Predica de pe Munte
(5:1–7:29)
Fericirile
(Lc. 6:20-23)
1Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.1 Sau: pe un versant. După ce S-a așezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2El Și-a deschis gura și a început să-i învețe, zicând:
3„Fericiți sunt cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
4Fericiți sunt cei ce jelesc,
căci ei vor fi mângâiați!
5Fericiți sunt cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul5 Sau: țara; vezi Ps. 37:11 și nota. Vezi contextul versetului în Ps. 37, psalm în care apare așa-numitul principiu al retribuției, conform căruia cel drept își primește răsplata în viața aceasta. Acest lucru nu înseamnă că Isus reiterează acest principiu în Predica de pe Munte. Însăși cartea Psalmilor pare a infirma valabilitatea absolută a acestui principiu (vezi Ps. 73).!
6Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7Fericiți sunt cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8Fericiți sunt cei curați în inimă,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9Fericiți sunt cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!
10Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
11Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i-au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.
Sarea pământului și lumina lumii
(Mc. 9:50; Lc. 11:33; 14:34-35)
13Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15Și nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună sub un obroc15 Obrocul era făcut fie din lemn ușor, fie dintr-o împletitură de nuiele. Textul poate avea două sensuri: dacă obrocul este din lemn, atunci stinge lumina, dacă este din plasă de nuiele, lampa aprinde totul și face pagubă proprietarului., ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.
Isus și împlinirea Legii
(Lc. 16:17)
17Să nu credeți că am venit să distrug17 În greacă verbul este folosit cu un preverb intensiv și poate însemna a dezlega, a demola, a răsturna. Uzul l-a impus ca pe un verb foarte descriptiv cu o conotație violentă. Legea sau Profeții17 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea, Profeții și Scrierile.. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18Căci adevărat18 Gr.: amen, cuvânt împrumutat din limba ebraică. Acesta înseamnă așa să fie, adevărat, fiind des întâlnit în NT, în mod special în evanghelii. vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă18 Sau: cea mai mică literă. Iota este echivalentul grecesc al lui yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic. sau o parte a vreunei litere18 Este vorba despre prelungirile unor litere din alfabetul ebraic. nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Despre mânie și ucidere
(Lc. 12:58-59)
21Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»21 Vezi Ex. 20:13; Deut. 5:17. Oricine ucide va fi supus judecății. 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele22 Cu referire la toți semenii, nu doar la frații născuți din aceiași părinți. său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule22 Aram.: Raka, un termen care arată dispreț, însemnând: Prostule! sau Cap sec!» va fi supus Sinedriului22 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu-se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin).; iar cel ce-i va zice: «Nebunule22 Gr.: moros. Sensul termenului grecesc este nesigur; este posibil să fie o transliterare a termenului ebraic moreh (răzvrătit).» va fi supus focului Gheenei22, 29-30 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe-hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale..
23Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă-ți darul acolo, înaintea altarului. Du-te, mai întâi, împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant26 Cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr-un as (vezi nota de la 10:29) și a 64-a dintr-un denar (vezi nota de la 20:2).!
Despre adulter
(Mt. 18:8-9; Mc. 9:43-48)
27Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!»27 Ex. 20:14; Deut. 5:18.. 28Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l afară și aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie-o și arunc-o, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți meargă în Gheenă tot trupul.
Despre divorț
(Mt. 19:9; Mc. 10:11-12; Lc. 16:18)
31S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire»31 Vezi Deut. 24:1.. 32Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al curviei32 Gr.: porneia. Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Nici Marcu (10:11-12) și nici Luca (16:18) nu conțin cuvintele dintr-un alt motiv decât cel al curviei., o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter32 Textul nu propune, de fapt, o excepție, ci închide toate posibilitățile pentru divorț. Dacă femeia ar fi primit o scrisoare de despărțire cu o vină precum porneia (vezi nota anterioară), atunci ar fi fost găsită vinovată de un păcat care era pedepsit cu moartea. Potrivit Legii, primul executant (cel care arunca primul cu piatra) ar fi trebuit să fie chiar acuzatorul (soțul, în majoritatea cazurilor). Ironia Mântuitorului constă în faptul că tocmai acuzatorul ar trebui să se judece pe sine drept curvar, pentru că a comis adulter în inima sa atunci când a privit cu poftă la o femeie, alta decât soția sa (vezi contextul apropiat, v. 27-30).
