Liderii religioși decid să-L condamne pe Isus
(Mc. 15:1; Lc. 23:1; In. 18:28-32)
1Când s-a făcut dimineață, toți conducătorii preoților și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte. 2Apoi, după ce L-au legat, L-au dus și L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul2 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr-o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane [peste tot în capitol]..
Iuda se spânzură
(F.A. 1:16-20)
3Atunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău și a dus înapoi cei treizeci de arginți3, 5-6 Vezi nota de la 26:15. la conducătorii preoților și la bătrâni, 4zicând:
– Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat!
Ei i-au răspuns:
– Ce ne pasă nouă? Treaba ta!
5Iuda a aruncat arginții în Templu și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6Conducătorii preoților au luat arginții și au zis: „Nu este voie să fie puși în vistierie6 Cu referire la vistieria Templului., pentru că sunt preț de sânge.“ 7Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei Ogorul Olarului ca loc de înmormântare pentru străini. 8Iată de ce ogorul acela a fost numit „Ogorul Sângelui“ până în ziua de azi. 9Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia9 Citatul care urmează este o combinație între cuvintele profetului Zaharia și cele ale profetului Ieremia, evanghelistul numindu-l doar pe Ieremia (vezi și Mc. 1:2-3 și nota)., care zice:
„Au9 Sau: Am. luat cei treizeci de arginți,
prețul Celui prețuit,
la care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel,
10și i-au10 Câteva mss conțin: i-am. dat pe Ogorul Olarului,
după cum mi-a poruncit Domnul“9-10 Vezi Zah. 11:12-13; Ier. 19:1-13; 32:6-9..
Isus înaintea lui Pilat
(Mc. 15:2-5; Lc. 23:2-5; In. 18:29-38)
11Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului.
Guvernatorul L-a întrebat, zicând:
– Ești Tu Împăratul iudeilor?
Isus a zis:
– Tu o spui!
12Dar când a fost acuzat de conducătorii preoților și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13Atunci Pilat I-a zis:
– Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14Dar Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, astfel că guvernatorul era foarte uimit.
Condamnarea lui Isus
(Mc. 15:6-15; Lc. 23:13-25; In. 18:39–19:16)
15Guvernatorul obișnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze mulțimii un prizonier pe care-l voiau ei. 16La acea vreme aveau un prizonier vestit, numit Isus16-17 Doar câteva mss conțin acest nume. NTR urmează decizia luată de editorii Noului Testament grecesc (NA28), care susțin această variantă textuală. Barabba16 Textul conține o ironie de situație. Există două persoane cu același nume: Isus Mântuitorul (Fiul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui ceresc) și Isus Bar-Abba, care, prin traducere, înseamnă tot fiul tatălui. Poporul a decis să-l aleagă pe celălalt Isus, pe celălalt fiu..
17Așadar, după ce s-a adunat mulțimea, Pilat i-a întrebat:
– Pe cine vreți să vi-l eliberez, pe Isus Barabba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18Căci știa că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“
20Dar conducătorii preoților și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Barabba, iar Isus să fie omorât.
21Guvernatorul a răspuns, zicându-le:
– Pe care dintre aceștia doi vreți să vi-l eliberez?
Ei au zis:
– Pe Barabba!
22Pilat a zis:
– Și atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toții:
– Să fie răstignit!
23El i-a întrebat:
– Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau și mai tare:
– Să fie răstignit!
24Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii, zicând:
– Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25Și tot poporul, răspunzând, i-a zis:
– Sângele Lui să fie peste noi și peste copiii noștri!
26Atunci le-a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască26 O pedeapsă cruntă: romanii foloseau un bici confecționat din mai multe fâșii de piele, la capătul cărora se aflau bucăți de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând., L-a dat să fie răstignit.
Isus, batjocorit de soldați
(Mc. 15:16-20; In. 19:2-3)
27Atunci soldații guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu27 Pretoriul era un cartier general, în cazul de față cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreața Antonia. și au adunat în jurul Lui toată cohorta27 Diviziune a legiunii romane; în perioada Imperiului, această diviziune avea un efectiv de aproximativ 600 de soldați.. 28L-au dezbrăcat și au pus pe El o mantie cărămizie, 29au împletit o coroană de spini, I-au așezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă și apoi au îngenuncheat înaintea Lui și și-au bătut joc de El, zicând: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!29 Corespondentul lui Ave Cezar, însă rostit în batjocură.“ 30Ei Îl scuipau, Îi luau trestia și-L loveau peste cap. 31După ce și-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
(Mc. 15:21-32; Lc. 23:26-43; In. 19:17-24)
32Când au ieșit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, și l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus. 33Când au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice și „Locul Craniului“33 Lat.: Calvariae, de unde provine cuvântul românesc calvar., 34I-au dat să bea vin amestecat cu fiere34 În textul din Mc. 15:23 se menționează vin amestecat cu smirnă. Probabil Matei face o aluzie la Ps. 69:21., dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.34 Femeile obișnuiau să le dea condamnaților la moarte un fel de narcotic care să le ușureze suferința, însă, refuzându-l, Isus a dorit să fie pe deplin conștient în fața morții.
