Nouă Traducere În Limba Română

Matei 19

Despre divorţ

1După ce a terminat de rostit aceste cuvinte, Isus a plecat din Galileea şi a venit în regiunea Iudeii, dincolo de Iordan. L-au urmat mulţimi mari de oameni şi acolo El i-a vindecat pe cei bolnavi.

Nişte farisei au venit la El, ca să-L pună la încercare, şi L-au întrebat:

– Are voie un bărbat să divorţeze de soţia lui din orice motiv?

Isus le-a răspuns:

– Oare n-aţi citit că de la început Creatorul „i-a făcut bărbat şi femeie“[a]? Şi apoi a zis: „De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar cei doi vor deveni un singur trup“[b]. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup! Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!

Ei au zis:

– Atunci de ce a poruncit Moise ca bărbatul să-i dea soţiei o carte de despărţire şi s-o lase să plece?

Isus le-a răspuns:

– Din cauza inimilor voastre împietrite v-a dat voie Moise să vă lăsaţi soţiile, însă la început nu a fost aşa. Eu însă vă spun că cel ce divorţează de soţia lui, în afară de cazul în care este vorba de adulter, şi se căsătoreşte cu altcineva comite adulter.

10 Ucenicii I-au zis:

– Dacă astfel stau lucrurile cu soţul şi soţia, nu merită să te căsătoreşti!

11 Dar El le-a răspuns:

– Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12 Căci există eunuci care s-au născut aşa din pântecele mamei lor, există eunuci care au fost făcuţi eunuci de către oameni şi există eunuci care s-au făcut eunuci[c] de dragul Împărăţiei Cerurilor. Cel ce poate să primească cuvântul acesta, să-l primească!

Isus şi copilaşii

13 Atunci au fost aduşi la El nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să se roage pentru ei, dar ucenicii i-au mustrat pe cei care i-au adus. 14 Isus însă le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia Cerurilor este a celor ca ei!“ 15 Apoi Şi-a pus mâinile peste ei şi a plecat de acolo.

Isus şi tânărul bogat

16 Şi iată că un om a venit la El şi L-a întrebat:

– Învăţătorule, ce lucru bun să fac, ca să am viaţă veşnică?

17 Isus i-a răspuns:

– De ce Mă întrebi despre „ce lucru bun“? Cel Ce este bun este Unul singur! Dar dacă vrei să intri în viaţă, împlineşte poruncile!

18 – Care? L-a întrebat acesta.

Isus i-a răspuns:

– „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, 19 „Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta“[d] şi „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“[e].

20 Tânărul I-a spus:

– Pe toate acestea le-am împlinit. Ce-mi mai lipseşte?

21 Isus i-a răspuns:

– Dacă vrei să fii desăvârşit, du-te, vinde-ţi averile şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în ceruri. Apoi vino, urmează-Mă!

22 Când a auzit cuvintele acestea, tânărul a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.

23 Isus le-a zis ucenicilor Săi:

– Adevărat vă spun că cu greu va intra cel bogat în Împărăţia Cerurilor! 24 Şi vă mai spun că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre cel bogat în Împărăţia lui Dumnezeu!

25 Când au auzit lucrul acesta, ucenicii au rămas foarte uimiţi şi s-au întrebat: „Atunci cine poate fi mântuit?“

26 Isus i-a privit ţintă şi le-a zis:

– Lucrul acesta este imposibil pentru oameni, dar pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.

27 Atunci Petru I-a zis:

– Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat. Noi ce vom avea?

28 Isus le-a zis:

– Adevărat vă spun că la reînnoirea tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul slavei Sale, voi, cei care M-aţi urmat, veţi sta, de asemenea, pe douăsprezece tronuri şi le veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

29 Şi oricine îşi lasă case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă[f], sau copii, sau ogoare de dragul Numelui Meu, va primi de o sută de ori mai mult şi va moşteni viaţa veşnică. 30 Dar mulţi dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.

Notas al pie

  1. Matei 19:4 Vezi Gen. 1:27
  2. Matei 19:5 Vezi Gen. 2:24
  3. Matei 19:12 Sau: au ales să nu se căsătorească
  4. Matei 19:19 Vezi Ex. 20:12-16; Deut. 5:16-20
  5. Matei 19:19 Vezi Lev. 19:18
  6. Matei 19:29 Câteva mss adaugă: sau soţie

Spanish, Castilian (La Nueva Biblia al Día)

Matthew 19

El divorcio

Mr 10:1-12

1Cuando Jesús terminó de decir estas cosas, salió de Galilea y se fue a la región de Judea, al otro lado del Jordán. “ 2Multitud de gente le seguía, y sanó a los enfermos.