Despre jurăminte
33Din nou, ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»33 Vezi Lev. 19:12.. 34Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, pentru că este scăunașul35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!»37 În sensul că, prin repetiție, afirmația este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ.. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
Despre răzbunare
(Lc. 6:29-30)
38Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»38 Vezi Ex. 21:24; Lev. 24:20; Deut. 19:21.. 39Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. 40Celui ce vrea să te dea în judecată și să-ți ia cămașa40 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă., lasă-i și haina, 41iar dacă cineva te obligă41 Același termen grecesc este folosit și în 27:32. Soldații romani aveau dreptul să le ceară civililor să le transporte bagajele. să mergi cu el o milă41 Aproximativ 1500 m., mergi cu el două mile. 42Celui ce-ți cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu-l refuzi.
Iubirea dușmanilor
(Lc. 6:27-28, 32-36)
43Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe semenul tău43 Vezi Lev. 19:18., și să-l urăști pe dușmanul tău.» 44Dar Eu vă spun: iubiți-vă dușmanii, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46Căci, dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii46 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într-un proces sau membri într-o sinagogă [peste tot în carte]. nu fac la fel? 47Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile47 Sau: păgânii. nu fac la fel? 48Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
Ang Pagpanudlo ni Jesus didto sa Bukid
1Sa dihang nakita ni Jesus ang daghang mga tawo, mitungas siya sa bukid ug milingkod didto. Miduol kaniya ang iyang mga tinun-an, 2ug gitudloan niya sila. Miingon siya:
3“Bulahan ang mga tawo nga nagaila nga nagkulang sila sa Dios,
kay sakop sila sa paghari sa Dios.
4Bulahan ang mga nagamasulob-on,
kay lipayon sila sa Dios.
5Bulahan ang mga mapainubsanon5:5 mapainubsanon: o, malumo ug kasingkasing.
kay mahimong ila ang kalibotan.
6Bulahan ang mga tawo nga naninguha gayod sa pagbuhat sa kabubut-on sa Dios,
kay tabangan sila sa Dios sa pagtuman niana nga tinguha.
7Bulahan ang mga maluloy-on,
kay kaloy-an sila sa Dios.
8Bulahan ang mga tawo nga hinlo ug kasingkasing,
kay makita nila ang Dios.
9Bulahan ang mga tawo nga nagapatunhay sa kalinaw,
kay pagatawgon sila nga mga anak sa Dios.
10Bulahan ang mga tawo nga ginalutos tungod sa ilang pagsunod sa kabubut-on sa Dios,
kay sakop sila sa paghari sa Dios.
11Bulahan kamo kon tungod sa inyong pagsunod kanako tamayon kamo, lutoson, ug butang-butangan sa tanang matang sa kadaotan. 12Mao usab kini ang ilang gibuhat kaniadto sa mga propeta. Busa paglipay gayod kamo kay dako ang ganti nga inyong madawat didto sa langit.”
Ang Asin ug ang Suga
(Mar. 9:50; Luc. 14:34-35)
13“Kamo nga akong mga tinun-an sama sa asin dinhi sa kalibotan. Apan kon mawala ang lami sa asin, wala nay mahimo pa aron molami kini pag-usab. Dili na kini mapuslan, busa ilabay na lang ug tunob-tunoban sa mga tawo.
14“Sama kamo sa suga nga nagahatag ug kahayag sa mga tawo sa kalibotan. Ug kini dili gayod matago sama sa siyudad nga nahimutang sa ibabaw sa bungtod. 15Walay tawo nga magdagkot ug suga ug unya takloban lang dayon ug gantangan. Ibutang hinuon niya kini sa tungtonganan aron mahayagan ang tanan sulod sa balay. 16Busa mao usab kini ang inyong buhaton. Pasigaha ninyo ang inyong suga ngadto sa mga tawo, aron makita nila ang inyong maayong mga binuhatan ug dayegon nila ang inyong Amahan sa langit.”