35După ce L-au răstignit, și-au împărțit hainele Lui între ei, aruncând sorții, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profet: „Și-au împărțit hainele Mele între ei și au aruncat sorții pentru cămașa Mea.“35 Vezi Ps. 22:18. 36Apoi s-au așezat jos și Îl păzeau acolo. 37Îi puseseră deasupra capului acuzația pe care era scris: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.“ 38Tot atunci au fost răstigniți împreună cu El doi răsculați38, 44 Gr.: lestai, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhari, dar în contextul de față are sensul de rebeli, instigatori, revoluționari., unul la dreapta și unul la stânga Lui.
39Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap 40și ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul și-l reconstruiești în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu,40 Unele mss conțin conjuncția și, redând: salvează-Te pe Tine Însuți, dacă ești Fiul lui Dumnezeu, și dă-Te jos de pe cruce! dă-Te jos de pe cruce!“
41Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl batjocoreau, zicând: 42„Pe alții i-a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43S-a încrezut în Dumnezeu; să-L scape acum Dumnezeu, dacă vrea!43 Vezi Ps. 22:8. Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“ 44La fel Îl insultau și răsculații care erau răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Mc. 15:33-41; Lc. 23:44-49; In. 19:28-37)
45De la ceasul al șaselea și până la ceasul al nouălea45 Între ora 12:00 și ora 15:00. s-a făcut întuneric peste toată țara. 46Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lema sabactani?“46 Cuvintele rostite de Isus au dus la numeroase discuții, deoarece primele două sunt în ebraică, iar ultimele două în aramaică. Se pare însă că în limba aramaică, în unele cazuri s-au păstrat numele ebraice ale lui Dumnezeu. De ex., Targumul aramaic (o parafrazare a textului ebraic în aramaică) al Ps. 22 păstrează termenul ebraic Eli., care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“46 Vezi Ps. 22:1.
47Unii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit și au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“
48Imediat unul dintre ei a alergat și a luat un burete, l-a umplut cu oțet de vin48 Cu referire, probabil, la posca, o băutură ieftină amestecată din oțet de vin și apă, pe care o consumau clasele sociale inferioare și soldații romani., l-a pus într-o trestie și I l-a dat să-l bea. 49Dar ceilalți ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“
50Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul.
51Și iată că draperia51 Gr.: katapetasma, cea care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt. Pentru semnificația acestui eveniment, vezi Evr. 9:1-14; 10:14-22. Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. 53Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.
54Centurionul54 Vezi nota de la 8:5. și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat foarte tare și au zis: „Într-adevăr Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“
55Acolo mai erau și multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea și Îi slujiseră. 56Printre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif – și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Mc. 15:42-47; Lc. 23:50-56; In. 19:38-42)
57Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care devenise și el ucenic al lui Isus. 58Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat. 59Iosif a luat trupul, L-a înfășurat într-o pânză de in curată 60și L-a pus în propriul său mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61Maria Magdalena și cealaltă Maria erau și ele acolo, șezând înaintea mormântului.
Mormântul este păzit
62A doua zi62 Sâmbătă (Sabatul), Ziua Pregătirii fiind ziua de vineri., cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoților și fariseii s-au adunat la Pilat 63și i-au zis:
– Stăpâne, ne-am amintit că înșelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“ 64Așadar, poruncește ca mormântul să fie întărit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină noaptea și să-L fure, iar apoi să spună poporului: „A fost înviat dintre cei morți!“ Atunci această înșelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!
65Pilat le-a răspuns:
– Aveți o gardă.65 Sau: Luați o gardă. Duceți-vă și întăriți-L cum știți!
66Ei s-au dus împreună cu garda și au întărit mormântul, sigilând piatra.
