Vizita magilor
1După ce S-a născut Isus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod1 Irod cel Mare, care a domnit între anii 37–4 î.Cr. (vezi Flavius Josephus, Antichități, XIV)., iată că niște magi din Răsărit1 Probabil astrologi, originari fie din Persia, fie din Arabia, ambele la răsărit de Canaan. au venit la Ierusalim 2și au întrebat: „Unde este Împăratul Care li S-a născut iudeilor? Căci I-am văzut steaua răsărind2, 9 Sau: steaua în răsăritul ei. și am venit să ne închinăm Lui!“
3Regele Irod s-a tulburat auzind acest lucru și, împreună cu el, s-a tulburat tot Ierusalimul. 4El i-a adunat pe toți conducătorii preoților4 Sau: arhiereii. și pe cărturarii4 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei. poporului și i-a întrebat unde urma să Se nască Cristosul. 5Ei i-au răspuns: „În Betleemul Iudeei, căci așa a fost scris prin profetul:
6«Dar tu, Betleeme, ținut al lui Iuda,
nu ești nicidecum cel mai neînsemnat dintre conducătorii lui Iuda,
căci din tine va ieși un Conducător
Care-l va păstori pe poporul Meu, Israel!»“6 Vezi Mica 5:2.
7Atunci Irod i-a chemat în secret pe magi și a aflat exact de la ei timpul când apăruse steaua. 8Apoi i-a trimis la Betleem, zicându-le: „Duceți-vă, cercetați cu atenție despre Copilaș, iar când Îl veți găsi, anunțați-mă și pe mine, ca să vin și eu să mă închin Lui!“
9După ce l-au ascultat pe rege, magii au plecat. Și iată că steaua, pe care o văzuseră răsărind, a mers înaintea lor până când a ajuns și s-a oprit deasupra locului unde era Copilașul. 10Văzând ei steaua, s-au bucurat nespus de mult. 11Când au intrat în casă și L-au văzut pe Copilaș împreună cu Maria, mama Lui, s-au aruncat la pământ, închinându-se înaintea Lui. Ei și-au deschis cuferele și I-au oferit daruri: aur, tămâie scumpă și smirnă. 12Apoi, fiind înștiințați de Dumnezeu în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au plecat spre țara lor pe un alt drum.
Fuga în Egipt
13După ce au plecat ei, iată că un înger al Domnului i se arată în vis lui Iosif, zicând: „Scoală-te, ia Copilașul și pe mama Lui și fugi în Egipt! Să rămâi acolo până când îți voi spune eu, căci Irod va căuta Copilașul ca să-L omoare13 Lit.: să-L distrugă.!“
14Iosif s-a sculat, a luat Copilașul și pe mama Lui și a plecat în timpul nopții în Egipt, 15unde a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ceea ce a spus Domnul prin profetul care zice: „L-am chemat pe Fiul Meu din Egipt“15 Vezi Os. 11:1. Textul din Osea face referire la exodul lui Israel din Egipt, însă Matei vede istoria lui Israel recapitulată în viața lui Isus..
16Irod s-a înfuriat foarte tare când a văzut că a fost înșelat de magi și a trimis oameni să omoare toți băieții de la vârsta de doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu timpul pe care-l aflase exact de la magi. 17Atunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice:
18„Un glas a fost auzit în Rama,
plânset și bocet mult:
Rahela își plânge copiii
și nu vrea să fie mângâiată,
căci ei nu mai sunt“18 Vezi Ier. 31:15..
Întoarcerea în Nazaret
19După ce a murit Irod, iată că un înger al Domnului i se arată în vis lui Iosif, în Egipt, 20zicând: „Scoală-te, ia Copilașul și pe mama Lui și du-te în țara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să-i ia viața Copilașului!“
21Iosif s-a sculat, a luat Copilașul și pe mama Lui și a venit în țara lui Israel. 22Dar, când a auzit că în Iudeea domnea Arhelau22 Fiul lui Irod cel Mare. El a domnit peste Idumeea, Iudeea și Samaria între anii 4 î.Cr.–6 d.Cr., fiind detronat deoarece a fost un despot deosebit de crud (vezi Flavius Josephus, Antichități, XVII, 11 și 13). în locul lui Irod, tatăl lui, s-a temut să se ducă acolo și, fiind înștiințat de Dumnezeu în vis, s-a retras în ținuturile Galileei. 23S-a dus acolo și a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profeți, și anume că El va fi numit nazarinean23 Matei face referire, probabil, la mai multe texte profetice în care se menționează că Mesia va fi tratat cu dispreț, Nazaretul fiind un oraș obscur, ai cărui locuitori erau disprețuiți (vezi In. 1:45-46; F.A. 24:5). Unii comentatori sunt de părere că Matei face aluzie la termenul ebraic nețer (vlăstar) din Is. 11:1. De asemenea, este posibil ca Matei să facă referire aici la termenul ebraic nazir, care înseamnă dedicat (vezi Num. 6:1-21 și Jud. 13:5)..
Jesus hyldes som en kongesøn
1Jesus blev født i Betlehem i Judæa, mens Herodes den Store var konge. Nogen tid efter ankom nogle stjernetydere fra Østen til Jerusalem. De spurgte: 2„Hvor er jødernes nyfødte konge? Vi har set hans stjerne i Østen, og nu er vi kommet her for at bringe ham vores hyldest.”
