Isus, Domn al Sabatului
(Mc. 2:23-28; 3:1-6; Lc. 6:1-11)
1În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui au flămânzit, așa că au început să smulgă spice și să mănânce.
2Când au văzut fariseii lucrul acesta, I-au zis lui Isus:
– Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să facă în ziua de Sabat!
3Dar El le-a zis:
– N-ați citit ce a făcut David3 Vezi 1 Sam. 21:1-6. atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții? 5Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați? 6Dar Eu vă spun că aici este Ceva mai mare decât Templul! 7Dacă ați fi știut ce înseamnă: „Milă doresc, și nu jertfă!“7 Vezi Os. 6:6., n-ați fi condamnat niște nevinovați! 8Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.
9Și plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată10 În sensul de paralizată și cu pielea uscată, zbârcită..
Ei, ca să-L poată acuza pe Isus, L-au întrebat, zicând:
– Este îngăduit a vindeca în ziua de Sabat?
11Isus le-a zis:
– Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie ce cade într-o groapă în ziua de Sabat, n-o va apuca și o va scoate afară? 12Așadar, cu cât mai prețios este un om decât o oaie!? Prin urmare, este voie a face bine în ziua de Sabat!
13Apoi i-a zis acelui om:
– Întinde-ți mâna!
El a întins-o și ea a fost făcută sănătoasă, ca și cealaltă.
14Dar fariseii, ieșind, au ținut sfat împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.14 Lit.: să-L distrugă.
Isus, Robul Domnului
(Mc. 3:7-12; Lc. 6:17-19)
15Însă Isus, înțelegând aceasta, S-a retras de acolo. După El au mers mulțimi mari de oameni. El i-a vindecat pe toți 16și i-a atenționat să nu-L facă cunoscut, 17ca să se împlinească astfel ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
18„Iată, Robul18 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Meu, pe Care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El le va vesti neamurilor judecata.
19Nu se va certa, nici nu va striga
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge mucul care încă mai fumegă,
până nu va duce la victorie judecata.
21Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui!“21 Matei citează din LXX (vezi Is. 42:1-4).
Isus și Beelzebul
(Mc. 3:22-29; Lc. 11:14-23; Lc. 12:10)
22Atunci a fost adus la El un demonizat orb și mut. Isus l-a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea.
23Toate mulțimile se minunau și ziceau:
– Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
24Însă, când fariseii au auzit acest lucru, au zis:
– Omul Acesta nu alungă demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul24, 27 Vezi nota de la 10:25., conducătorul24 Termenul grecesc archon este dedicat magistraților care veneau din cadrul aristocrației locale. Se mai poate folosi termenul de conducător al demonilor sau de staroste, întâi stătător etc. demonilor.
25Dar Isus, cunoscându-le gândurile, le-a zis:
– Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. 26Și dacă Satan îl alungă pe Satan, este dezbinat în el însuși, deci cum va dăinui împărăția lui?! 27Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii27 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul. Este posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau iudei. voștri cu cine îi alungă? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri! 28Dar, dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i răpească bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește. 31De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată. 32Și, dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta. Însă, oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.
Pomul se cunoaște după roade
(Lc. 6:43-45)
33Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat33 Sau: Dacă pomul este bun, și rodul lui va fi bun; dar dacă pomul este stricat, și rodul lui va fi stricat. Sau, în contextul discuției cu fariseii: Fie hotărâți că pomul este bun și atunci și rodul lui va fi bun; fie hotărâți că pomul este stricat și atunci și rodul lui va fi stricat.. Căci pomul este cunoscut după rodul său. 34Pui de vipere, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi?! Căci din belșugul inimii vorbește gura! 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui rea. 36Vă spun că, în Ziua Judecății, oamenii vor răspunde pentru orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. 37Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Semnul profetului Iona
(Mt. 16:1-4; Mc. 8:11-12; Lc. 11:29-32)
38Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, zicând:
– Învățătorule, vrem să vedem un semn38-39 Un semn care să demonstreze că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă. În 16:1 fariseii și saducheii cer un semn din cer. de la Tine!
39Însă Isus, răspunzând, le-a zis:
– O generație rea și adulteră caută un semn, dar nu i se va da un alt semn decât semnul profetului Iona. 40Căci, după cum a fost Iona în pântecul chitului timp de trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului, timp de trei zile și trei nopți, în inima pământului. 41Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Ceva41 Cu referire la persoana și lucrarea lui Isus. mai mare decât Iona. 42Regina din sud se va ridica la judecată alături de generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Ceva mai mare decât Solomon.
Întoarcerea duhului necurat
(Lc. 11:24-26)
43Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. 44Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“ Și când vine, o găsește goală, măturată și împodobită. 45Atunci se duce și mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu această generație rea.
