Predica de pe Munte
(5:1–7:29)
Fericirile
(Lc. 6:20-23)
1Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.1 Sau: pe un versant. După ce S-a așezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2El Și-a deschis gura și a început să-i învețe, zicând:
3„Fericiți sunt cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
4Fericiți sunt cei ce jelesc,
căci ei vor fi mângâiați!
5Fericiți sunt cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul5 Sau: țara; vezi Ps. 37:11 și nota. Vezi contextul versetului în Ps. 37, psalm în care apare așa-numitul principiu al retribuției, conform căruia cel drept își primește răsplata în viața aceasta. Acest lucru nu înseamnă că Isus reiterează acest principiu în Predica de pe Munte. Însăși cartea Psalmilor pare a infirma valabilitatea absolută a acestui principiu (vezi Ps. 73).!
6Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7Fericiți sunt cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8Fericiți sunt cei curați în inimă,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9Fericiți sunt cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!
10Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
11Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i-au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.
Sarea pământului și lumina lumii
(Mc. 9:50; Lc. 11:33; 14:34-35)
13Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15Și nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună sub un obroc15 Obrocul era făcut fie din lemn ușor, fie dintr-o împletitură de nuiele. Textul poate avea două sensuri: dacă obrocul este din lemn, atunci stinge lumina, dacă este din plasă de nuiele, lampa aprinde totul și face pagubă proprietarului., ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.
Isus și împlinirea Legii
(Lc. 16:17)
17Să nu credeți că am venit să distrug17 În greacă verbul este folosit cu un preverb intensiv și poate însemna a dezlega, a demola, a răsturna. Uzul l-a impus ca pe un verb foarte descriptiv cu o conotație violentă. Legea sau Profeții17 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea, Profeții și Scrierile.. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18Căci adevărat18 Gr.: amen, cuvânt împrumutat din limba ebraică. Acesta înseamnă așa să fie, adevărat, fiind des întâlnit în NT, în mod special în evanghelii. vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă18 Sau: cea mai mică literă. Iota este echivalentul grecesc al lui yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic. sau o parte a vreunei litere18 Este vorba despre prelungirile unor litere din alfabetul ebraic. nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Despre mânie și ucidere
(Lc. 12:58-59)
21Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»21 Vezi Ex. 20:13; Deut. 5:17. Oricine ucide va fi supus judecății. 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele22 Cu referire la toți semenii, nu doar la frații născuți din aceiași părinți. său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule22 Aram.: Raka, un termen care arată dispreț, însemnând: Prostule! sau Cap sec!» va fi supus Sinedriului22 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu-se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin).; iar cel ce-i va zice: «Nebunule22 Gr.: moros. Sensul termenului grecesc este nesigur; este posibil să fie o transliterare a termenului ebraic moreh (răzvrătit).» va fi supus focului Gheenei22, 29-30 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe-hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale..
23Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă-ți darul acolo, înaintea altarului. Du-te, mai întâi, împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant26 Cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr-un as (vezi nota de la 10:29) și a 64-a dintr-un denar (vezi nota de la 20:2).!
Despre adulter
(Mt. 18:8-9; Mc. 9:43-48)
27Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!»27 Ex. 20:14; Deut. 5:18.. 28Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l afară și aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie-o și arunc-o, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți meargă în Gheenă tot trupul.
Despre divorț
(Mt. 19:9; Mc. 10:11-12; Lc. 16:18)
31S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire»31 Vezi Deut. 24:1.. 32Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al curviei32 Gr.: porneia. Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Nici Marcu (10:11-12) și nici Luca (16:18) nu conțin cuvintele dintr-un alt motiv decât cel al curviei., o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter32 Textul nu propune, de fapt, o excepție, ci închide toate posibilitățile pentru divorț. Dacă femeia ar fi primit o scrisoare de despărțire cu o vină precum porneia (vezi nota anterioară), atunci ar fi fost găsită vinovată de un păcat care era pedepsit cu moartea. Potrivit Legii, primul executant (cel care arunca primul cu piatra) ar fi trebuit să fie chiar acuzatorul (soțul, în majoritatea cazurilor). Ironia Mântuitorului constă în faptul că tocmai acuzatorul ar trebui să se judece pe sine drept curvar, pentru că a comis adulter în inima sa atunci când a privit cu poftă la o femeie, alta decât soția sa (vezi contextul apropiat, v. 27-30).
