Isus, Domn al Sabatului
(Mc. 2:23-28; 3:1-6; Lc. 6:1-11)
1În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui au flămânzit, așa că au început să smulgă spice și să mănânce.
2Când au văzut fariseii lucrul acesta, I-au zis lui Isus:
– Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să facă în ziua de Sabat!
3Dar El le-a zis:
– N-ați citit ce a făcut David3 Vezi 1 Sam. 21:1-6. atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții? 5Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați? 6Dar Eu vă spun că aici este Ceva mai mare decât Templul! 7Dacă ați fi știut ce înseamnă: „Milă doresc, și nu jertfă!“7 Vezi Os. 6:6., n-ați fi condamnat niște nevinovați! 8Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.
9Și plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată10 În sensul de paralizată și cu pielea uscată, zbârcită..
Ei, ca să-L poată acuza pe Isus, L-au întrebat, zicând:
– Este îngăduit a vindeca în ziua de Sabat?
11Isus le-a zis:
– Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie ce cade într-o groapă în ziua de Sabat, n-o va apuca și o va scoate afară? 12Așadar, cu cât mai prețios este un om decât o oaie!? Prin urmare, este voie a face bine în ziua de Sabat!
13Apoi i-a zis acelui om:
– Întinde-ți mâna!
El a întins-o și ea a fost făcută sănătoasă, ca și cealaltă.
14Dar fariseii, ieșind, au ținut sfat împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.14 Lit.: să-L distrugă.
Isus, Robul Domnului
(Mc. 3:7-12; Lc. 6:17-19)
15Însă Isus, înțelegând aceasta, S-a retras de acolo. După El au mers mulțimi mari de oameni. El i-a vindecat pe toți 16și i-a atenționat să nu-L facă cunoscut, 17ca să se împlinească astfel ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
18„Iată, Robul18 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Meu, pe Care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El le va vesti neamurilor judecata.
19Nu se va certa, nici nu va striga
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge mucul care încă mai fumegă,
până nu va duce la victorie judecata.
21Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui!“21 Matei citează din LXX (vezi Is. 42:1-4).
Isus și Beelzebul
(Mc. 3:22-29; Lc. 11:14-23; Lc. 12:10)
22Atunci a fost adus la El un demonizat orb și mut. Isus l-a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea.
23Toate mulțimile se minunau și ziceau:
– Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
24Însă, când fariseii au auzit acest lucru, au zis:
– Omul Acesta nu alungă demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul24, 27 Vezi nota de la 10:25., conducătorul24 Termenul grecesc archon este dedicat magistraților care veneau din cadrul aristocrației locale. Se mai poate folosi termenul de conducător al demonilor sau de staroste, întâi stătător etc. demonilor.
25Dar Isus, cunoscându-le gândurile, le-a zis:
– Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. 26Și dacă Satan îl alungă pe Satan, este dezbinat în el însuși, deci cum va dăinui împărăția lui?! 27Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii27 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul. Este posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau iudei. voștri cu cine îi alungă? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri! 28Dar, dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i răpească bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește. 31De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată. 32Și, dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta. Însă, oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.
Pomul se cunoaște după roade
(Lc. 6:43-45)
33Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat33 Sau: Dacă pomul este bun, și rodul lui va fi bun; dar dacă pomul este stricat, și rodul lui va fi stricat. Sau, în contextul discuției cu fariseii: Fie hotărâți că pomul este bun și atunci și rodul lui va fi bun; fie hotărâți că pomul este stricat și atunci și rodul lui va fi stricat.. Căci pomul este cunoscut după rodul său. 34Pui de vipere, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi?! Căci din belșugul inimii vorbește gura! 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui rea. 36Vă spun că, în Ziua Judecății, oamenii vor răspunde pentru orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. 37Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Semnul profetului Iona
(Mt. 16:1-4; Mc. 8:11-12; Lc. 11:29-32)
38Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, zicând:
– Învățătorule, vrem să vedem un semn38-39 Un semn care să demonstreze că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă. În 16:1 fariseii și saducheii cer un semn din cer. de la Tine!
