Nouă Traducere În Limba Română

Matei 22

Pilda nunţii fiului de împărat

1Isus a început să le vorbească din nou în pilde şi le-a zis:

„Împărăţia lui Dumnezeu poate fi asemănată cu un împărat care i-a făcut nuntă fiului său. El şi-a trimis sclavii să-i cheme pe cei invitaţi la nuntă, dar aceştia n-au vrut să vină. A trimis din nou alţi sclavi, zicându-le: «Spuneţi-le celor invitaţi: ‘Iată, am pregătit masa, boii şi animalele îngrăşate au fost tăiate şi toate sunt pregătite! Veniţi deci la nuntă!’»

Dar invitaţii nu le-au dat nici o atenţie şi au plecat, unul la ogorul lui, iar altul la negustoria lui. Ceilalţi i-au înşfăcat pe sclavi, i-au maltratat şi i-au omorât. Împăratul s-a mâniat foarte tare. El şi-a trimis trupele, i-a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.

Apoi le-a zis sclavilor săi: «Nunta este pregătită, dar cei invitaţi n-au fost vrednici de ea. Mergeţi, aşadar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi aceia pe care îi găsiţi!» 10 Sclavii aceia au ieşit pe drumuri şi i-au adunat pe toţi aceia pe care i-au găsit, şi răi, şi buni; şi sala nunţii s-a umplut de oaspeţi.

11 Când împăratul a venit să-şi vadă oaspeţii, a văzut acolo un om care nu se îmbrăcase în haină de nuntă 12 şi l-a întrebat:

– Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?

Acesta a amuţit. 13 Atunci împăratul le-a zis slujitorilor:

– Legaţi-l de mâini şi de picioare şi aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!

14 Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.“

Tributul datorat Cezarului

15 Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă în cursă cu vorba. 16 I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii[a], care I-au zis:

– Învăţătorule, ştim că eşti corect şi că-i înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor. 17 Aşadar, spune-ne, ce părere ai: se cuvine să-i plătim tribut Cezarului[b] sau nu?

18 Isus însă a înţeles intenţia lor rea şi le-a zis:

– De ce Mă puneţi la încercare, ipocriţilor? 19 Arătaţi-Mi moneda pentru tribut!

Ei I-au adus un denar[c]. 20 Isus i-a întrebat:

– Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt?

21 – Ale Cezarului, au răspuns ei.

Atunci El le-a zis:

– Daţi-i deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu![d]

22 Ei au rămas uimiţi când au auzit aceste cuvinte. Şi astfel L-au lăsat şi au plecat.

Despre înviere

23 În aceeaşi zi au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:

24 – Învăţătorule, Moise a zis că, dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.[e] 25 Erau printre noi şapte fraţi. Primul s-a căsătorit, dar a murit fără să aibă vreun urmaş, lăsându-i-o astfel pe soţia sa fratelui său. 26 Aşa s-a întâmplat şi cu al doilea, şi cu al treilea, apoi tot aşa până la al şaptelea. 27 Femeia a murit ultima dintre toţi. 28 La înviere, soţia căruia dintre cei şapte va fi ea? Căci toţi au avut-o de soţie!

29 Isus le-a răspuns:

– Sunteţi rătăciţi, pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu! 30 Căci la înviere nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din cer. 31 Iar cu privire la învierea morţilor, n-aţi citit ce v-a spus Dumnezeu, când zice: 32 „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov“?[f] El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii!

33 Auzind aceste lucruri, mulţimile erau uimite de învăţătura Lui.

Cea mai mare poruncă

34 Când au auzit fariseii că Isus le astupase gura saducheilor, s-au strâns la un loc. 35 Unul dintre ei, un expert în Lege, ca să-L pună la încercare, L-a întrebat:

36 – Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?

37 Isus i-a răspuns:

– „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta“[g]. 38 Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua, asemenea ei, este: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“[h]. 40 Toată Legea şi Profeţii[i] depind[j] de aceste două porunci.

Al cui fiu este Cristos?

41 În timp ce fariseii erau strânşi la un loc, Isus a întrebat:

42 – Ce părere aveţi voi despre Cristos? Al cui Fiu este El?

Ei I-au răspuns:

– Al lui David.

43 Isus le-a zis:

– Cum atunci David, în Duhul, Îl numeşte „Domn“, când spune:

44 „Domnul I-a zis Domnului meu:[k]
    «Şezi la dreapta Mea
până-Ţi voi pune duşmanii
    sub picioare!»“?[l]