Despre jurăminte
33Din nou, ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»33 Vezi Lev. 19:12.. 34Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, pentru că este scăunașul35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!»37 În sensul că, prin repetiție, afirmația este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ.. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
Despre răzbunare
(Lc. 6:29-30)
38Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»38 Vezi Ex. 21:24; Lev. 24:20; Deut. 19:21.. 39Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. 40Celui ce vrea să te dea în judecată și să-ți ia cămașa40 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă., lasă-i și haina, 41iar dacă cineva te obligă41 Același termen grecesc este folosit și în 27:32. Soldații romani aveau dreptul să le ceară civililor să le transporte bagajele. să mergi cu el o milă41 Aproximativ 1500 m., mergi cu el două mile. 42Celui ce-ți cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu-l refuzi.
Iubirea dușmanilor
(Lc. 6:27-28, 32-36)
43Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe semenul tău43 Vezi Lev. 19:18., și să-l urăști pe dușmanul tău.» 44Dar Eu vă spun: iubiți-vă dușmanii, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46Căci, dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii46 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într-un proces sau membri într-o sinagogă [peste tot în carte]. nu fac la fel? 47Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile47 Sau: păgânii. nu fac la fel? 48Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
Chiphunzitso cha pa Phiri
1Iye ataona anthu ambiri, anakwera pa phiri nakhala pansi. Ndipo ophunzira ake anabwera kwa Iye, 2ndipo anayamba kuwaphunzitsa kuti,
3“Odala ndi amene ali osauka mu mzimu,
chifukwa ufumu wakumwamba ndi wawo.
4Odala ndi amene ali achisoni,
chifukwa adzatonthozedwa.
5Odala ndi amene ali ofatsa,
chifukwa adzalandira dziko lapansi.
6Odala ndi amene akumva njala ndi ludzu la chilungamo,
chifukwa adzakhutitsidwa.
7Odala ndi amene ali ndi chifundo,
chifukwa adzawachitira chifundo.
8Odala ndi amene ali oyera mtima,
chifukwa adzaona Mulungu.
9Ndi odala amene amabweretsa mtendere,
chifukwa adzatchedwa ana a Mulungu.
10Odala ndi amene akuzunzidwa chifukwa cha chilungamo,
pakuti ufumu wakumwamba ndi wawo.”
11“Inu ndinu odala anthu akamakunyozani, kukuzunzani, kukunenerani zoyipa zilizonse ndi kukunamizirani chifukwa cha Ine. 12Sangalalani, kondwerani chifukwa mphotho yanu ndi yayikulu kumwamba, chifukwa moterenso ndi mmene anazunzira aneneri inu musanabadwe.
Mchere ndi Kuwunika
13“Inu ndinu mchere wa dziko lapansi. Koma ngati mcherewo usukuluka, adzawukometsanso ndi chiyani? Ulibenso ntchito koma kungowutaya kunja, anthu nawuponda.
14“Inu ndinu kuwunika kwa dziko lapansi. Mzinda wa pa phiri sungathe kubisika. 15Anthu sayatsa nyale ndikuyivundikira ndi mbiya, mʼmalo mwake amayika poonekera ndipo imawunikira onse mʼnyumbamo. 16Momwemonso kuwunika kwanu kuwale pamaso pa anthu kuti aone ntchito zanu zabwino ndi kulemekeza Atate anu akumwamba.
Kukwaniritsa Malamulo
17“Musaganize kuti ndinadza kudzathetsa malamulo kapena zonena za aneneri; sindinabwere kudzathetsa koma kukwaniritsa. 18Ine ndikukuwuzani zoonadi kuti, kufikira kutha kwa thambo ndi dziko lapansi, chilichonse chimene chinalembedwa mʼmalamulo, ngakhale kalemba kakangʼonongʼono, chidzakwaniritsidwa. 19Chifukwa chake aliyense amene aphwanya limodzi la malamulowa ngakhale lalingʼonongʼono ndi kuphunzitsa ena kuti achite chimodzimodzi, adzakhala wotsirizira mu ufumu wakumwamba, koma aliyense amene achita ndi kuphunzitsa malamulo awa adzakhala wamkulu mu ufumu wakumwamba. 20Chifukwa chake ndikuwuzani kuti ngati chilungamo chanu sichiposa cha Afarisi ndi aphunzitsi amalamulo, zoonadi, simudzalowa mu ufumu wakumwamba.
Zokhudza Kupha
21“Munamva kuti kunanenedwa kwa anthu kale kuti, ‘Usaphe ndipo kuti aliyense amene apha munthu adzaweruzidwa.’ 22Koma Ine ndikukuwuzani kuti aliyense wokwiyira mʼbale wake adzapezeka wolakwa ku bwalo la milandu. Ndiponso aliyense amene wonena mʼbale wake kuti, ‘Ndiwe wopanda phindu,’ adzapezeka wolakwa ku bwalo la milandu lalikulu. Ndipo aliyense amene anganene mnzake ‘wopandapake’ adzatengeredwa ku bwalo la milandu. Ndiponso aliyense amene angamunene mnzake kuti, ‘Chitsiru iwe,’ adzaponyedwa ku gehena.