Gidala si Jesus kang Pilato
(Mar. 15:1; Luc. 23:1-2; Juan 18:28-32)
1Sayo pa kaayo sa sunod nga adlaw naghisgot ang tanan nga kadagkoan sa mga pari ug ang mga pangulo sa mga Judio kon unsaon nila pagpapatay si Jesus. 2Gigapos nila siya ug gidala didto kang Pilato nga gobernador aron itugyan ngadto kaniya.
Ang Kamatayon ni Judas
(Bin. 1:18-19)
3Sa pagkasayod ni Judas nga maluibon nga si Jesus gihukman na nga patyon, gibasol niya ang iyang kaugalingon. Miadto siya sa kadagkoan sa mga pari ug sa mga pangulo sa mga Judio aron iuli ang 30 ka buok kuwarta nga pilak. 4Miingon siya, “Nakasala ako tungod kay gitugyan ko kaninyo ang tawo nga walay sala.” Mitubag sila, “Unsay among labot? Imo kana nga tulubagon!” 5Giitsa ni Judas ang kuwarta didto sa sulod sa templo. Unya migawas siya ug naghikog pinaagi sa pagbitay sa iyang kaugalingon.
6Gipamunit sa kadagkoan sa mga pari ang kuwarta ug miingon, “Kini nga kuwarta dili isulod sa panudlanan sa templo kay supak kini sa atong kasugoan tungod kay mao kini ang kuwarta nga gibayad aron ipapatay ang usa ka tawo.” 7Nagkauyon sila nga ang kuwarta ipalit sa yuta niadtong magbubuhat ug kolon aron buhaton nilag lubnganan alang sa mga langyaw. 8Mao kana nga hangtod karon ang mao nga yuta gitawag nga “Yuta sa Dugo.”
9Niadtong hitaboa natuman ang panagna ni Propeta Jeremias nga nagaingon, “Gikuha nila ang 30 ka buok kuwarta nga pilak, ang kantidad nga gikasabotan sa mga kaliwat ni Israel nga ipalit kaniya, 10ug ang kuwarta gipalit nila sa yuta niadtong magbubuhat ug kolon, sumala sa gisugo kanako sa Ginoo.”27:10 Tan-awa usab ang Zac. 11:12-13.
Giimbistigar ni Pilato si Jesus
(Mar. 15:2-5; Luc. 23:3-5; Juan 18:33-38)
11Unya, sa dihang didto na si Jesus atubangan ni Pilato gipangutana siya ni Pilato, “Ikaw ba ang hari sa mga Judio?” Mitubag si Jesus, “Giingon mo na.” 12Apan wala siya motubag sa mga sumbong sa kadagkoan sa mga pari ug sa mga pangulo sa mga Judio. 13Busa miingon si Pilato kaniya, “Ngano bang dili ka man motubag sa ilang mga sumbong batok kanimo?” 14Apan sa gihapon wala gayod motubag si Jesus, busa natingala kaayo ang gobernador.
Gihukman si Jesus nga Patyon
(Mar. 15:6-15; Luc. 23:13-25; Juan 18:39–19:16)
15Nabatasan sa gobernador nga sa matag Pista sa Paglabay sa Anghel hatagan niya ug kagawasan ang usa ka piniriso nga hangyoon sa mga tawo nga pabuhian. 16Niadtong panahona may usa ka inila nga piniriso nga ginganlag Barabas. 17Sa dihang nagkatigom ang mga tawo, nangutana si Pilato, “Kinsa ang inyong gusto nga akong hatagan ug kagawasan, si Barabas ba o si Jesus nga gitawag nga Cristo?” 18Nasayod si Pilato nga nasina lang ang mga kadagkoan sa relihiyon kang Jesus, mao nga gisumbong nila si Jesus kaniya.
19Samtang naglingkod si Pilato sa lingkoranan diin siya maghukom, gipasugoan siya sa iyang asawa nga paingnan, “Ayaw pagpanghilabot nianang matarong nga tawo, kay kagabii nasamok gayod ako tungod sa akong damgo mahitungod kaniya.”