39Însă Isus, răspunzând, le-a zis:
– O generație rea și adulteră caută un semn, dar nu i se va da un alt semn decât semnul profetului Iona. 40Căci, după cum a fost Iona în pântecul chitului timp de trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului, timp de trei zile și trei nopți, în inima pământului. 41Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Ceva41 Cu referire la persoana și lucrarea lui Isus. mai mare decât Iona. 42Regina din sud se va ridica la judecată alături de generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Ceva mai mare decât Solomon.
Întoarcerea duhului necurat
(Lc. 11:24-26)
43Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. 44Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“ Și când vine, o găsește goală, măturată și împodobită. 45Atunci se duce și mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu această generație rea.
Mama și frații lui Isus
(Mc. 3:31-35; Lc. 8:19-21)
46În timp ce vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.46 În Mc. 3:21 este specificat motivul pentru care Isus era căutat de ai Săi.
47Atunci cineva I-a zis:
– Iată că mama și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
48Dar Isus, răspunzând, i-a zis celui ce-I vorbise:
– Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
49Și întinzându-Și mâna spre ucenicii Lui, a zis:
– Iată mama Mea și frații Mei! 50Căci oricine face voia Tatălui Meu Care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.
Ang Pangutana bahin sa Adlaw nga Igpapahulay
(Mar. 2:23-28; Luc. 6:1-5)
1Usa niadto ka panahon sa Adlaw nga Igpapahulay, nakaagi sila si Jesus sa kaumahan sa trigo. Gigutom kaayo ang iyang mga tinun-an, busa nangutlo12:1 nangutlo: Sa uban nga Binisaya, namutol. sila ug mga uhay sa trigo ug nangaon. 2Pagkakita niadto sa mga Pariseo miingon sila kang Jesus, “Tan-awa ang gihimo sa imong mga tinun-an! Adlaw nga Igpapahulay karon ug supak sa Kasugoan ang ilang gihimo.”
3Gitubag sila ni Jesus, “Wala ba ninyo mabasa sa Kasulatan ang gihimo ni David sa dihang siya ug ang iyang mga kauban gipanggutom? 4Misulod siya sa balay sa Dios ug gikaon niya ug sa iyang mga kauban ang pan nga gihalad ngadto sa Dios. Wala sila makasala bisan supak sa Kasugoan nga mokaon niadto ang mga tawo gawas lang sa mga pari. 5Ug wala ba usab ninyo mabasa sa mga sinulat ni Moises nga ang mga pari sa templo nagasupak sa Kasugoan matag Adlaw nga Igpapahulay tungod kay wala silay pahulay? Apan wala sila makasala. 6Ang tinuod ania dinhi ang mas mahinungdanon pa kaysa templo. 7-8Kay ako nga Anak sa Tawo may gahom sa pag-ingon kon unsa ang husto nga buhaton sa Adlaw nga Igpapahulay. Kon nasabtan ninyo kining gi-ingon sa Dios sa Kasulatan, ‘Wala ko kahimut-i ang inyong mga halad, kondili gusto ko nga magmaluloy-on kamo sa inyong isigka-tawo,’12:7-8 Tan-awa usab ang Hosea 6:6. wala unta ninyo pakasad-a ang mga tawo nga walay sala.”
Ang Tawo nga Singkaw ug Kamot
(Mar. 3:1-6; Luc. 6:6-11)
9Human niadto, mibiya si Jesus didto ug miadto sa usa sa mga sinagoga sa mga Judio. 10May tawo didto nga singkaw ug kamot. Ug may mga Pariseo usab didto nga naniid ug nangitag pamaagi aron ikasumbong nila si Jesus. Busa nangutana sila kang Jesus, “Gitugot ba diay ang pag-ayo sa masakiton sa Adlaw nga Igpapahulay?” 11Mitubag si Jesus kanila, “Pananglit, may karnero kamo nga nahulog sa bangag sa Adlaw nga Igpapahulay. Unsa man, pasagdan lang ba ninyo tungod kay Adlaw nga Igpapahulay? Dili gayod! 12Apan ang tawo mas bililhon pa kaysa karnero. Busa dili kita makasupak sa Kasugoan kon motabang kita sa atong isigka-tawo bisan kon Adlaw nga Igpapahulay.” 13Ug miingon si Jesus sa tawo nga singkaw ug kamot, “Ituy-od ang imong kamot.” Gituy-od niya ug naayo kini, ug nahisama na sa pikas niyang kamot. 14Unya nanggawas ang mga Pariseo ug nagplano sila kon unsaon nila pagpatay si Jesus.