Ang Pagtulon-an bahin sa Kasugoan
17“Ayaw kamo paghunahuna nga mianhi ako dinhi aron sa pagwagtang sa Kasugoan ni Moises ug sa mga gisulat sa mga propeta. Hinuon mianhi ako dinhi aron sa pagtuman niini. 18Ang tinuod mao kini, samtang anaa pa ang langit ug ang yuta wala gayoy bahin sa Kasugoan nga mawala. Bisan pa ang kinagamyan nga bahin niini dili gayod mawad-an ug bili hangtod dili pa matuman ang tanan. 19Busa si bisan kinsa nga molapas bisan sa kinagamyang bahin sa Kasugoan ug motudlo sa uban sa paglapas usab, siya ang labing ubos sa gingharian sa Dios. Apan si bisan kinsa nga motuman sa Kasugoan ug motudlo sa uban sa pagtuman usab niini, siya ang labing dungganon sa gingharian sa Dios.5:19 Dios: sa Griego, langit. 20Busa sultihan ko kamo nga kinahanglan gayod nga ang inyong pagtuman sa kabubut-on sa Dios molabaw pa kaysa pagtuman sa mga magtutudlo sa Kasugoan ug sa mga Pariseo, kay kon dili, dili gayod kamo maapil sa paghari sa Dios.”
Ang Pagtulon-an bahin sa Kasuko
21Midugang si Jesus sa pag-ingon, “Nadungog ninyo ang giingon kaniadto ngadto sa atong mga katigulangan, ‘Ayaw kamo pagpatay,5:21 Tan-awa usab ang Exo. 20:13; Deu. 5:17. kay si bisan kinsa nga mopatay silotan.’ 22Apan ako moingon kaninyo nga si bisan kinsa nga may kasuko ngadto sa iyang isigka-tawo silotan. Ug si bisan kinsa nga moingon sa iyang isigka-tawo ‘Wala kay pulos,’ dad-on siya sa kinatas-ang hukmanan aron hukman. Ug si bisan kinsa nga moingon sa iyang isigka-tawo ‘Buang,’ silotan siya didto sa nagadilaab nga kalayo sa impiyerno. 23Busa bisan anaa na ikaw sa halaran, nga nagdala sa imong halad ngadto sa Dios, ug unya mahinumdoman mo nga nasilo ang imong igsoon kanimo, 24biyai ang imong halad duol sa halaran ug adtoa una ang imong igsoon ug pakig-uli kaniya. Unya balik ka ug padayon sa imong paghalad.
25“Kon may mokiha kanimo, pakighusay kaniya sa dili pa kamo moabot ngadto sa korte. Kay kon didto na kamo sa korte, itugyan ka sa huwes ngadto sa pulis ug unya prisohon ka. 26Ug sigurado gayod nga dili ka na makagawas hangtod nga mabayran mo ang tanan mong multa.”
Ang Pagtulon-an bahin Sa Pagpanapaw
27“Nadungog ninyo nga giingon kaniadto, ‘Ayaw kamo panapaw.’5:27 Tan-awa usab ang Exo. 20:14; Deu. 5:18. 28Apan ako moingon kaninyo nga kon ang lalaki motan-aw nga may tinguha sa pagpakighilawas sa babaye nga dili iyang asawa, sama ra nga nakapanapaw na siya. 29Busa kon ang imong tuong mata mao ang hinungdan nga makasala ka, lugita kana ug ilabay. Kay mas maayo pa nga mawala ang usa ka bahin sa imong lawas kaysa kompleto ka apan itambog lang ngadto sa impiyerno. 30Kon ang imong tuong kamot mao ang hinungdan nga makasala ka, putla kana ug ilabay. Kay mas maayo pa nga mawala ang usa ka bahin sa imong lawas kaysa kompleto ka apan mahiadto lang ngadto sa impiyerno.”
Ang Pagtulon-an bahin sa Panagbulag
(Mat. 19:9; Mar. 10:11-12; Luc. 16:18)
31“Giingon usab nga kon ang lalaki gustong makigbulag sa iyang asawa, kinahanglang mohatag siya sa iyang asawa ug papeles nga magpamatuod sa ilang panagbulag.5:31 Tan-awa usab ang Deu. 24:1. 32Apan ako moingon kaninyo nga kon bulagan sa lalaki ang iyang asawa, gawas kon kini nanapaw, siya mismo ang nagatukmod sa iyang asawa nga magpakasala kay magminyo man kini pag-usab; ug si bisan kinsa nga mangasawa niadtong babaye nga gibulagan sa iyang bana makapanapaw.”