20Apan ang gibuhat sa kadagkoan sa mga pari ug sa mga pangulo sa mga Judio, gihulhogan nila ang mga tawo nga si Barabas ang ilang ihangyo nga buhian ug ipapatay si Jesus. 21Busa nangutana pag-usab ang gobernador, “Kinsa niining duha ang inyong gusto nga akong hatagan ug kagawasan?” Mitubag sila, “Si Barabas!” 22Miingon si Pilato, “Nan unsa man karon ang akong buhaton kang Jesus nga gitawag nga Cristo?” Mitubag silang tanan, “Ilansang siya sa krus!” 23Nangutana si Pilato kanila, “Ngano, unsa ba ang sala nga iyang nabuhat?” Apan gipakusgan pa gayod nilag singgit, “Ilansang siya sa krus!” 24Sa pagkakita ni Pilato nga wala na siyay mahimo kay basin masamok ang mga tawo, nagpakuha siya ug tubig ug nanghunaw siya atubangan sa mga tawo. Miingon siya, “Wala akoy kalabotan sa kamatayon niini nga tawo. Inyo kanang tulubagon!” 25Mitubag ang mga tawo, “Kami ug ang among mga anak mao ang manubag sa iyang kamatayon!” 26Unya gibuhian ni Pilato si Barabas. Apan si Jesus iyang gipalatos ug gitugyan ngadto sa iyang mga sundalo aron ilansang sa krus.
Gibugalbugalan sa mga Sundalo si Jesus
(Mar. 15:16-20; Juan 19:2-3)
27Unya gidala sa mga sundalo si Jesus sulod sa palasyo sa gobernador, ug nagtigom didto kaniya ang tibuok batalyon sa mga sundalo. 28Gihuboan nila siya ug gisul-oban ug kapa nga pulahon. 29Ug unya nagbuhat silag korona nga tunokon ug gibutang nila kini sa ulo ni Jesus. Gipakuptan nila sa iyang tuo nga kamot ang kahoy isip iyang baston. Unya nagluhod-luhod sila sa iyang atubangan sa pagbugalbugal kaniya. Miingon sila, “Malungtarong kinabuhi alang sa Mahal nga Hari sa mga Judio!” 30Giluwaan nila siya ug gikuha ang gikuptan niyang kahoy ug gibunal-bunalan ang iyang ulo. 31Human sa ilang pagbugalbugal, gihubo nila ang kapa ug gisul-oban nila siya pag-usab sa iyang bisti. Unya gidala nila siya sa gawas aron ilansang sa krus.
Gilansang si Jesus sa Krus
(Mar. 15:21-32; Luc. 23:26-43; Juan 19:17-27)
32Sa dihang pagawas pa lang sila sa siyudad, may natagboan sila nga tawo nga ginganlag Simon nga taga-Cyrene. Gipugos nila siya sa pagpas-an sa krus ni Jesus. 33Sa pag-abot nila sa lugar nga gitawag ug Golgota (nga buot ipasabot lugar sa bagol-bagol),27:33 lugar sa bagol-bagol: posible lugar nga morag bagol-bagol sa tawo o tungod tingali kay daghan ang gipamatay didto. 34gihatagan nila si Jesus ug bino nga may sagol nga pait. Apan sa pagtilaw niya niini, wala niya imna.
35Unya gilansang nila siya sa krus, ug gibahin-bahin nila ang iyang mga bisti pinaagi sa pagripa. 36Human niadto nanglingkod sila ug nagbantay kaniya. 37Diha sa ibabaw sa iyang ulo nagbutang sila ug karatula. Gisulat nila didto ang sumbong batok kaniya nga nagaingon, “Mao kini si Jesus, ang Hari sa mga Judio.” 38May duha usab didto ka tulisan nga gilansang uban kang Jesus. Ang usa dapit sa tuo ni Jesus ug ang usa sa wala.
39Ang mga tawo nga nangagi didto nagpanglingo nga nanginsulto ug nagbugalbugal kang Jesus. 40Miingon sila, “Ikaw nga nagaingon nga gub-on mo ang templo, ug sulod sa tulo ka adlaw patindogon mo pag-usab, luwasa ang imong kaugalingon! Kon ikaw ang Anak sa Dios, kanaog diha sa krus!” 41Sa samang pamaagi nagbugalbugal usab ang kadagkoan sa mga pari, mga magtutudlo sa Kasugoan, ug mga pangulo sa mga Judio. 42Miingon sila, “Giluwas niya ang uban, apan dili siya makaluwas sa iyang kaugalingon! Dili ba hari kuno siya sa Israel? Kon makakanaog siya sa krus, motuo kita kaniya. 43Miingon siya nga nagsalig siya sa Dios. Nan, tan-awon nato kon luwason ba siya sa Dios, kay matod niya Anak kuno siya sa Dios!” 44Ug sama usab niana ang pagbiaybiay kaniya sa mga tulisan nga gilansang uban kaniya.