Ang Pinili nga Alagad sa Dios
15Sa dihang nahibaloan ni Jesus ang plano sa mga Pariseo, mibiya siya niadto nga dapit. Daghan ang nagsunod kaniya ug giayo niya ang tanang mga masakiton. 16Gipasidan-an niya sila nga dili mosulti ngadto sa uban bahin kaniya. 17Katumanan kini sa giingon sa Dios pinaagi kang Propeta Isaias:
18“Mao kini ang akong gipili nga alagad.
Gimahal ko siya ug nalipay gayod ako kaniya.
Gamhan ko siya pinaagi sa akong Espiritu.
Ug sultihan niya ang mga tawo sa tanan nga nasod bahin sa katarong.
19Dili siya makiglalis sa mga tawo,
o mosinggit,
ni madungog diha sa kadalanan ang iyang tingog.
20Dili niya pasagdan ang mga luya sa pagtuo,
kay tabangan niya ang tanan bisan ang gamay ra gayod ug pagtuo.
Dili siya moundang hangtod matuman ang mga sugo sa Dios.
21Ug ang katawhan sa tanan nga nasod mosalig kaniya.”12:21 Tan-awa usab ang Isa. 42:1-4.
Si Jesus ug si Satanas
(Mar. 3:20-30; Luc. 11:14-23)
22Unya may gidala kang Jesus nga usa ka tawo nga nabuta ug naamang tungod kay gigamhan siya sa daotang espiritu. Giayo ni Jesus ang tawo ug diha-diha nakasulti na kini ug nakakita. 23Natingala ang tanan, ug miingon sila, “Siya kaha ang kaliwat ni Haring David nga makapanunod sa iyang gingharian?” 24Sa pagkadungog sa mga Pariseo miingon sila, “Kanang tawhana nanghingilin sa mga daotang espiritu tungod kay gihatagan siya ug gahom ni Satanas12:24 Satanas: sa Griego, Beelzebul. nga mao ang pangulo sa mga daotang espiritu.” 25Nahibalo si Jesus sa ilang mga hunahuna, busa miingon siya kanila, “Kon ang mga lumulupyo sa usa ka gingharian magkabahin-bahin, kana nga gingharian mabungkag. Mao usab ang mahitabo sa bisan unsa nga lungsod o panimalay kon ang mga nagapuyo magkabahin-bahin. 26Busa kon pinaagi sa gahom ni Satanas nanghingilin ako sa iyang mga sakop, ginabungkag lang niya ang iyang kaugalingon nga gingharian. 27Ug kon ang gahom ni Satanas ang akong gigamit sa paghingilin sa mga daotang espiritu, kinsa man ang nagahatag ug gahom sa inyong mga tinun-an nga nagahingilin usab sa mga daotang espiritu? Ang inyong mga tinun-an mismo usa ka pamatuod nga sayop gayod kamo. 28Karon, tungod kay nagahingilin ako sa mga daotang espiritu pinaagi sa Espiritu sa Dios, nagapaila kini nga ang paghari sa Dios miabot na kaninyo.
29“Ang tinuod, walay tawo nga makasulod sa balay sa kusgan nga tawo aron pagkuha sa iyang mga kabtangan kon dili una niya gapuson kanang kusgan nga tawo. Kon magapos na niya, makakuha na siya sa mga kabtangan niana nga balay.12:29 Ang buot ipasabot ni Jesus, napildi na niya si Satanas. Mao kana nga naabog niya ang mga ginsakopan niini.
30“Ang dili modapig kanako, batok kanako. Ug ang dili motabang kanako sa pagtigom sa mga tawo sa Dios nagapatibulaag lang. 31Busa sultihan ko kamo; ang bisan unsa nga sala, bisan pa ang pagsulti ug daotan batok sa Dios, mapasaylo. Apan ang pagsulti batok sa Espiritu Santo dili gayod mapasaylo. 32Si bisan kinsa nga mosulti batok kanako nga Anak sa Tawo mapasaylo, apan ang mosulti batok sa Espiritu Santo dili gayod mapasaylo hangtod sa hangtod.”
