Trimiterea celor doisprezece
(Mc. 3:13-19; 6:7-11; Lc. 6:13-16; 9:1-6; 10:3-12; F.A. 1:13)
1Isus i-a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat autoritate asupra duhurilor necurate, ca să le alunge și să vindece orice boală și orice neputință.
2Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi, Simon, care este numit Petru, și Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui; 3Filip și Bartolomeu3 Bartolomeu (aram.: fiul lui Tolmai) poate fi un alt nume al lui Natanael (vezi In. 1:45-51), care nu este menționat aici.; Toma și Matei, vameșul; Iacov, fiul lui Alfeu, și Tadeu3 Unele mss conțin Lebeu, iar altele o combinație de genul: Tadeu, numit Lebeu sau Lebeu, numit Tadeu.; 4Simon Zelotul4 Gr.: kananaios, termen care nu se referă la orașul Cana sau la Canaan, ci este o transliterare a cuvântului aramaic care înseamnă zelos, entuziast. El indică faptul că Simon a aparținut, probabil, grupării zeloșilor/zeloților, o grupare revoluționară, care se opunea în mod violent stăpânirii romane. Totodată este posibil ca termenul să indice doar temperamentul zelos al lui Simon. Vezi și Lc. 6:15.; și Iuda Iscarioteanul, cel care L-a trădat4 Sensul principal al verbului este a preda. pe Isus.
5Pe aceștia doisprezece i-a trimis Isus, după ce le-a poruncit, zicând: „Să nu mergeți pe calea neamurilor și să nu intrați în vreo cetate de-a samaritenilor5 Populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană (722 î.Cr.) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni (2 Regi 17:24). În timpul lui Isus, între iudei și samariteni exista o foarte mare ostilitate (vezi In. 4:9)., 6ci mergeți, mai degrabă, la oile pierdute ale Casei lui Israel. 7Iar, în timp ce mergeți, predicați și spuneți că Împărăția Cerurilor este aproape. 8Vindecați-i pe cei bolnavi, înviați-i pe cei morți, curățiți-i pe cei leproși8 Vezi nota de la 8:2., alungați demonii. Fără plată ați primit, fără plată să dați.8 Sau: ca dar ați primit, ca dar să dați. 9Să nu luați nici aur, nici argint, nici monede de bronz la brâiele voastre, 10nici traistă pentru drum, nici două cămăși, nici sandale și nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui! 11În orice cetate sau sat intrați, cercetați cine este acolo vrednic și rămâneți la el până veți pleca. 12Iar când intrați în casă, salutați-o! 13Dacă acea casă este într-adevăr vrednică, pacea voastră să vină peste ea, dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi! 14Dacă cineva nu vă va primi sau nu va asculta cuvintele voastre, scuturați-vă praful de pe picioare când ieșiți din casa sau din cetatea aceea! 15Adevărat vă spun că, în Ziua Judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei și al Gomorei15 Vezi Gen. 19:23-29. decât pentru cetatea aceea!
Ucenicii vor fi persecutați
(Mc. 13:9-13; Lc. 12:11-12; 21:12-19)
16Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. Fiți deci înțelepți ca șerpii și curați ca porumbeii. 17Păziți-vă de oameni, pentru că vă vor da pe mâna sinedriilor17 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu-se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). și vă vor biciui în sinagogile lor. 18Și veți fi duși înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei și pentru neamuri. 19Dar, când vă vor da pe mâna lor, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți spune, căci vi se va da chiar în ceasul acela ce veți spune! 20Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Tatălui vostru este Cel Care va vorbi prin voi.
21Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî. 22Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit. 23Iar când vă vor persecuta într-o cetate să fugiți în alta! Căci, adevărat vă spun, nicidecum nu veți termina de străbătut cetățile lui Israel până va veni Fiul Omului!
24Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, nici sclavul mai presus de stăpânul său. 25Îi este de ajuns ucenicului să fie ca învățătorul său și sclavului ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit «Beelzebul»25 Unele mss conțin Beelzebub, iar altele Beezebul. Beelzebul este forma grecească a lui Baal-Zebul (Prințul Baal). Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muștelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul. Vezi 12:24, unde Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan., cu cât mai mult îi vor numi așa pe cei din casa Lui!?
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
(Lc. 12:2-9; Mc. 8:38)
26Așadar, să nu vă temeți de ei! Căci nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 27Ceea ce vă spun Eu în întuneric, spuneți la lumină, și ceea ce auziți șoptindu-se în ureche, proclamați de pe acoperișuri. 28Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul. Ci temeți-vă, mai degrabă, de Cel Ce poate să distrugă și sufletul și trupul în Gheenă. 29Nu se vând oare două vrăbii pe un assarion29 Lat.: as, monedă romană de bronz, care valora a 16-a parte dintr-un denar (vezi nota de la 20:2).? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu va cădea la pământ fără voia Tatălui vostru! 30Vouă însă, și firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! 31Deci nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
32Așadar, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri. 33Însă, pe oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, îl voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri.
