Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, 41-42)
1Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3De ce vezi tu așchia3 Ideea din context nu este să-i lăsăm pe frați cu problemele care au generat judecata, ci să mergem spre rezolvare, soluționând însă mai întâi propriile probleme. din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din propriul tău ochi?! 4Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă?! 5Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6Să nu le dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.6 Acest verset are o structură chiastică de tip AB-BA. Continuarea afirmațiilor din prima jumătate a versetului (A [Să nu le dați câinilor ce este sfânt] și B [să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor]) este redată în ordine inversă în a doua jumătate a versetului (B [ca nu cumva porcii să le calce în picioare] și A [câinii să se întoarcă să vă sfâșie]).
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13; 6:31)
7Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8Căci oricine cere, primește; cel ce caută, găsește, iar celui ce bate, i se va deschide.
9Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer!? 12Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții12 Vezi nota de la 5:17..
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)
13Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care intră pe ea! 14Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei care o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)
15Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, pe dinăuntru, sunt niște lupi răpitori. 16Îi veți recunoaște16, 20 Sau: Veți ajunge să-i cunoașteți bine. după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în ceruri. 22Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegea!»
Casa zidită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)
24De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare.“
28După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
Temunoonyanga Bisobyo ku Bannammwe
17:1 Luk 6:37; Bar 14:4, 10, 13; 1Ko 4:5; Yak 4:11, 12“Temusalanga musango, nammwe muleme okusalirwa omusango. 27:2 Mak 4:24; Luk 6:38Kubanga nga bwe musalira abalala nammwe bwe mujjanga okusalirwa. Ekigera kye mugereramu, nammwe kye muligererwamu.”
3“Ofaayo ki ku kasasiro akali ku liiso lya muganda wo so nga ku liryo kuliko kisiki kiramba? 4Oyinza otya okugamba muganda wo nti, ‘Leka nkuggyeko akasasiro akakuli ku liiso,’ so nga ku liryo kuliko kisiki? 5Munnanfuusi ggwe! Sooka oggyeko ekisiki ekiri ku liiso lyo olyoke olabe bulungi nga bw’oggyako akasasiro akali ku liiso lya muganda wo.”
6“Temuddiranga bintu bitukuvu ne mubiwa embwa. N’embizzi temuzisuuliranga mayinja ag’omuwendo omungi, kubanga zigenda kugalinnyirira, n’oluvannyuma zikyuke zibalume.”
Musabe, munoonye, mweyanjule
77:7 Mat 21:22; Mak 11:24; Yk 14:13, 14; 15:7, 16; 16:23, 24; Yak 1:5-8; 4:2, 3; 1Yk 3:22; 5:14, 15“Musabe, munaaweebwa. Munoonye, munaazuula. Era mukonkone munaggulirwawo. 87:8 Nge 8:17; Yer 29:12, 13Kubanga buli asaba aweebwa, n’oyo anoonya, azuula, n’oyo akonkona aggulirwawo.”
9“Oba muntu ki mu mmwe singa omwana we amusaba omugaati, ayinza okumuwa ejjinja? 10Oba singa asabye ekyennyanja, kitaawe ayinza okumuwa omusota? 11Obanga mmwe abantu ababi musobola okuwa abaana bammwe ebirabo ebirungi, Kitammwe ali mu ggulu talisingawo okubawa ebirungi bye mumusaba? 127:12 a Luk 6:31 b Bar 13:8-10; Bag 5:14Noolwekyo ebintu byonna bye mwagala abantu okubakoleranga, nammwe mubibakoleranga, kubanga ebyo bye biri mu mateeka ne mu bunnabbi.”
Omulyango omufunda n’omugazi
137:13 Luk 13:24“Muyingirire mu mulyango omufunda! Kubanga ekkubo erigenda mu kuzikirira ddene n’omulyango mugazi, n’abalonda ekkubo eryo bangi. 14Kubanga omulyango mufunda, n’ekkubo eridda eri obulamu ffunda, era n’abaliraba batono.”
Omuti n’Ebibala
157:15 a Yer 23:16; Mat 24:24; Mak 13:22; Luk 6:26; 2Pe 2:1; 1Yk 4:1; Kub 16:13 b Bik 20:29“Mwekuume abayigiriza ab’obulimba, abajja nga bambadde amaliba g’endiga, songa munda gy’emisege egigenda okubataagulataagula. 167:16 a Mat 12:33; Luk 6:44 b Yak 3:12Mulibalabira ku bikolwa byabwe, ng’omuti bwe mugutegeerera ku bibala byagwo. Omuntu tayinza kunoga mizabbibu ku busaana oba okunoga ettiini ku mweramannyo. 17Noolwekyo buli muti omulungi gubala ebibala ebirungi, naye omuti omuvundu gubala ebibala ebibi. 18Omuti omulungi teguyinza kubala bibala bibi, n’omuti omuvundu teguyinza kubala bibala birungi. 197:19 Mat 3:10Omuti gwonna ogutabala bibala birungi gutemebwa ne gusuulibwa mu muliro. 20Noolwekyo mulibategeerera ku bibala byabwe.”
217:21 a Kos 8:2; Mat 25:11 b Bar 2:13; Yak 1:22“Si bonna abampita nti, ‘Mukama waffe, Mukama waffe,’ be baliyingira obwakabaka obw’omu ggulu, wabula abo bokka abakola ebyo Kitange ali mu ggulu by’ayagala. 227:22 a Mat 10:15 b 1Ko 13:1-3Ku lunaku Iuli bangi baliŋŋamba nti, ‘Mukama waffe, Mukama waffe, twayogeranga eby’obunnabbi mu linnya lyo, era ne tugoba ne baddayimooni mu linnya lyo, ne tukola n’ebyamagero bingi mu linnya lyo.’ 237:23 Zab 6:8; Mat 25:12, 41; Luk 13:25-27Ndibaddamu nti, ‘Sibamanyi, muve mu maaso gange, kubanga ebikolwa byammwe byali bibi.’ ”
Omuzimbi Omugezi n’atali Mugezi
247:24 Yak 1:22-25“Noolwekyo buli awulira ebigambo byange, n’abikola, alifaananyizibwa ng’omusajja ow’amagezi eyazimba enju ye ku lwazi. 25Enkuba n’etonnya, emigga ne gikulukuta, omuyaga ne gujja, ne bikuba enju eyo naye n’etegwa kubanga yazimbibwa ku lwazi. 26Naye buli awulira ebigambo byange n’atabikola, alifaananyizibwa ng’omusajja omusirusiru eyazimba ennyumba ye mu musenyu. 27Enkuba n’etonnya, emigga ne gikulukuta, omuyaga ne gujja, ne bikuba ennyumba eyo, n’egwa, n’okugwa kwayo ne kuba kunene.”
287:28 a Mat 11:1; 13:53; 19:1; 26:1 b Mat 13:54; Mak 1:22; 6:2; Luk 4:32; Yk 7:46Awo Yesu n’amaliriza ebigambo bye ebyo. Abantu bonna ne beewuunya nnyo olw’okuyigiriza kwe. 29Kubanga yabayigiriza nga nannyini buyinza, so si ng’abannyonnyozi b’amateeka baabwe bwe baayigirizanga.
