Isus și tradiția bătrânilor
(Mc. 7:1-23)
1Atunci niște farisei și niște cărturari din Ierusalim s-au apropiat de Isus1 Atunci niște farisei și niște cărturari au venit la Isus de la Ierusalim., zicând:
2– De ce ucenicii Tăi încalcă tradiția bătrânilor2 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna.? Căci ei nu-și spală mâinile înainte să mănânce pâine.
3Isus, răspunzând, le-a zis:
– Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: „Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“4 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16. și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea“4 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9.. 5Însă voi ziceți: „Dacă cineva îi spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este deja închinat ca dar lui Dumnezeu», 6acela nu mai este dator să-și cinstească tatăl sau mama.“6 Sub acest pretext, un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea față de părinții săi. În realitate, darul promis lui Dumnezeu continua să se afle în posesia fiului până la o dată mai târzie și prin urmare putea fi folosit ca ajutor pentru părinți. Vezi și nota din Mc. 7:11. Și ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră. 7Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, când a zis:
8„Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
9Degeaba însă Mi se închină ei,
dând9 Lit.: învățând. ca învățături niște porunci de-ale oamenilor!“9 Vezi Is. 29:13.
Lucrurile care îl întinează pe om
10Isus a chemat mulțimea și a zis: „Ascultați și înțelegeți! 11Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“
12Atunci ucenicii s-au apropiat și I-au zis:
– Știi că fariseii s-au poticnit când au auzit aceste cuvinte?
13Isus, răspunzând, a zis:
– Orice plantă pe care nu a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi smulsă. 14Lăsați-i! Sunt niște călăuze oarbe pentru cei orbi. Și dacă un orb călăuzește un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.
15Petru, răspunzând, I-a zis:
– Explică-ne pilda aceasta!
16Isus a zis:
– Și voi sunteți încă fără pricepere? 17Nu înțelegeți că orice intră în gură ajunge în stomac, iar apoi este dat afară în latrină? 18Dar ceea ce iese din gură vine din inimă și aceea îl întinează pe om. 19Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile19 Distincția dintre acest termen și cel precedent constă în faptul că primul se referă doar la adulter, în timp ce al doilea este mult mai dur, referindu-se la toate perversiunile sexuale în mod generic. Vezi și cap. 5., furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile. 20Acestea sunt lucrurile care îl întinează pe om. Dar a consuma mâncare cu mâinile nespălate nu-l întinează pe om.
Credința canaanitei
(Mc. 7:24-30)
21Isus S-a retras de acolo și S-a dus în părțile Tyrului și ale Sidonului.
22Și iată că o femeie canaanită, venind din hotarele acelea, striga, zicând:
– Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este posedată cumplit de un demon!
23Isus nu i-a răspuns niciun cuvânt.
Ucenicii s-au apropiat și L-au rugat, zicând:
– Ajut-o și las-o să plece, căci strigă după noi.
24El însă, răspunzând, a zis:
– Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale Casei lui Israel.
25Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând:
– Doamne, ajută-mă!
26Isus, răspunzând, a zis:
– Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.
27Însă ea a zis:
– Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.
28Atunci Isus, răspunzând, i-a zis:
– O, femeie, mare este credința ta! Să ți se facă după cum dorești.
Și fiica ei a fost vindecată chiar în ceasul acela.
Isus vindecă mulți oameni bolnavi
(Mc. 7:31-37)
29Isus a plecat de acolo și a venit lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe munte și S-a așezat acolo. 30Au venit la El mulțimi mari de oameni, având cu ei ologi, orbi, schilozi, muți și mulți alți bolnavi. Ei i-au așezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31astfel că mulțimea a rămas uimită văzând că muții vorbesc, cei schilozi se însănătoșesc, cei ologi umblă, iar cei orbi văd. Și L-au slăvit pe Dumnezeul lui Israel.
Isus hrănește peste patru mii de oameni
(Mc. 8:1-10)
32Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis:
– Mi-e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n-au ce să mănânce. Nu vreau să-i las să plece flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum.
33Ucenicii I-au zis:
– De unde să luăm atâtea pâini în pustia aceasta, ca să săturăm atâta mulțime?!
34Isus i-a întrebat:
– Câte pâini aveți?
Ei au zis:
– Șapte…și câțiva pești.