Mama și frații lui Isus
(Mc. 3:31-35; Lc. 8:19-21)
46În timp ce vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.46 În Mc. 3:21 este specificat motivul pentru care Isus era căutat de ai Săi.
47Atunci cineva I-a zis:
– Iată că mama și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
48Dar Isus, răspunzând, i-a zis celui ce-I vorbise:
– Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
49Și întinzându-Și mâna spre ucenicii Lui, a zis:
– Iată mama Mea și frații Mei! 50Căci oricine face voia Tatălui Meu Care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.
Yesu Mbuye wa Sabata
1Pa nthawi imeneyo Yesu anadutsa pakati pa minda ya tirigu pa tsiku la Sabata. Ophunzira ake anamva njala nayamba kuthyola ngala za tirigu nʼkumadya. 2Afarisi ataona zimenezi anati kwa Iye, “Taonani! Ophunzira anu akuchita zosaloledwa pa tsiku la Sabata.”
3Iye anayankha kuti, “Kodi simunawerenge zimene anachita Davide pamene iye ndi anzake anamva njala? 4Analowa mʼNyumba ya Mulungu, ndipo iye ndi anzakewo anadya buledi wopatulika amene sikunali kololedwa kwa iwo kudya koma ansembe okha. 5Kodi simunawerenge mʼmalamulo kuti pa Sabata ansembe mʼNyumba ya Mulungu amaphwanya lamulo la Sabata komabe sawayesa olakwa? 6Ine ndikuwuzani kuti wamkulu kuposa Nyumba ya Mulunguyo ali pano. 7Ngati mukanadziwa zomwe mawu awa atanthauza, ‘Ine ndifuna chifundo osati nsembe,’ inu simukanatsutsa osalakwa. 8Pakuti Mwana wa Munthu ndiye Mbuye wa Sabata.”
Yesu Achiritsa Munthu Wolumala Dzanja
9Atachoka kumeneko anakalowa mʼsunagoge mwawo. 10Ndipo mʼmenemo munali munthu wolumala dzanja. Pofuna chifukwa chokamunenezera, iwo anamufunsa Yesu kuti, “Kodi nʼkololedwa kuchiritsa munthu tsiku la Sabata?”
11Iye anawawuza kuti, “Ngati wina wa inu ali ndi nkhosa nigwera mʼdzenje tsiku la Sabata, kodi simudzayigwira ndi kuyitulutsa kunja? 12Nanga munthu sali oposa nkhosa kwambiri! Chifukwa chake nʼkololedwa kuchita zabwino pa Sabata.”
13Pamenepo Yesu anati kwa munthuyo, “Wongola dzanja lako.” Iye analiwongola ndipo linakhala monga linalili kale. 14Koma Afarisi anatuluka kunja ndi kukonza njira yoti amuphere.
Mtumiki Wosankhidwa ndi Mulungu
15Podziwa zimenezi, Yesu anachoka kumalo amenewo. Ambiri anamutsata Iye ndipo anachiritsira odwala awo onse 16nawachenjeza kuti asamuwulule kuti yani. 17Uku kunali kukwaniritsa zimene zinayankhulidwa kudzera mwa mneneri Yesaya kuti,
18“Taonani mnyamata wanga amene ndinamusankha,
Wokondedwa wanga, amene moyo wanga ukondwera naye.
Pa Iye ndidzayika Mzimu wanga,
ndipo Iye adzalalikira chiweruzo kwa akunja.
19Sadzalimbana, sadzafuwula,
ngakhale mmodzi sadzamva mawu ake mʼmakwalala.
20Bango lophwanyika sadzalithyola,
ndi nyale yofuka sadzayizimitsa,
kufikira Iye adzatumiza chiweruziro chikagonjetse.
21Ndipo akunja adzakhulupirira dzina lake.”
Mwano wa Afarisi
22Pomwepo anthu anabwera naye kwa Yesu munthu wogwidwa ndi chiwanda amene anali wosaona ndi wosamva ndipo Yesu anamuchiritsa kotero kuti atatha anayamba kumva ndi kuona. 23Anthu onse anadabwa ndipo anati, “Kodi uyu ndi kukhala mwana wa Davide?”
24Koma Afarisi atamva zimenezi, anati, “Uyu amatulutsa ziwanda ndi mphamvu ya Belezebabu mkulu wa ziwandazo.”
25Yesu anadziwa maganizo awo ndipo anawawuza kuti, “Ufumu uliwonse ukagawanika mwa iwo udzawonongeka ndi mzinda uliwonse kapena banja likagawanika, mwa izo zokha sizidzayima. 26Ngati Satana atulutsa Satana, iye adzigawa yekha. Nanga ufumu wake ungayime bwanji? 27Ndipo ngati Ine nditulutsa ziwanda ndi Belezebule, anthu anu amatulutsa ziwandazo ndi chiyani? Potero tsono adzakhala oweruza anu. 28Koma ngati Ine ndimatulutsa ziwanda ndi Mzimu wa Mulungu, pamenepo ufumu wa Mulungu wafika pa inu.