3Kong Herodes blev skrækslagen, og Jerusalem begyndte at summe af rygter. 4Han sammenkaldte derfor ypperstepræsterne2,4 Ordet „ypperstepræst” betegner den øverste eller ledende præst, som blandt andet var formand for det højeste jødiske råd, Synedriet, med 70 medlemmer blandt præsterne, de skriftlærde og øvrige jødiske ledere. Selv om der kun var én fungerende ypperstepræst på et bestemt tidspunkt, havde de tidligere ypperstepræster stadig stor indflydelse og blev taget med på råd. Derfor møder vi ofte ordet i flertal som her. og alle jødernes skriftlærde til et møde og spurgte: „Har profeterne sagt noget om, hvor Messias skal fødes?”
5„Ja,” svarede de, „i Betlehem. For en af profeterne har skrevet:
6‚Du Betlehem i Judas land!
Du er langtfra den ringeste blandt Judas byer.
Fra dig skal en hersker udgå,
han skal blive leder for mit folk, Israel!’ ”2,6 Frit citat fra Mika 5,1.
7Derefter tilkaldte Herodes i al hemmelighed stjernetyderne, og de fortalte ham det nøjagtige tidspunkt, da de første gang havde set stjernen. 8„I skal søge efter barnet i Betlehem,” sagde han. „Når I har fundet det, skal I komme tilbage og fortælle mig, hvor han er. Så vil jeg også tage derhen og hylde ham.”
9-10Da stjernetyderne havde talt med kongen, tog de af sted. Kort efter fik de til deres store glæde igen øje på den stjerne, de havde set i Østen. Og de fulgte den, indtil den stod stille over det sted, hvor barnet var.
11De gik ind i huset, og der så de Jesus sammen med hans mor, Maria. De knælede ned foran ham og bøjede i ærefrygt hovedet mod jorden. Derefter åbnede de for deres medbragte kostbarheder og gav ham både guld, røgelse og myrra.
12Senere advarede Gud dem i en drøm imod at tage tilbage til Herodes. Derfor rejste de en anden vej hjem.
Flugten til Egypten
13Da stjernetyderne var taget af sted, viste en engel sig for Josef i en drøm. „Stå op og flygt til Egypten med barnet og dets mor,” sagde englen. „Kong Herodes leder efter barnet for at slå det ihjel. Bliv i Egypten, indtil jeg siger til.” 14Samme nat tog Josef af sted med Maria og barnet, og de bosatte sig i Egypten, 15indtil Herodes var død. Sådan gik det i opfyldelse, som Herren havde talt gennem en af sine profeter:
„Jeg kaldte min søn ud af Egypten.”2,15 Hos. 11,1.
Massakren på børnene i Betlehem
16Herodes blev rasende, da han opdagede, at stjernetyderne havde narret ham. Han sendte straks soldater til Betlehem og omegn for at dræbe alle drengebørn på to år og derunder ud fra de oplysninger, stjernetyderne havde givet ham.
17Med den massakre opfyldtes profeten Jeremias’ ord:
18„I Rama høres der skrig,
jamren og højlydt gråd.
Det er Rakel, der græder over sine børn.2,18 Rakel døde lidt uden for Betlehem under jamren og højlydt gråd, da hun fødte sønnen Benjamin, jf. 1.Mos. 35,16-20. Derfor betragtes Betlehems indbyggere som Rakels „børn”. Der står et monument over Rakels grav lidt uden for Betlehem den dag i dag. Byen Rama var en af de vigtigste byer i Benjamins stammeområde, nord for Jerusalem. Der blev et ramaskrig dengang 25.000 krigere fra Benjamins stamme blev dræbt af de øvrige israelitter og byerne nedbrændt. Kun 600 krigere fra Benjamins stamme undslap ved at flygte, jf. Dom. 20,46-48. Der blev også et ramaskrig, da det meste af befolkningen blev ført i eksil til Babylon, jf. Jer. 31,15.
Hun vil ikke lade sig trøste,
for børnene er borte.”
Hjemrejsen fra Egypten
19Efter at Herodes var død, viste englen sig igen i en drøm for Josef i Egypten og sagde: 20„Rejs tilbage til Israel sammen med barnet og hans mor. De, som ville slå barnet ihjel, er selv døde.” 21Josef begav sig da på vej tilbage mod Israel med Jesus og Maria. 22Men da han hørte, at Herodes’ søn, Arkelaos, var blevet konge i Judæa efter sin far, var han bange for at tage derhen. Desuden blev han advaret i endnu en drøm og besluttede derfor at tage til Galilæa, 23hvor han bosatte sig i den by, der hedder Nazaret. På den måde opfyldtes det profetiske ord om, at Messias skulle kaldes „nazaræer”.2,23 Dette ord har intet med „naziræer” at gøre, men henviser til Es. 11,1, som taler om et rodskud fra Isajs stub. Isaj var far til kong David, og Davids kongerige sammenlignes med et træ, som er fældet med kun en stub tilbage. Fra denne stub kom der et nyt skud. Det hebraiske ord for „rodskud” er netzer, og de kristne blev fra begyndelsen på hebraisk kaldt for notzrim eller netzrim dvs. „rodskudsfolket”. Man ved nu, at ordet Nazaret egentlig på hebraisk blev stavet med tz som i „Natzaret”, og det hjælper til at klargøre forbindelsen til netzer.