45 Deci, dacă David Îl numeşte „Domn“, cum este El Fiul lui?

46 Nimeni n-a putut să-I răspundă nici măcar un cuvânt şi, din acea zi, nimeni n-a mai îndrăznit să-I pună întrebări.

Notas al pie

  1. Matei 22:16 Susţinători ai dinastiei irodiene; irodienii erau partizani ai romanilor, cu sprijinul cărora domnea dinastia irodiană, deci erau favorabili tributului, pe când fariseii erau nişte naţionalişi moderaţi, care nu agreau tributul
  2. Matei 22:17 Titlu purtat de împăraţii romani, preluat de la Iulius Caesar (44 î.Cr.); şi în v. 21
  3. Matei 22:19 Moneda romană cea mai comună în acele vremuri; pe o parte avea chipul împăratului roman, iar pe cealaltă, o inscripţie care susţinea că acesta este divin; pentru valoarea denarului, vezi nota de la 20:2
  4. Matei 22:21 Probabil o aluzie la pretenţia afirmaţiei de pe reversul monedei; vezi nota de la 22:19
  5. Matei 22:24 Vezi Deut. 25:5-6; în cf. cu legea leviratului (lat.: levir, „cumnat“), fiul care avea să se nască era moştenitorul celui decedat, pentru a-i duce numele mai departe, pentru a nu înstrăina posesiunea familiei şi pentru a-i asigura văduvei un trai liniştit
  6. Matei 22:32 Vezi Ex. 3:6
  7. Matei 22:37 Vezi Deut. 6:5. În Deut. 6:5, TM conţine: inima, sufletul, puterea; unele mss ale LXX adaugă şi mintea în Deut. 6:5; vezi Mc. 12:30, unde sunt toate patru
  8. Matei 22:39 Vezi Lev. 19:18
  9. Matei 22:40 Vezi nota de la 5:17
  10. Matei 22:40 Lit.: atârnă sau: se ţin de
  11. Matei 22:44 În TM cuvintele pentru Domnul sunt diferite: Domnul (YHWH) i-a zis Stăpânului (Adoni) meu; în textul grecesc: Domnul (Kurios) i-a zis Domnului (Kurios) meu
  12. Matei 22:44 Vezi Ps. 110:1

Nkwa Asem

Mateo 22

Ayeforohyia apontow ho bɛ

1Yesu de abebu ahorow kyerɛɛ sɛnea ɔsoro ɔhenni no te. Ose, “Ɔsoro ahenni te sɛ ɔhene bi a ne babarima hyiaa ayeforo, na ɔtow pon maa no. Ɔtoo nsa frɛɛ nnipa pii. Bere no dui no, ɔsomaa n’asomfo sɛ wɔnkɔfrɛfrɛ nnipa no na wɔmmra. Nanso nnipa no amma. Ɔsan somaa n’asomfo foforo se, ‘Monkɔka nkyerɛ wɔn se, wɔawie biribiara. Wɔakum m’anantwi ne me nyɛmmoa de anoa aduan awie. Mommra ayeforo no ase, mmedidi!’

“Nanso, ne ho yɛɛ wɔn a ɔtoo nsa frɛɛ wɔn no serew. Obiara kodii ne dwuma. Obi kɔɔ n’afum. Ɔfoforo nso kodii ne gua. Afoforo nso kyeree n’asomfo no hwee wɔn, pirapiraa wɔn, kunkum ebinom nso.

“Ɔhene no tee nea nnipa no ayɛ n’asomfo no, ne bo fuwii. Ɔsomaa n’asraafo ma wɔkokunkum awudifo no, hyew wɔn kurow no pasaa. Ɔsan frɛɛ n’asomfo ka kyerɛɛ wɔn se, ‘Wɔawie ayeforo aduan no. Nanso wɔn a wɔfrɛɛ wɔn no mfata sɛ wɔba apontow no ase. Enti monkɔ mmɔnten so, na obiara a mubehu no no, momfrɛ no mmra apontow no ase.’

10 “Asomfo no fii adi kɔɔ mmɔnten so kɔfrɛɛ nnipa dodow a wohuu wɔn no nyinaa. Wɔfrɛɛ nnipa pa ne nnipa bɔne maa ɔdan a wɔtow pon wɔ mu no yɛɛ ma. 11 Ɔhene no baa hɔ sɛ ɔrebɛhwɛ nnipa a wɔaba no, ohuu obi a ɔnhyɛ ayeforohyia atade wɔ hɔ.

12 “Obisaa no se, ‘Damfo, ɛyɛɛ dɛn na wonhyɛ ayeforohyia atade na wutumi baa ha?’ Nanso damfo no antumi ammua.

13 “Afei ɔhene no ka kyerɛɛ n’asomfo no se, ‘Monkyekyere ne nan ne ne nsa na monkɔtow no nkyene akyirikyiri sum mu, nea osu ne agyaadwo wɔ no.’ 14  Wɔafrɛ bebree, nanso kakraa bi na wɔayi wɔn.”

Towyi ho asɛmmisa

15 Farisifo no tuu Yesu ho agyina, pɛɛ ɔkwan bi a wɔnam n’anom asɛm so benya no akyere no. 16 Wosii no gyinae sɛ, wɔbɛsoma wɔn nnipa bi ne Herodefo aba Yesu nkyɛn abebisa no se, “Owura, yenim sɛ woyɛ ɔnokwafo, na wonam nokware kwan so kyerɛ nnipa ɔkwan a, ɛkɔ Onyankopɔn nkyɛn a, wunsuro akyi asɛm, efisɛ, wonhwɛ nnipa anim. 17 Ka ma yentie. Eye sɛ woyi tow ma Roma Hempɔn Kaesare anaa enye?”