3Varios fariseos se acercaron a Jesús, y le preguntaron para tenderle una trampa:

—¿Te parece lícito que el marido repudie a su esposa alegando una causa cualquiera?

4Él les respondió:

—¿Acaso no habéis leído en las Escrituras que Dios, al principio, creó al hombre y a la mujer? 5Por esa razón, el hombre debe dejar a su padre y a su madre para unirse a su esposa; y en su unión dejan de ser dos, para ser ambos como uno solo. 6Así pues, ya no son dos, sino tan sólo uno. Por tanto, lo que Dios unió no debe separarlo el hombre.

7Le preguntaron:

—Entonces, ¿por qué dice Moisés que un hombre puede repudiar a su esposa, siempre que le otorgue la correspondiente carta de divorcio?

8Él contestó:

—En el principio las cosas no fueron así; pero por la dureza de vuestro corazón consintió Moisés que repudiaseis a vuestras esposas. 9Pero yo os digo que, si un hombre repudia a su esposa (salvo por causa de infidelidad conyugal), adultera si se casa con otra.

10Entonces los discípulos le dijeron:

—Si esa es la situación del marido respecto de su esposa, mejor será no casarse.

11Él les dijo:

—No todos pueden recibir esto, sino solamente aquellos a los que se ha concedido el don. 12Hay quienes no se casan porque nacieron incapacitados para el matrimonio; a otros, los hombres los incapacitaron, y otros se incapacitaron a sí mismos por amor al reino de los cielos. El que pueda aceptar esto, que lo acepte.

Jesús y los niños

Mr 10:13-16; Lc 18:15-17

13Le llevaron entonces varios niños, para que pusiera las manos sobre ellos y orara en su favor; pero los discípulos empezaron a reprender a quienes los llevaban.

14Jesús les dijo:

—Dejad que los niños vengan a mí, y no se lo impidáis, porque de ellos es el reino de los cielos.

15Entonces los bendijo poniendo las manos sobre ellos. Luego se fue de allí.

El joven rico

Mr 10:17-30; Lc 18:18-30

16En cierto momento, uno se acercó a Jesús y le preguntó:

—Maestro, para obtener la vida eterna, ¿qué de bueno debo hacer?

17Él le dijo:

—¿Por qué me preguntas acerca de lo bueno? Solamente uno, Dios, es bueno. Ahora bien, si quieres entrar en la vida, guarda los mandamientos.

18—¿Cuáles? —le preguntó.

Jesús le dijo:

—No matarás, no cometerás adulterio, no robarás, no levantarás falsos testimonios. 19Honra a tu padre y a tu madre. Y además: Amarás a tu prójimo como te amas a ti mismo.

20Aquel hombre, que era joven, le dijo:

—Siempre he guardado esos mandamientos. ¿Qué otras cosas he de hacer?

21—Mira —le dijo Jesús—, si quieres ser perfecto, vete ahora, vende todo lo que tienes y reparte el dinero entre los pobres; así tendrás un tesoro en el cielo. Cuando hayas hecho eso, ven y sígueme.

22Al oir estas palabras, el joven se fue triste, porque era muy rico.

23Jesús comentó el caso con sus discípulos, diciendo:

—Os aseguro que a un rico le será muy difícil entrar en el reino de los cielos. 24Más fácil le es a un camello pasar por el ojo de una aguja, que a un rico entrar en el reino de los cielos. 25—Siendo así, ¿quién podrá salvarse? —le preguntaron los discípulos llenos de asombro.

26Jesús, mirándolos fijamente, les dijo:

—Para cualquier ser humano, eso es algo imposible; pero nada hay imposible para Dios.

27—Y nosotros, que lo abandonamos todo por seguirte —dijo Pedro—, ¿qué obtendremos a cambio?

28Jesús le respondió:

—Mirad, yo os aseguro que vosotros, los que me habéis seguido, cuando venga el día en que todas las cosas sean hechas nuevas y en que el Hijo del hombre se siente en su trono glorioso, os sentaréis también en doce tronos para juzgar a las doce tribus de Israel. 29Y cualquiera que por mi causa haya dejado casas, hermanos, hermanas, padre, madre, hijos o tierras, recibirá entonces cien veces lo que haya dejado, y además recibirá como en herencia la vida eterna. 30Pero muchos que ahora son primeros serán entonces los últimos; y muchos que ahora son últimos, entonces serán los primeros.