit pe râpă în jos, în mare32 Vezi Lc. 8:31 și nota., și a murit în ape. 33Păzitorii turmei au fugit și, intrând în cetate, i-au anunțat pe oameni cu privire la toate acestea și la ce li se întâmplase demonizaților. 34Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Când L-au văzut, L-au rugat să plece din hotarele lor.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 8:1-34

Leprahuan ungushca runatami Jesús alliyachishca

(Mar 1:40-45; Luc 5:12-16)

1Yachachishca qʼuipa urcumanta Jesús uriyamucujpica, achcacunami Paita catimurca. 2Chaipica ñapish leprahuan ungushca runami Jesuspajman shamushpa, Paipaj ñaupajpi pambacama cumurishpa:

—Apu, ñucata alliyachisha ninguipishchari, alliyachihuai— nirca.

3Shina nijpi Jesusca:

—Ari, lepra canmanta anchuchun ninimi— nishpa paita japirinca, lepraca chingarircallami.

4Chashna alliyajpimi, Jesusca cashna nirca:

—Riqui, pi canta alliyachishcata pajta piman huillanguiman. Curamantajcarinpish ricuchigri. Paicuna can alliyashcata ricuchunca, Diosman imata cuchun nishpa Moisés mandashcapi nishcata cugri— nircami.

Patsaj soldadocunata mandajpaj servijtami Jesús alliyachishca

(Luc 7:1-10)

5Jesús Capernaum puebloman chayashpa ña yaicucujpimi, patsaj soldadocunata mandaj shamushpaca cashna nirca:

6—Apu, ñucata servij huambrami mana cuyurijta ruraj ungüi japijpi, llaquinayajta huasipi siricun— nirca.

7Chashna nijpi Jesusca:

—Shinashpaca alliyachigrisha— nircami.

8Shina nijpimi, patsaj soldadocunata mandajca, cashna nirca:

—¿Apu, ñucaca imallapish cajpichu, canca ñuca huasiman yaicunguiari? Can “Alliyai” nijpica, ñuca servijca alliyangallamari. 9Ñucaca, mandajcuna mandashcallami cani. Ñucapish ñuca mandana soldadocunata charinimi. Maijan soldadota ñuca “Ri” nijpica rinllami, “Shamui” nijpipish, shamunllami. Shinallataj ñuca servijtapish “Caita rurai” nijpica, ruranllami— nircami.

10Chashna nijta Jesús uyashpaca, achcata cushicushpami, Paita catijcunata cashna nirca:

—Israelcunapurapica, cai runa shina ñucata alli crijtaca manataj ricushcanichu, chaica chashnatajmi. 11Cancunaman huillanimi: Inti llujshin, inti yaicun ladomanta achcacuna shamushpami, jahua pacha Dios mandacunpica yaicungacuna. Paicunami Abrahamhuan, Isaac-huan, Jacobohuan tiyarishpa micungacuna. 12Ashtahuanpish, ‘Dios mandacunpimi causacun’ nishcacunarajmi, canllaman shitashca cangacuna. Paicunaca, ucu pacha amsapi shitajpimi, huacangacuna, quirupish caniringacuna— nircami.

13Shina nishpa Jesusca, patsaj soldadocunata mandajtaca:

—Cambaj huasiman rilla, cambaj huambraca can crishca shinallataj alliyangallami— nircami.

Jesús chashna nijpica, chai huambraca ña alliyashcallami carca.

Pedropaj suegratami Jesús alliyachishca

(Mar 1:29-34; Luc 4:38-41)

14Chai qʼuipami, Pedropaj huasiman Jesús chayashpaca, Pedropaj suegra fiebrehuan anchayashpa, camapi siricujta ricurca. 15Ungushcapaj maquita Jesús japijpica, alliyarcallami. Alliyashcahuanmi, jatarishpa paicunaman cararca.

16Ña tutayamucujpica, supai japishca achcacunatami Jesuspajman pushamurcacuna. Jesusca, shuj shimita rimashpallami, supaicunataca llujshichirca. Shinallataj ungushcacunatapish tucuicunatami alliyachirca. 17Dios ima nishcata huillaj Isaiasmi: “Paimi, ñucanchij ungüicunatapish, ñucanchij nanaicunatapish aparca” nishca carca. Jesusca chashnatajmi pajtachirca.

