Isus și tradiția bătrânilor
(Mc. 7:1-23)
1Atunci niște farisei și niște cărturari din Ierusalim s-au apropiat de Isus1 Atunci niște farisei și niște cărturari au venit la Isus de la Ierusalim., zicând:
2– De ce ucenicii Tăi încalcă tradiția bătrânilor2 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna.? Căci ei nu-și spală mâinile înainte să mănânce pâine.
3Isus, răspunzând, le-a zis:
– Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: „Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“4 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16. și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“4 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9.. 5Însă voi ziceți: „Dacă cineva îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu», 6acela nu mai este dator să-și cinstească tatăl sau mama.“6 Sub acest pretext, un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea față de părinții săi. În realitate, darul promis lui Dumnezeu continua să se afle în posesia fiului până la o dată mai târzie și prin urmare putea fi folosit ca ajutor pentru părinți. Vezi și nota din Mc. 7:11. Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră. 7Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:
8„Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
9Degeaba însă Mi se închină ei,
dând9 Lit.: învățând. ca învățături niște porunci de-ale oamenilor!“9 Vezi Is. 29:13.
Lucrurile care îl întinează pe om
10Isus a chemat mulțimea și a zis: „Ascultați și înțelegeți! 11Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“
12Atunci ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
– Știi că fariseii s-au poticnit când au auzit aceste cuvinte?
13Isus, răspunzând, a zis:
– Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi smulsă. 14Lăsați-i! Sunt niște călăuze oarbe pentru cei orbi. Și dacă un orb călăuzește un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.
15Petru, răspunzând, I-a zis:
– Explică-ne pilda aceasta!
16Isus a zis:
– Și voi sunteți încă fără pricepere? 17Nu înțelegeți că orice intră în gură ajunge în stomac, iar apoi este dat afară în latrină? 18Dar ceea ce iese din gură vine din inimă și aceea îl întinează pe om. 19Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile19 Distincția dintre acest termen și cel precedent constă în faptul că primul se referă doar la adulter, în timp ce al doilea este mult mai dur, referindu-se la toate perversiunile sexuale în mod generic. Vezi și cap. 5., furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile. 20Acestea sunt lucrurile care îl întinează pe om. Dar a consuma mâncare cu mâinile nespălate nu-l întinează pe om.
Credința canaanitei
(Mc. 7:24-30)
21Isus S-a retras de acolo și S-a dus în părțile Tyrului și ale Sidonului.
22Și iată că o femeie canaanită, venind din hotarele acelea, striga, zicând:
– Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este posedată cumplit de un demon!
23Isus nu i-a răspuns niciun cuvânt.
Ucenicii s-au apropiat și L-au rugat, zicând:
– Ajut-o și las-o să plece, căci strigă după noi.
24El însă, răspunzând, a zis:
– Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale Casei lui Israel.
25Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând:
– Doamne, ajută-mă!
26Isus, răspunzând, a zis:
– Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
27Însă ea a zis:
– Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28Atunci Isus, răspunzând, i-a zis:
– O, femeie, mare este credința ta! Să ți se facă după cum dorești.
Și fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.
Isus vindecă mulți oameni bolnavi
(Mc. 7:31-37)
29Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S-a așezat acolo. 30Au venit la El mulțimi mari de oameni, având cu ei ologi, orbi, schilozi, muți și mulți alți bolnavi. Ei i-au așezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L-au slăvit pe Dumnezeul lui Israel.
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mc. 8:1-10)
32Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis:
– Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce. Nu vreau să-i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum.
33Ucenicii I-au zis:
– De unde să luăm atâtea pâini în pustia aceasta, ca să săturăm atâta mulțime?!
34Isus i-a întrebat:
– Câte pâini aveți?
Ei au zis:
– Șapte…și câțiva pești.
35Și poruncind mulțimii să se așeze pe pământ, 36Isus a luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit mulțimilor. 37Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 38Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii. 39După ce a lăsat mulțimile să plece, Isus S-a urcat în barcă și S-a dus în hotarele Magadanului39 Numită și Magdala sau Dalmanuta (cf. Mc. 8:10); poate fi vorba de același oraș sau de orașe diferite, situate foarte aproape unul de celălalt..
Ohun mímọ́ àti ohun àìmọ́
115.1-20: Mk 7.1-23.Nígbà náà ní àwọn Farisi àti àwọn olùkọ́ òfin tọ Jesu wá láti Jerusalẹmu, 2wọn béèrè pé, “Èéṣe tí àwọn ọmọ-ẹ̀yìn rẹ fi ń rú òfin àtayébáyé àwọn alàgbà? Nítorí tí wọn kò wẹ ọwọ́ wọn kí wọ́n tó jẹun!”