35Și poruncind mulțimii să se așeze pe pământ, 36Isus a luat cele șapte pâini și peștii și, după ce a mulțumit, le-a frânt și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit mulțimilor. 37Au mâncat toți și s-au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 38Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și de copii. 39După ce a lăsat mulțimile să plece, Isus S-a urcat în barcă și S-a dus în hotarele Magadanului39 Numită și Magdala sau Dalmanuta (cf. Mc. 8:10); poate fi vorba de același oraș sau de orașe diferite, situate foarte aproape unul de celălalt..
Mana alli yuyaicunami juchayujta ruran
(Mar 7:1-23)
1Chai qʼuipami, Jerusalenmanta shamushca fariseocunapish, Mandashcata yachachijcunapish huaquincuna Jesusta cashna tapurcacuna:
2—¿Ima nishpataj Cambaj yachacujcunaca mana maquitaraj maillashpa micuncuna? Chashna rurashpaca, ñaupa yayacuna yachachishcatamari pʼaquincuna— nircacunami.
3Shina nijpica, Jesusca paicunatapish cashnami tapurca:
—¿Ima nishpataj cancunapish ñaupa yayacuna yachachishcallata catishpa, Taita Dios mandashcataca mana caźunguichij? 4Taita Diosca: “Cambaj yaya mamata cʼuyangui. Yaya mamata pʼiñashpa millaita rimajtaca, mana llaquishpami huañuchina” nishcami. 5Chashna nicujpipish, cancunaca cashnami yachachicunguichij: “Yaya cashpa, mama cashpa imata mañajpica, canta ayudanapaj charicushcataca, ñamari Taita Diosman cuna tucurcani. Canmanca, ña imata mana cui tucunichu” nichijlla. 6Chashna nishpaca “Yaya mamamanca imata mana cushpa saquirinallami” ninguichijmi. Chashna nishpami yayacuna yachachishcallata catishpa, Taita Dios mandashcataca saquinguichij. 7¡Mishqui shimi, jayaj shungu runacuna! Dios ima nishcata huillaj Isaiasca, allimari cancunataca cashna nishca:
8“Cai runacunaca, shimillahuanmi ñucataca adoraj tucuncuna.
Ashtahuanpish shungupica, shujtajtami yuyacun.
9Yangallami ñucata yuyarij tucuncuna.
Yachachishpapish runacuna yachachishcallatami ñucamanta yachachij shina yachachincuna” nishcami— nircami.
10Chashna nishpa Jesusca, chai tucui gentecunata cayashpa cashnami nirca:
—Alli uyashpa yuyaita japichij. 11Imapish shimita yaicujca, pita mana juchayujta ruranchu. Ashtahuanpish shimimanta llujshij mana alli shimicunami mapayachin— nircami.
12Chashna nishca qʼuipa yachacujcuna paipajman cʼuchuyashpaca:
—Can rimashcata uyashpa fariseocuna pʼiñarijtaca, ¿ricurcanguichu?— nishpa tapurcacuna.
13Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Jahua pacha ñuca Yaya mana tarpushca yurataca, ima yura cajpipish sapimanta llujshichishca cangami. 14Chai runacunataca saquichijlla. Paicunaca, ñahui mana ricujcunallataj, shujtaj mana ricujcunata pushajcunami. Ñahui mana ricuj runa, caishuj mana ricujta pushacushpaca, ishquindijtajmi jutcupi urmanga— nircami.
15Shina nijpi Pedroca:
—¿Imata yuyachisha nishpataj chashna chʼimbapurangui? Yachachihuaiari— nirca.
16Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:
—¿Cancunapish manarajchu caitaca yuyaita japinguichij? 17Illu tucui imapish shimita yaicushpa huijsaman rijca, mapa tucushpa llujshinllami. 18Ashtahuanpish ima rimashcapish shimiman llujshijca, shungumantami shamun. Chai mana alli shimicunami mapayachin. 19Huañuchina, huainayana, pushanacushpalla causana, shuhuana, llullana, cʼamina, cai tucui millai yuyaicunaca shungumantami llujshin. 20Tucui cai yuyaicunami, pitapish juchayujta ruran. Maquita mana maillashpa micujllapica, mana mapayachinchu— nircami.