29“Kapenanso wina aliyense angathe bwanji kulowa mʼnyumba ya munthu wamphamvu ndi kunyamulamo zinthu zake, sipokhapo atayamba wamanga munthu wa mphamvuyo? Pamenepo iye akhoza kuba mʼnyumbamo.
30“Iye amene sali ndi Ine atsutsana nane ndipo iye amene sasonkhanitsa pamodzi ndi Ine amamwaza. 31Ndipo potero Ine ndikuwuzani inu, tchimo lililonse ndi cha mwano chilichonse zidzakhululukidwa kwa anthu koma chamwano cha pa Mzimu Woyera, sichidzakhululukidwa. 32Aliyense amene anena mawu otsutsana ndi Mwana wa Munthu adzakhululukidwa koma aliyense wonena motsutsana ndi Mzimu Woyera sadzakhululukidwa mu mʼbado uno kapena umene ukubwerawo.
Mtengo ndi Zipatso Zake
33“Mtengo wabwino umabala zipatso zabwino ndipo mtengo woyipa umabalanso zipatso zoyipa, pajatu mtengo umadziwika ndi zipatso zake. 34Ana anjoka inu, woyipa inu, mungathe bwanji kuyankhula kanthu kalikonse kabwino? Pakuti pakamwa pamayankhula zosefuka kuchokera mu mtima. 35Munthu wabwino amatulutsa zinthu zabwino zomwe zili mumtima mwake ndipo munthu woyipa amatulutsanso zinthu zoyipa zomwe zili mwa iye. 36Ine ndikukuwuzani kuti pa tsiku la chiweruziro munthu adzazengedwa mlandu chifukwa cha mawu aliwonse wopanda pake amene anayankhula. 37Pakuti ndi mawu anu mudzapezeka osalakwa ndiponso ndi mawu anu mudzapezeka olakwa.”
Chizindikiro cha Yona
38Pamenepo ena mwa Afarisi ndi aphunzitsi amalamulo anati kwa Iye, “Aphunzitsi, tikufuna tione chizindikiro chodabwitsa kuchokera kwa Inu.”
39Iye anayankha kuti, “Mʼbado woyipa ndi wachigololo ufunsa za chizindikiro chodabwitsa! Koma ndi chimodzi chomwe sichidzapatsidwa kwa inu kupatula chizindikiro cha mneneri Yona. 40Pakuti monga Yona anali mʼmimba mwa nsomba yayikulu masiku atatu, usana ndi usiku, momwemonso Mwana wa Munthu adzakhala masiku atatu, usana ndi usiku, mʼkati mwa nthaka. 41Anthu a ku Ninive adzayimirira pachiweruzo ndi mʼbado uwu ndi kuwutsutsa pakuti iwo analapa Yona atalalikira ndipo tsopano wamkulu kuposa Yona ali pano. 42Mfumu yayikazi yakummwera idzayimirira pa tsiku lachiweruzo ndi mʼbado uwu ndipo idzawutsutsa pakuti inachokera kumathero a dziko lapansi kudzamva nzeru za Solomoni, ndipo pano pali woposa Solomoni.
Za Mzimu Woyipa
43“Pamene mzimu woyipa utuluka mwa munthu, umadutsa malo wopanda madzi kufunafuna malo opumulira ndipo suwapeza. 44Pamenepo umati, ‘Ndidzabwerera ku nyumba yanga komwe ndinatuluka.’ Pamene ufika, upeza mopanda kanthu, mosesedwa ndi mokonzedwa bwino. 45Kenaka umapita kukatenga mizimu ina isanu ndi iwiri yoyipa kwambiri kuposa uwowo ndipo imapita ndi kukakhala mʼmenemo. Choncho khalidwe lotsiriza la munthu uyu limakhala loyipa kwambiri kuposa loyambalo. Umo ndi mmene zidzakhalire ndi mʼbado oyipawu.”
Amayi ndi Abale Ake a Yesu
46Pamene Yesu anali kuyankhulabe ndi gulu la anthu, amayi ndi abale ake anayimirira kunja, akufuna kuyankhulana naye. 47Wina anamuwuza Iye kuti, “Amayi ndi abale anu ayima kunjaku akufuna kuyankhulana nanu.”
48Iye anayankha kuti, “Amayi anga ndani ndipo abale anga ndi ndani?” 49Ndipo akuloza ophunzira ake, Iye anati, “Awa ndiwo amayi anga ndi abale anga. 50Pakuti aliyense amene achita chifuniro cha Atate anga akumwamba ndiye mʼbale wanga, mlongo wanga ndi amayi anga.”