3Jesu sì dá wọn lóhùn pé, “Èéha ṣe tí ẹ̀yin fi rú òfin Ọlọ́run, nítorí àṣà yín? 4Nítorí Ọlọ́run wí pé, ‘Bọ̀wọ̀ fún Baba òun ìyá rẹ,’ àti pé, ‘Ẹnikẹ́ni tí ó bá sọ ọ̀rọ̀-òdì sí baba tàbí ìyá rẹ̀, ní láti kú.’ 5Ṣùgbọ́n ẹ̀yin wí pé, ẹnikẹ́ni tí ó bá wí fún baba tàbí ìyá rẹ̀ pé, ‘Ẹ̀bùn fún Ọlọ́run ni ohunkóhun tí ìwọ ìbá fi jèrè lára mi;’ 6Tí Òun kò sì bọ̀wọ̀ fún baba tàbí ìyá rẹ̀, ó bọ́; bẹ́ẹ̀ ni ẹ̀yin sọ òfin Ọlọ́run di asán nípa àṣà yín. 7Ẹ̀yin àgàbàgebè, ní òtítọ́ ni Wòlíì Isaiah sọtẹ́lẹ̀ nípa yín wí pé:
815.8-9: Isa 29.13.“ ‘Àwọn ènìyàn wọ̀nyí ń fi ẹnu lásán bu ọlá fún mi,
ṣùgbọ́n ọkàn wọn jìnnà réré sí mi.
9Lásán ni ìsìn wọn;
nítorí pé wọ́n ń fi òfin ènìyàn kọ́ ni ní ẹ̀kọ́.’ ”
10Jesu pe ọ̀pọ̀ ènìyàn wá sí ọ̀dọ̀ rẹ, ó wí pé, “Ẹ tẹ́tí, ẹ sì jẹ́ kí nǹkan tí mo sọ yé yín. 11Ènìyàn kò di ‘aláìmọ́’ nípa ohun tí ó wọ ẹnu ènìyàn, ṣùgbọ́n èyí tí ó ti ẹnu jáde wá ni ó sọ ní di ‘aláìmọ́.’ ”
12Nígbà náà, àwọn ọmọ-ẹ̀yìn rẹ̀ tọ̀ ọ́ wá, wọ́n wí fún un pé, “Ǹjẹ́ ìwọ mọ̀ pé inú bí àwọn Farisi lẹ́yìn tí wọ́n gbọ́ ọ̀rọ̀ tí ó sọ yìí?”
1315.13: Isa 60.21; Jh 15.2.Jesu dá wọn lóhùn pé, “Gbogbo igi tí Baba mi ti ń bẹ ni ọ̀run kò bá gbìn ni á ó fàtu tigbòǹgbò tigbòǹgbò, 14Ẹ fi wọ́n sílẹ̀; afọ́jú tí ń fi ọ̀nà han afọ́jú ni wọ́n. Bí afọ́jú bá sì ń fi ọ̀nà han afọ́jú, àwọn méjèèjì ni yóò jìn sí kòtò.”
15Peteru wí, “Ṣe àlàyé òwe yìí fún wa.”
16Jesu béèrè lọ́wọ́ wọn pé, “Èéha ṣe tí ìwọ fi jẹ́ aláìmòye síbẹ̀”? 17“Ẹyin kò mọ̀ pé ohunkóhun tí ó gba ẹnu wọlé, yóò gba ti ọ̀nà oúnjẹ lọ, a yóò sì yà á jáde? 18Ṣùgbọ́n ohun tí a ń sọ jáde láti ẹnu, inú ọkàn ni ó ti ń wá, èyí sì ni ó ń sọ ènìyàn di ‘aláìmọ́.’ 19Ṣùgbọ́n láti ọkàn ni èrò búburú ti wá, bí ìpànìyàn, panṣágà, àgbèrè, olè jíjà, irọ́ àti ọ̀rọ̀ ìbàjẹ́. 20Àwọn tí a dárúkọ wọ̀nyí ni ó ń sọ ènìyàn di ‘aláìmọ́.’ Ṣùgbọ́n láti jẹun láì wẹ ọwọ́, kò lè sọ ènìyàn di ‘aláìmọ́.’ ”
2115.21-28: Mk 7.24-30.Jesu sì ti ibẹ̀ kúrò lọ sí Tire àti Sidoni. 22Obìnrin kan láti Kenaani, tí ó ń gbé ibẹ̀ wá sí ọ̀dọ̀ rẹ̀. Ó ń bẹ̀bẹ̀, ó sì kígbe pé, “Olúwa, ọmọ Dafidi, ṣàánú fún mi; ọmọbìnrin mi ní ẹ̀mí èṣù ti ń dá a lóró gidigidi.”