Ang Kahoy Maila Pinaagi sa Iyang Bunga
(Luc. 6:43-45)
33“Kon maayo ang kahoy maayo usab ang iyang bunga; kon daot ang kahoy daot usab ang iyang bunga. Ang kahoy maila pinaagi sa iyang bunga. 34Mga kaliwat kamo sa bitin! Ug tungod kay kamo daotan, unsaon ninyo pagsulti ug maayo? Kay kon unsa ang anaa sa kasingkasing mao usab ang mogawas sa baba. 35Ang maayo nga tawo mosulti ug maayo, kay maayo man ang iyang gihunahuna. Apan ang tawo nga daotan mosulti ug daotan, kay daotan man ang iyang gihunahuna. 36Sa pagkatinuod, sa adlaw sa paghukom, ang matag usa manubag sa Dios sa iyang mga gipanulti nga walay kapuslanan. 37Kay ibasi sa imong mga gipanulti kon silotan ka o dili.”
Gipangayoan si Jesus ug Milagro
(Mar. 8:11-12; Luc. 11:29-32)
38May mga magtutudlo sa Kasugoan ug mga Pariseo nga miingon kang Jesus, “Magtutudlo, pakit-a kami ug milagro gikan sa Dios.” 39Mitubag si Jesus kanila, “Kamo nga mga tawo niini nga panahon labihan kadaotan ug dili matinud-anon sa Dios. Nangayo kamo ug milagro, apan walay milagro nga ipakita kaninyo gawas sa milagro nga nahitabo kang Propeta Jonas. 40Sama nga si Jonas tulo ka adlaw ug tulo ka gabii didto sa sulod sa tiyan sa isda, mao usab ang mahitabo kanako nga Anak sa Tawo. Kay magpabilin ako sulod sa tulo ka adlaw ug tulo ka gabii sa ilalom sa yuta. 41Sa adlaw sa paghukom ang mga taga-Nineve mabanhaw uban sa mga tawo niining panahona ug basulon nila kamo. Kay sa pagkadungog sa mga taga-Nineve kaniadto sa wali ni Jonas, naghinulsol sila. Karon, ania na dinhi ang labaw pa kang Jonas, apan wala kamo modawat sa iyang gitudlo. 42Sa adlaw sa paghukom mabanhaw ang Rayna sa Habagatan uban kaninyo nga mga tawo niining panahona ug basulon niya kamo. Kay layo kaayo ang iyang gigikanan aron lang maminaw sa kaalam ni Haring Solomon. Karon, ania na dinhi ang labaw pa kang Solomon, apan wala kamo modawat sa iyang gitudlo.
Kon Mogawas ang Daotan nga Espiritu
(Luc. 11:24-26)
43“Kon ang daotang espiritu mogawas gikan sa tawo nga iyang gisudlan, mosuroy-suroy kini sa mga dapit nga walay tubig tungod kay mangita kini ug dapit nga iyang mapahulayan. Kon wala kini makita 44maghunahuna kini nga mobalik na lang sa iyang gigikanan. Ug kon sa iyang pagbalik makita niya nga ang iyang gigikanan walay nagapuyo, limpyo ug maayo nang pagkahimutang, 45molakaw dayon siya ug mangagda ug laing pito ka espiritu nga labi pang daotan kay kaniya. Mosulod sila niadtong tawhana ug didto sila mopuyo. Ug ang kahimtang sa tawo mosamot pa kadaotan kaysa una. Mao usab kini ang mahitabo sa daota nga mga tawo karon, mosamot pa gayod ang ilang kadaotan.”
Ang Inahan ug ang mga Igsoon ni Jesus
(Mar. 3:31-35; Luc. 8:19-21)
46Samtang nagsulti pa si Jesus, miabot ang iyang inahan ug ang iyang mga igsoon. Didto sila sa gawas nagahulat kay may isulti sila kaniya. 47May usa ka tawo nga miingon kaniya, “Ang imong inahan ug mga igsoon naghulat sa gawas. Buot silang makigsulti kanimo.” 48Mitubag si Jesus kaniya, “Nahibaloan mo ba kon kinsa ang akong inahan ug mga igsoon?” 49Unya gitudlo niya ang iyang mga tinun-an ug miingon, “Mao kini sila ang akong inahan ug mga igsoon! 50Kay si bisan kinsa nga nagabuhat sa kabubut-on sa akong Amahan sa langit mao ang akong inahan ug mga igsoon.”