Costul uceniciei
(Lc. 12:51-53; 14:26-27; 17:33; Mc. 8:34-35; In. 12:25)
34Să nu credeți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. 35Căci am venit să-i despart:
«pe om de tatăl său,
pe fiică de mama ei
și pe noră de soacra sa,
36așa încât dușmanii unui om
vor fi chiar cei din familia lui»36 Vezi Mica 7:6..
37Cel ce iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine, și cel ce iubește pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38Iar cel ce nu-și ia crucea și nu Mă urmează, nu este vrednic de Mine. 39Cel ce-și va găsi viața, o va pierde, dar cel ce-și va pierde viața de dragul Meu, o va găsi.
Răsplătiri
(Mc. 9:41; Lc. 10:16; In. 13:20)
40Cel ce vă primește pe voi, Mă primește pe Mine, iar cel ce Mă primește pe Mine, Îl primește pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. 41Cel ce primește un profet în numele unui41-42 Cu sensul de: ca pe unul care este. profet, va primi răsplata unui profet, iar cel ce primește un om drept în numele unui om drept, va primi răsplata unui om drept. 42Și oricine va da chiar și numai un pahar cu apă rece unuia dintre acești micuți, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata.“
1And when he had called unto him his twelve disciples, he gave them power against unclean spirits, to cast them out, and to heal all manner of sickness and all manner of disease. 2Now the names of the twelve apostles are these; The first, Simon, who is called Peter, and Andrew his brother; James the son of Zebedee, and John his brother; 3Philip, and Bartholomew; Thomas, and Matthew the publican; James the son of Alphaeus, and Lebbaeus, whose surname was Thaddaeus; 4Simon the Canaanite, and Judas Iscariot, who also betrayed him. 5These twelve Jesus sent forth, and commanded them, saying, Go not into the way of the Gentiles, and into any city of the Samaritans enter ye not: 6But go rather to the lost sheep of the house of Israel. 7And as ye go, preach, saying, The kingdom of heaven is at hand. 8Heal the sick, cleanse the lepers, raise the dead, cast out devils: freely ye have received, freely give. 9Provide neither gold, nor silver, nor brass in your purses, 10Nor scrip for your journey, neither two coats, neither shoes, nor yet staves: for the workman is worthy of his meat. 11And into whatsoever city or town ye shall enter, enquire who in it is worthy; and there abide till ye go thence. 12And when ye come into an house, salute it. 13And if the house be worthy, let your peace come upon it: but if it be not worthy, let your peace return to you. 14And whosoever shall not receive you, nor hear your words, when ye depart out of that house or city, shake off the dust of your feet. 15Verily I say unto you, It shall be more tolerable for the land of Sodom and Gomorrha in the day of judgment, than for that city.
16¶ Behold, I send you forth as sheep in the midst of wolves: be ye therefore wise as serpents, and harmless as doves. 17But beware of men: for they will deliver you up to the councils, and they will scourge you in their synagogues; 18And ye shall be brought before governors and kings for my sake, for a testimony against them and the Gentiles. 19But when they deliver you up, take no thought how or what ye shall speak: for it shall be given you in that same hour what ye shall speak. 20For it is not ye that speak, but the Spirit of your Father which speaketh in you. 21And the brother shall deliver up the brother to death, and the father the child: and the children shall rise up against their parents, and cause them to be put to death. 22And ye shall be hated of all men for my name’s sake: but he that endureth to the end shall be saved. 23But when they persecute you in this city, flee ye into another: for verily I say unto you, Ye shall not have gone over the cities of Israel, till the Son of man be come. 24The disciple is not above his master, nor the servant above his lord. 25It is enough for the disciple that he be as his master, and the servant as his lord. If they have called the master of the house Beelzebub, how much more shall they call them of his household? 26Fear them not therefore: for there is nothing covered, that shall not be revealed; and hid, that shall not be known. 27What I tell you in darkness, that speak ye in light: and what ye hear in the ear, that preach ye upon the housetops. 28And fear not them which kill the body, but are not able to kill the soul: but rather fear him which is able to destroy both soul and body in hell. 29Are not two sparrows sold for a farthing? and one of them shall not fall on the ground without your Father. 30But the very hairs of your head are all numbered. 31Fear ye not therefore, ye are of more value than many sparrows. 32Whosoever therefore shall confess me before men, him will I confess also before my Father which is in heaven. 33But whosoever shall deny me before men, him will I also deny before my Father which is in heaven. 34Think not that I am come to send peace on earth: I came not to send peace, but a sword. 35For I am come to set a man at variance against his father, and the daughter against her mother, and the daughter in law against her mother in law. 36And a man’s foes shall be they of his own household. 37He that loveth father or mother more than me is not worthy of me: and he that loveth son or daughter more than me is not worthy of me. 38And he that taketh not his cross, and followeth after me, is not worthy of me. 39He that findeth his life shall lose it: and he that loseth his life for my sake shall find it.
40¶ He that receiveth you receiveth me, and he that receiveth me receiveth him that sent me. 41He that receiveth a prophet in the name of a prophet shall receive a prophet’s reward; and he that receiveth a righteous man in the name of a righteous man shall receive a righteous man’s reward. 42And whosoever shall give to drink unto one of these little ones a cup of cold water only in the name of a disciple, verily I say unto you, he shall in no wise lose his reward.