Ang Pagkamatay ni Jesus
(Mar. 15:33-41; Luc. 23:44-49; Juan 19:28-30)
45Gikan sa alas 12 sa udto, mingitngit ang kalibotan sulod sa tulo ka oras. 46Pagka-alas tres sa hapon misinggit si Jesus sa makusog, “Eli, Eli, lema sabactani?”—nga ang buot ipasabot, “Dios ko, Dios ko, nganong gipasagdan mo ako?” 47Ang uban nga nagtindog didto nga nakadungog sa iyang pagsinggit miingon, “Gitawag niya si Elias!” 48May usa ka tawo didto nga midagan ug mikuha ug espongha. Gituslob niya kini sa aslom nga bino ug gibutang niya sa tumoy sa kahoy ug gipataas ngadto sa baba ni Jesus aron iyang masupsop. 49Apan ang uban miingon, “Pasagdi siya! Tan-awon nato kon moabot ba si Elias aron sa pagluwas kaniya.” 50Misinggit pag-usab si Jesus sa makusog ug diha-diha nabugto ang iyang gininhawa.
51Sa mao usab nga oras, napikas ang tabil sulod sa templo sa Jerusalem gikan sa ibabaw paubos. Milinog, ug ang mga bato nangabuak, 52bisan ang mga lubnganan nangaabli. Daghang patay na nga katawhan sa Dios ang nangabanhaw. 53Human mabanhaw si Jesus, nanggawas sila sa ilang mga lubnganan ug nangadto sila sa balaan nga siyudad sa Jerusalem ug daghan nga mga tawo ang nakakita kanila.
54Ang kapitan ug ang iyang kauban nga mga sundalo nga nagbantay kang Jesus nahadlok gayod sa dihang nabati nila ang paglinog ug sa dihang nakita nila ang nahitabo. Miingon sila, “Tinuod gayod diay nga Anak siya sa Dios!” 55Didto sa layo dunay daghang mga babaye nga nanglantaw sa nahitabo. Kini sila ang nagsunod ug nagaatiman kang Jesus gikan pa sa Galilea. 56Kauban nila si Maria nga taga-Magdala, si Maria nga inahan ni Santiago ug ni Jose, ug ang asawa ni Zebede.
Ang Paglubong kang Jesus
(Mar. 15:42-47; Luc. 23:50-56; Juan 19:38-42)
57Nianang pagkahapon may miabot nga usa ka adunahan nga tawo nga taga-Arimatea. Jose ang iyang ngalan ug tinun-an usab siya ni Jesus. 58Giadtoan niya si Pilato ug gipangayo ang patayng lawas ni Jesus. Unya mimando si Pilato nga ihatag kini kang Jose. 59Gikuha ni Jose ang patayng lawas ni Jesus ug gibuliboran niya sa bag-ong panapton nga puti. 60May bag-o nga lubnganan si Jose nga gikabhang didto sa bakilid nga iyang gipabuhat alang sa iyang kaugalingon. Didto niya gipahimutang ang patayng lawas ni Jesus. Unya giligid niya ang dako nga bato aron sa pagsira sa pultahan sa lubnganan. Human niini milakaw siya. 61Nagpabilin didto si Maria nga taga-Magdala ug ang usa pa gayod ka Maria. Nanglingkod sila nga nagaatubang sa lubnganan.
Gipaguwardyahan ang Lubnganan
62Sa sunod nga adlaw, adlaw kadto nga Sabado, miadto ang kadagkoan sa mga pari ug ang mga Pariseo kang Pilato. 63Miingon sila, “Halangdon nga Gobernador, nahinumdom kami nga sa buhi pa kadtong tigpahisalaag, miingon siya nga mabanhaw kuno siya paglabay sa tulo ka adlaw. 64Busa maayo tingali nga imong pabantayan ang iyang lubnganan sulod sa tulo ka adlaw, kay basin kon kawaton sa iyang mga tinun-an ang iyang patayng lawas ug unya ipanugilon nila sa mga tawo nga nabanhaw siya. Ug kon mahitabo kini, ang ilang pagpanglimbong mahimong mas daotan pa kaysa una.” 65Miingon si Pilato kanila, “May mga guwardya kamo. Lakaw, pabantayi ninyo sumala sa inyong nahibaloan.” 66Busa nangadto sila sa lubnganan, ug gibutangan nila ug timaan ang sira sa lubnganan aron mahibaloan nila kon may moabli niini. Unya gipaguwardyahan nila kini.