Jesusta catisha nishpaca tucuitami saquina

(Luc 9:57-62)

18Jesusca, Paipaj muyundijpi achcacuna cajta ricushpami, Paipaj yachacujcunataca:

—Cuchata chʼimbashunchij— nirca.

19Jesús chashna nicujpica, Mandashcata yachachijca Paipajman chayamushpami:

—Yachachij, can maiman rijpipish canhuanmi risha— nirca.

20Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Atujcunapish causana jutcuta charinmi, pajarocunapish tʼaźinta charinmi. Ashtahuanpish Runa Aichayuj ñucaca, maipi samarinallatapish mana charinichu— nircami.

21Shujtaj yachacuj cʼuchuyashpaca:

—Apu, shuyapai ñuca yayataraj pambamugrisha— nirca.

22Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Canca ñucahuan jaculla. Huañushcaman rijchashpa causacujcuna, paicunapaj huañushcacunata pambachun saquilla— nircami.

Jesusca yacuta huaira cuyuchijpi jarcashcami

(Mar 4:35-41; Luc 8:22-25)

23Chashna nishca qʼuipa, barcoman Jesús huichiyajpica, Paipaj yachacujcunapish catishpa rircallacunami. 24Ñapish achca huaira jatarishpami, yacuta caiman chaiman cuyuchirca. Yacu jatarishpa barcopi jundai callarijpipish, Jesusca dormicurcallami. 25Pai manataj rijcharijpimi, yachacujcunaca:

—¡Apunchij Jesús, ña huañugrinchijca, quishpichihuaiari!— nishpa rijchachircacuna.

26Jesús rijcharishpaca:

—¿Ima nishpataj manchaihuan huañucunguichij? Ñucataca, manamari tucui shunguhuan cringuichijchu— nishpami jatarirca.

Jatarishcahuanmi, huairatapish, yacutapish sinchita rimashpa jarcarca. Pai jarcajpica huairapish, yacupish casijlla tucurcallami. 27Chaita ricushpaca, tucui chaipi cajcunami achcata mancharinacushpa:

—Cai Runaca, ¿imatajchu, imamí? Pai rimashcataca huairapish, yacupish uyanllamari— ninacurca.

Ishqui runacunamantami supaicunata llujshichishca

(Mar 5:1-20; Luc 8:26-39)

28Cuchata chʼimbashpa Gadara llajtaman Jesús chayajpica, ishqui runacunami panteonmanta llujshishpa, Paihuan tupanaman shamurca. Chai runacunaca supaihuan cashcamanta, yallitaj millai runacunami carca. Chaimantami chai ñantaca, pipish mana puri tucurca. 29Ñapish chai runacunaca:

—Diospaj Churi Jesús, canca, ¿imatataj ñucanchijtaca nij shamunguiari? ¿Llaquichina punlla manaraj chayamujpichu, llaquichij shamungui?— nishpami caparircacuna.

30Chai chaininijllapica, achca cuchicunami micushpa puricurca. 31Chaimantami supaicunaca, Jesustaca:

—Cai runacunamanta ñucanchijta llujshichishpaca, chai cuchicunapi yaicuchun saquihuai— nircacuna.

32Shina nijpi Jesús:

—Richijlla— nijpica, chai ishqui runacunamanta llujshij supaicunaca, cuchicunapimi yaicurcacuna.

Chaimantami chai tucui cuchicunaca, jahua quinrimanta singushpa, cuchaman huashicushpa huañurca.

33Chashna tucujpica cuchicunata michijcunaca, mancharishpa puebloman callpashpami, tucui imalla tucushcata parlarcacuna. Shinallataj chai ishqui runamanta Jesús supaicunata llujshichishcatapishmi parlarcacuna. 34Chaita uyashcahuanmi, chai pueblomanta tucuicuna Jesuspajman chayamushpaca: “Ñucanchij llajtamantaca ripailla” nircacuna.