18 Yesu huu wɔn adwemmɔne no ma ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Mo nyaatwomfo! Adɛn nti na mopɛ sɛ mode nnaadaa sɔ me hwɛ? 19 Momfa sika a wɔde yi tow no bi nkyerɛ me.” Wɔde bi kyerɛɛ no. 20  Obisaa wɔn se, “Hena mfonini na ɛda so, na hena din nso na ɛwɔ so?” 21 Wobuae se, “Kaesare.” Yesu ka kyerɛɛ wɔn se, “Ɛnne momfa Kaesare de mma Kaesare, na momfa Onyankopɔn de mma Onyankopɔn.”

22 Ne mmuae a ɔmaa wɔn no maa wɔn ho dwiriw wɔn, ma wogyaw no hɔ kɔe.

Owusɔre ho asɛmmisa

23 Da no ara, Sadukifo a wonnye owusɔre nni no baa Yesu nkyɛn bebisaa no se, 24 “Owura, Mose kae se, ‘Sɛ ɔbarima bi anwo na owu a, ne nuabarima mfa ne yere no kunabea, na ɔne no nwo mma owufo no.’ 25 Anuanom baason bi ne yɛn tenaa ha. Ɔpanyin no waree a wanwo ba na owui. Enti ne nua a ɔto so abien no faa ne yere no kunabea. 26 Nea ɔto so abien no nso wui, maa nea ɔto so abiɛsa no faa ɔbea no kunabea. Ɔno nso wui a wanwo ba, maa ɔfoforo nso faa ɔbea no kunabea. Eyi toaa so ara kosii sɛ, anuanom baason no nyinaa waree ɔbea no. 27 Nea edi akyiri ne sɛ, ɔbea no nso wui. 28 Ɛno nti, owusɔre bere no, nnipa baason yi mu hena na ɔbea no bɛyɛ ne yere? Efisɛ, wɔn nyinaa waree no!”

29 Yesu buaa wɔn se, “Mo mfomso a moayɛ no fi onim a munnim Kyerɛwsɛm no ne Onyankopɔn tumi a ɔwɔ no! 30 Na owusɔre bere no, aware nni hɔ; obiara bɛyɛ sɛ abɔfo a wɔwɔ soro no. 31 Afei, ɛfa owusɔre no ho no nso, monkanee nea Onyankopɔn aka afa ho no pɛn? Munhu sɛ Onyankopɔn kasa kyerɛɛ mo bere a ɔkae se, 32 ‘Mene Abraham Nyankopɔn, Isak Nyankopɔn, ne Yakob Nyankopɔn no?’ Eyi kyerɛ sɛ, Onyankopɔn nyɛ awufo Nyankopɔn na mmom, ateasefo Nyankopɔn.”

33 Nnipadɔm no tee ne nkyerɛkyerɛ no, ɛyɛɛ wɔn nwonwa.

Mmaransɛm no mu nea ɛkyɛn ne nyinaa

34 Farisifo no tee sɛ Yesu abu afa Sadukifo no so no, wɔkohyiaa Yesu.

35 Wɔn mu baako a ɔyɛ mmaranimfo bisaa Yesu se, 36 “Owura, Mose mmaransɛm no mu nea ɛwɔ he koraa na ɛkyɛn ne nyinaa.”

37 Yesu buaa no se, “Dɔ Awurade wo Nyankopɔn, wo koma nyinaa mu, wo kra nyinaa mu, ne w’adwene nyinaa mu.’ 38 Eyi ne mmaransɛm no mu nea edi kan na ɛkyɛn ne nyinaa. 39 Nea ɛto so abien no te sɛ ɛno ara; ‘Dɔ wo yɔnko sɛ wo ho.’ 40 Mose mmaransɛm ne adiyifo no nkyerɛkyerɛ no nyinaa gyina saa mmaransɛm abien yi so. Di eyinom so, na wubehu sɛ woredi nea aka no nyinaa so.”

Hena ba ne Agyenkwa no?

41 Farisifo no twaa Yesu ho hyiae no, obisaa wɔn se, 42 “Dɛn na mowɔ ka wɔ Agyenkwa no ho? Hena ba ne no?” Wobuaa no se, “Dawid ba.”

43 Yesu bisaa wɔn se, “Ɛnne adɛn na Dawid nam Honhom Kronkron so frɛ no ‘Awurade’? Efisɛ, Dawid kae se,

44 “Onyankopɔn ka kyerɛɛ me wura se, ‘Tena me nifa kosi sɛ mɛma woadi w’atamfo nyinaa so.’ 45 Sɛ Dawid frɛ no ‘Awurade’ a, ɛnne ɛbɛyɛ dɛn na watumi ayɛ ne ba?”

46 Obiara antumi ammua. Eyi akyi nso, obiara antumi ammisa no nsɛm bio.