23“Nʼchifukwa chake, pamene ukupereka chopereka chako pa guwa lansembe ndipo nthawi yomweyo ukumbukira kuti mʼbale wako ali nawe chifukwa, 24usiye choperekacho pa guwa lansembepo, choyamba pita kayanjane ndi mʼbale wako; ukatero bwera kudzapereka chopereka chakocho.
25“Fulumira kuyanjana ndi mnzako amene unamulakwira nthawi ya milandu isanafike chifukwa angakupereke kwa oweruza amene angakupereke kwa mlonda ndipo mlondayo angakutsekere mʼndende. 26Zoonadi, Ine ndikukuwuza kuti sudzatuluka mʼndende mpaka utalipira zonse.
Zokhudza Chigololo
27“Munamva kuti kunanenedwa kuti, ‘Usachite chigololo.’ 28Koma Ine ndikuwuzani kuti aliyense woyangʼana mkazi momusirira wachita naye kale chigololo mu mtima mwake. 29Ngati diso lako lakumanja likuchimwitsa, ulichotse ndi kulitaya. Pakuti nʼkwabwino kwa iwe kutaya chiwalo chimodzi cha thupi lako, kusiyana ndi kuti thupi lonse liponyedwe mʼgehena. 30Ndipo ngati dzanja lako lamanja likuchimwitsa, ulidule ndi kulitaya. Pakuti nʼkwabwino kwa iwe kutaya chiwalo chimodzi cha thupi lako, kusiyana ndi kuti thupi lonse liponyedwe mʼgehena.
Zokhudza Kusudzula Mkazi
31“Ananena kuti, ‘Aliyense wosudzula mkazi wake ayenera amupatse kalata ya chisudzulo.’ 32Koma Ine ndikukuwuzani kuti aliyense amene asudzula mkazi wake pa chifukwa china chilichonse osati chifukwa cha chiwerewere, akumuchititsa mkaziyo chigololo ndipo aliyense wokwatira mkaziyo, akuchitanso chigololo.
Malonjezo
33“Munamvanso kuti kunanenedwa kwa anthu akale kuti, ‘Musaphwanye lonjezo; koma sungani malonjezo anu amene mwachita kwa Yehova.’ 34Koma ndikuwuzani kuti musalumbire ndi pangʼono pomwe kutchula kumwamba chifukwa kuli mpando waufumu wa Mulungu. 35Kapena kutchula dziko lapansi, chifukwa ndi chopondapo mapazi ake; kapena kutchula Yerusalemu, chifukwa ndi mzinda wa mfumu yayikulu. 36Ndipo musalumbire ndi mutu wanu chifukwa simungathe kuyeretsa ngakhale kudetsa tsitsi limodzi. 37Koma ‘Inde’ wanu akhaledi ‘Inde’ kapena ‘Ayi’ wanu akhaledi ‘Ayi,’ chilichonse choposera apa, chichokera kwa woyipayo.
Za Kubwezera Choyipa
38“Munamva kuti, ‘Diso kulipira diso ndi dzino kulipira dzino.’ 39Koma ndikuwuzani kuti musamukanize munthu woyipa, akakumenya patsaya mupatseni tsaya linalo. 40Ndipo ngati wina afuna kukuzenga mlandu kuti akulande malaya ako, umupatsenso mkanjo wako. 41Ngati wina akukakamiza kuti uyende naye mtunda umodzi, iwe uyende naye mitunda iwiri. 42Wina akakupempha kanthu umupatse, ndipo wofuna kubwereka usamukanize.
Kukonda Adani
43“Munamva kuti, ‘Konda mnansi wako ndi kudana ndi mdani wako.’ 44Koma Ine ndikuwuzani kuti, ‘Kondani adani anu ndi kuwapempherera okuzunzani 45kuti mukhale ana a Atate anu akumwamba, amene awalitsa dzuwa lake pa oyipa ndi pa abwino, nagwetsa mvula pa olungama ndi pa osalungama.’ 46Ngati mukonda amene akukondani inu, mudzapeza mphotho yanji? Kodi ngakhale amisonkho sachita chimodzimodzi? 47Ndipo ngati inu mupatsa moni abale anu okhaokha mukuchita chiyani choposa ena? Kodi ngakhale akunja sachita chimodzimodzi? 48Nʼchifukwa chake, inu khalani angwiro monga Atate anu akumwamba ali wangwiro.”