Ang Pagtulon-an bahin sa Pagpanumpa
33“Nadungog ninyo ang giingon ngadto sa atong mga katigulangan nga kon ang tawo may gisaad ug gipanumpaan pa niya sa ngalan sa Ginoo, kinahanglan iya gayod kining tumanon.5:33 Tan-awa usab ang Lev. 19:12; Num. 30:2; Deu. 23:21. 34Apan ako moingon kaninyo nga kon mosaad kamo, ayaw gayod panumpa. Ayaw pag-ingon nga ‘Saksi ko ang langit’ kay mao kini ang trono sa Dios, 35o kaha ‘Saksi ko ang yuta’ kay mao kini ang tungtonganan sa iyang tiil. Ayaw usab kamo paggamit sa ngalan sa Jerusalem sa inyong pagpanumpa tungod kay mao kini ang siyudad sa bantogan nga Hari. 36Ug ayaw usab kamo pag-ingon nga, ‘Bisan pag mamatay ako,’ kay bisan gani ang usa lang ka lugas sa buhok dili mo mapaputi o mapaitom. 37Pag-ingon lang ug ‘Oo’ kon oo ug ‘Dili’ kon dili; kay kon may kapin pa niini gikan na kana kang Satanas.
Dili Kamo Manimalos Sa Inyong Isigka-tawo
(Luc. 6:29-30)
38“Nadungog ninyo ang giingon, ‘Ang molugit sa mata sa iyang isigka-tawo, lugitan usab sa iyang mata; ug ang mopangag sa iyang isigka-tawo, pangagan usab.’5:38 Tan-awa usab ang Exo. 21:24; Lev. 24:20; Deu. 19:21. 39Apan ako moingon kaninyo nga ayaw ninyo balosi ug daotan ang nagabuhat ug daotan diha kaninyo. Kon sagpaon ka sa tuo nga aping, ipasagpa usab ang pikas. 40Kon may mokiha batok kanimo aron kuhaon ang imong bisti, ihatag bisan ang imong kupo. 41Kon may sundalo nga mopugos kanimo sa pagpas-an sa iyang karga sa gilay-on nga usa ka kilometro, pas-ana kini sa duha ka kilometro. 42Hatagi ang mangayo, ug pahulama ang manghulam.”
Higugmaa ang Inyong mga Kaaway
(Luc. 6:27-28, 32-36)
43“Nadungog ninyo ang giingon, ‘Higugmaa ninyo ang inyong mga higala,5:43 Tan-awa usab ang Lev. 19:18. ug dumti ninyo ang inyong mga kaaway.’ 44Apan ako moingon kaninyo nga higugmaa ninyo ang inyong mga kaaway, ug bisan pa ang mga nagalutos kaninyo iampo ninyo. 45Ug kon buhaton ninyo kini, mahimo kamong tinuod nga mga anak sa inyong Amahan sa langit.5:45 mahimo kamong tinuod nga mga anak sa inyong Amahan sa langit tungod kay sama kamo kaniya nga maayo ang iyang pagtagad sa tanan. Kay dili lang ang mga maayo nga tawo ang iyang gipasidlakan sa adlaw kondili apil usab ang mga daotan. Ug dili lang ang mga matarong ang iyang gihatagan sa ulan kondili apil usab ang mga dili matarong. 46Ayaw kamo paghunahuna nga may ganti kamo nga madawat gikan sa Dios kon maayo lang kamo sa mga tawo nga maayo usab kaninyo. Kay bisan ang mga maniningil ug buhis nga giila ninyo nga daotan nagabuhat usab niana. 47Ug kon ang inyong mga higala lang ang inyong gitagad, unsa man ang inyong nabuhat nga labaw pa kaysa uban? Bisan ang mga tawo nga wala moila sa Dios nagabuhat usab niana. 48Busa magmahingpit kamo, sama sa inyong Amahan nga langitnon.”