23Ṣùgbọ́n Jesu kò fún un ní ìdáhùn, àwọn ọmọ-ẹ̀yìn rẹ̀ sì gbà á níyànjú pé, “Lé obìnrin náà lọ, nítorí ó ń kígbe tọ̀ wá lẹ́yìn.”
2415.24: Mt 10.6,23.Ó dáhùn pé, “Àgùntàn ilẹ̀ Israẹli tí ó nù nìkan ni a rán mi sí.”
2515.25: Mt 8.2; 18.26; 20.20; Jh 9.38.Obìnrin náà wá, ó wólẹ̀ níwájú rẹ̀, ó bẹ̀bẹ̀ sí i pé, “Olúwa ṣàánú fún mi.”
26Ó sì dáhùn wí pé, “Kò tọ́ kí a gbé oúnjẹ àwọn ọmọ fún àwọn ajá.”
27Obìnrin náà sì wí pé, “Bẹ́ẹ̀ ni, síbẹ̀síbẹ̀ àwọn ajá a máa jẹ èrúnrún tí ó ti orí tábìlì olówó wọn bọ́ sílẹ̀.”
2815.28: Mt 9.22,28; Mk 10.52; Lk 7.50; 17.19.Jesu sì sọ fún obìnrin náà pé, “Ìgbàgbọ́ ńlá ni tìrẹ! A sì ti dáhùn ìbéèrè rẹ.” A sì mú ọmọbìnrin rẹ̀ láradá ní wákàtí kan náà.
Jesu bọ́ ẹgbàajì ènìyàn
2915.29-31: Mk 7.31-37.Jesu ti ibẹ̀ lọ sí Òkun Galili. Ó gun orí òkè, o sì jókòó níbẹ̀. 30Ọ̀pọ̀ àwọn ènìyàn sì tọ̀ ọ́ wá, àti àwọn arọ, afọ́jú, amúnkùn ún, odi àti ọ̀pọ̀ àwọn aláìsàn mìíràn. Wọ́n gbé wọn kalẹ̀ lẹ́sẹ̀ Jesu. Òun sì mú gbogbo wọn láradá. 31Ẹnu ya ọ̀pọ̀ ènìyàn nígbà tí wọ́n rí àwọn odi tó ń sọ̀rọ̀, amúnkùn ún tó di alára pípé, arọ tí ó ń rìn àti àwọn afọ́jú tí ó ríran. Wọ́n sì ń fi ìyìn fún Ọlọ́run Israẹli.
3215.32-39: Mk 8.1-10; Mt 14.13-21.15.32: Mt 9.36.Jesu pe àwọn ọmọ-ẹ̀yìn rẹ̀ sọ́dọ̀, ó wí pé, “Àánú àwọn ènìyàn wọ̀nyí ṣe mí; nítorí wọ́n ti wà níhìn-ín pẹ̀lú mi fún ọjọ́ mẹ́ta gbáko báyìí. Wọn kò sì tún ní oúnjẹ mọ́. Èmi kò fẹ́ kí wọn padà lébi, nítorí òyì lè kọ́ wọn lójú ọ̀nà.”
33Àwọn ọmọ-ẹ̀yìn sì dá a lóhùn pé, “Níbo ni àwa yóò ti rí oúnjẹ ní ijù níhìn-ín yìí láti fi bọ́ ọ̀pọ̀ ènìyàn yìí?”
34Jesu sì béèrè pé, “ìṣù àkàrà mélòó ni ẹ̀yin ní?”
Wọ́n sì dáhùn pé, “Àwa ní ìṣù àkàrà méje pẹ̀lú àwọn ẹja wẹ́wẹ́ díẹ̀.”
35Jesu sì sọ fún gbogbo ènìyàn kí wọn jókòó lórí ilẹ̀. 36Òun sì mú ìṣù àkàrà méje náà àti ẹja náà. Ó sì fi ọpẹ́ fún Ọlọ́run, ó bù wọ́n sì wẹ́wẹ́, ó sì fi wọ́n fún àwọn ọmọ-ẹ̀yìn rẹ̀. Wọ́n sì pín in fún àwọn ọ̀pọ̀ ènìyàn náà. 37Gbogbo wọn jẹ, wọ́n sì yó. Lẹ́yìn náà, àwọn ọmọ-ẹ̀yìn sì ṣa èyí tókù, ẹ̀kún agbọ̀n méje ni èyí tó ṣẹ́kù jẹ́ 38Gbogbo wọn sì jẹ́ ẹgbàajì (4,000) ọkùnrin láì kan àwọn obìnrin àti ọmọdé. 39Lẹ́yìn náà, Jesu rán àwọn ènìyàn náà lọ sí ilé wọn, ó sì bọ́ sínú ọkọ̀, ó rékọjá lọ sí ẹkùn Magadani.