Canaán llajta huarmimi Jesusta crishca
(Mar 7:24-30)
21Jesús chai llajtamanta llujshishpaca, Tiro shuti Sidón shuti llajtacunamanmi rirca. 22Chaiman chayajpica, Canaán llajtamanta shuj huarmimi, callpashpa tupanaman llujshishpa, cashna nirca:
—Davidpaj Churi, Apu, ñucata llaquihuaiari. Ñuca ushushitami, supai japishpa achcata llaquichicun— nishpa caparirca.
23Chashna caparijpipish, Jesusca imata mana nircachu. Chaimantami, Paipaj yachacujcuna cʼuchuyashpaca, cashna nircacuna:
—Riqui, chai huarmica ñucanchijtamari caparishpa catimucun. Imallatapish nishpa cachapaiari— nircacuna.
24Shina nijpimi Jesusca:
—Chingarishca ovejacuna shina causacuj Israelcunapajllamanmi, Diosca cachahuarca— nircami.
25Chashna nicujpipish chai huarmica, Jesuspaj ñaupajman cʼuchuyashpa, pambacama cumurishpami:
—Apu, ñucata ayudahuaiari— nirca.
26Shina nijpi, Jesusca:
—Huahuacunapaj micunata quichushpa, allquitucunaman shitanaca mana allichu— nircami.
27Ashtahuanpish chai huarmica:
—Ari, Apu, amocuna micucushpa, meźamanta urmachishcataca allquitucunatajmari micun— nircami.
28Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Huarmi, canca shunguhuantajmi crishcangui. Can munashcaca pajtachuntaj— nircami.
Jesús chashna nijpica, chai huarmipaj ushushica ñapish alliyashcallami carca.
Chuscu huarangamanmi carashca
(Mar 8:1-10)
29Jesús chaimanta llujshishpaca, Galilea cucha patamanmi rirca. Chaimantaca shuj urcuman huichiyashpami, chaipi tiyarirca. 30Jesús chaipi tiyacujpica, achcacuna shamushpami suchucunatapish, ñahui mana ricujcunatapish, mana rimajcunatapish, chulla chaquiyujlla, chulla maquiyujllacunatapish, shujtaj ima ungüihuan cajcunatapish achcacunata apamushpa, Paipaj ñaupajpi churarcacuna. Jesusca, chai tucui ungushcacunatami alliyachirca. 31Chashna, mana rimajcunapish rimajpi, chulla chaquiyujlla, chulla maquiyujllacunapish alliyajpi, suchucunapish purijpi, ñahui mana ricujcunapish ricujpica, tucui gentecuna achcata cushicushpami, israelcunapaj Diosta sumajyachircacuna.
32Jesusca, paipaj yachacujcunata cayashpaca, cashnami nirca:
—Cai tucui gentecunaca ñamari quimsa punllata ñucahuan caipi tiyancuna. Ima micunatapish mana charincunachu, llaquinayanmari. Chashna mana micushcata huasiman cachajpica, yaricaihuan ñahui amsayashpa ñanpi urmangallatajmari— nircami.
33Jesús chashna nijpimi, yachacujcunaca cashna nircacuna:
—Pi mana causan, cai shitashca pambapica, ¿maipitaj cai tucuicunapaj micunata japishunri?— nircacunami.
34Shina nijpi, Jesusca:
—¿Mashna tandacunatataj charinguichij?— nircami.
Shina nijpimi, yachacujcunaca:
—Canchis tandata, asha chalhuitacunallatami charinchij— nircacunami.
35Chashna nijpica, Jesusca tucuicunatami pambapi tiyachirca.
36Chai huashaca chai canchis tandatapish, chalhuacunatapish japishpami, Diosta mañashpa pagui nirca. Chai qʼuipami chaupishpa chaupishpa, paipaj yachacujcunaman curca. Paicunami, chai tucui gentecunaman cararcacuna. 37Tucuicunami mana nijta micurcacuna. Puchushcataca, yachacujcunaca canchis canasta jundatami tandarcacuna. 38Chai micujcunaca huarmicunata, huambracunata mana yupashcami, cʼaricunalla chuscu huaranga carca. 39Carashca qʼuipami, Jesusca tucui chaipi cajcunataca ‘Cayacamachij’ nishpa cacharca. Chai qʼuipaca barcopi yaicushpa, Magdala shuti llajtamanmi rirca.
