Isus și tradiția bătrânilor
(Mt. 15:1-20)
1Fariseii și unii dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s‑au adunat la El 2și i‑au văzut pe câțiva dintre ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile întinate, adică nespălate. 3(Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu‑și spală cu atenție mâinile,3 Lit.: spală mâinile cu un pumn de apă, o spălare mai degrabă ritualică. Isus nu se împotrivește regulilor elementare de igienă, ci legalismului lipsit de viață. ținând astfel tradiția bătrânilor3 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna [peste tot în capitol].. 4Iar când se întorc de la piață, nu mănâncă dacă nu s‑au spălat4 Cu referire la o spălare ritualică a corpului, prescrisă de farisei pentru purificare.. Și mai sunt multe alte lucruri pe care le‑au primit ei să le țină, cum ar fi: spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de bronz și a paturilor.)
5Atunci fariseii și cărturarii L‑au întrebat pe Isus:
– De ce ucenicii Tăi nu umblă potrivit cu tradiția bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile întinate?
6El le‑a răspuns:
– Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, așa cum este scris:
„Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
7Degeaba însă Mi se închină ei,
dând7 Lit.: învățând. ca învățături niște porunci de‑ale oamenilor!“6-7 Vezi Is. 29:13.
8Voi, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți strâns tradiția oamenilor: spălarea urcioarelor și a cănilor și multe alte lucruri de felul acesta pe care le faceți.
9Apoi le‑a zis:
– Și ați respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să păstrați9 Unele mss conțin: să vă stabiliți. tradiția voastră! 10Căci Moise a zis: „Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta10 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16.“ și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.“10 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9. 11Însă voi ziceți: „Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este korban11 Cu referire la ceva pus deoparte pentru Dumnezeu ca dar, pe care fiul urma să‑L ofere Domnului în viitor, la o dată stabilită dinainte., – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu»“ –, 12pe acela nu‑l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!12 Sub acest pretext, un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea față de părinții săi. În realitate, darul promis lui Dumnezeu continua să se afle în posesia fiului până la o dată mai târzie și prin urmare putea fi folosit ca ajutor pentru părinți. 13Și desființați astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția13 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna. voastră pe care o răspândiți. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta.
Lucrurile care îl întinează pe om
14Isus a chemat din nou mulțimea și a zis: „Ascultați‑Mă cu toții și înțelegeți! 15Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să‑l poată întina, ci lucrurile care ies din om, acelea îl întinează!“ 16Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!
17După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat despre pildă. 18El le‑a zis: „Și voi sunteți tot fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră în om din afară nu‑l poate întina, 19fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi iese în latrină, el dând afară astfel toată mâncarea?“19 Sau: …în latrină? (El a făcut astfel toate mâncărurile curate.) Unele mss conțin un participiu nominativ singular, pe când altele un participiu nominativ neutru. Traducerea versetului depinde fie de cine este referentul participiului masculin, – omul (varianta din text) sau Isus (varianta din notă) –, fie de cine este referentul participiului neutru, probabil procesul (digestiv) prin care este dată afară sau „curățită“ mâncarea. Textul paralel din Mt. 15:17 nu conține ultima parte a versetului, afirmând că a mânca cu mâinile curate sau necurate (ritualic) nu are nimic de‑a face cu ceea ce tradiția numea „curăția“ mâncării. Tot astfel, în versetul de față Isus nu abrogă regulile alimentare din VT (ar contrazice ceea ce condamnă la cărturari), ci afirmă pur și simplu că puritatea este în primul rând de natură spirituală, și nu ritualică.
20Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. 21Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile21 Sau: gândurile rele: curviile. Termenul grecesc tradus prin curvie se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă., furturile, crimele, 22adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău22 Sau: invidia; sau: zgârcenia., blasfemia, mândria și nesăbuința. 23Toate aceste rele ies dinăuntru și îl întinează pe om.“
Credința femeii siro-feniciene
(Mt. 15:21-28)
24Isus a plecat de acolo și S‑a dus în hotarele Tyrului și ale Sidonului. Dorind să nu știe nimeni că Se află acolo, a intrat într‑o casă, dar n‑a putut rămâne neobservat, 25ci imediat, o femeie care auzise despre El și a cărei fetiță avea un duh necurat, a venit la El și I‑a căzut la picioare. 26Femeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia26 Fenicia aparținea, din punct de vedere administrativ, de provincia Siria..
Ea L‑a rugat să alunge demonul din fiica ei, 27dar Isus i‑a zis:
– Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței.
28Însă ea a răspuns și i‑a zis:
– Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
29Atunci El i‑a zis:
– Pentru răspunsul acesta, du‑te. Demonul a ieșit din fiica ta.
30Ea a plecat acasă și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
Isus vindecă un surdo‑mut
(Mt. 15:29-31)
31Atunci Isus a ieșit iarăși din hotarele Tyrului și S‑a dus, prin Sidon, la Marea Galileei, în mijlocul hotarelor Decapolisului31 Vezi nota de la 5:20.. 32Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, și L‑au rugat să‑Și pună mâna peste el. 33Isus l‑a luat deoparte din mulțime, Și‑a pus degetele în urechile lui și i‑a atins limba cu scuipatul Lui. 34Apoi a privit spre cer, a oftat și i‑a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide‑te!“ 35Și imediat i s‑au deschis urechile, i s‑a descleștat limba35 Lit.: i s‑a dezlegat legătura limbii. și a început să vorbească corect. 36Isus le‑a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei proclamau aceasta mai mult. 37Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „El pe toate le face bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, iar pe muți să vorbească!“
Ang Tulumanon sa mga Katigulangan
(Mat. 15:1-9)
1Adunay mga Pariseo ug pipila ka mga magtutudlo sa Kasugoan nga miabot gikan sa Jerusalem ug mialirong kang Jesus. 2Nakita nila nga ang uban sa iyang mga tinun-an nagakaon nga wala manghunaw. Kini supak sa tulumanon sa mga Pariseo.
3Dili lang ang mga Pariseo kondili ang tanan usab nga mga Judio dili mokaon kon dili una sila makapanghunaw sumala sa tulumanon gikan sa ilang mga katigulangan. 4Dili usab sila mokaon sa bisan unsa nga naggikan sa tindahan kon dili una sila makapanghunaw. Daghan pa gayod ang ilang mga tulumanon sama sa pagpanghugas sa mga tasa, kolon, ug tumbaga7:4 tumbaga o, bronsi. nga mga lutoanan.
5Busa nangutana kang Jesus ang mga Pariseo ug ang mga magtutudlo sa Kasugoan, “Nganong ang imong mga tinun-an wala man magsunod sa mga tulumanon sa atong mga katigulangan? Nagakaon sila nga wala manghunaw.” 6Gitubag sila ni Jesus, “Tinuod gayod ang giingon ni Propeta Isaias mahitungod kaninyo nga mga tigpakaaron-ingnon. Sumala sa sinulat ni Isaias, miingon ang Dios,
‘Kining mga tawhana nagatahod kanako sa baba lamang,
apan ang ilang kasingkasing halayo kanako.
7Walay kapuslanan ang ilang pagsimba kanako,
kay ang ilang gitudlo nga mga pagtulon-an mga hinimo lang sa mga tawo.’7:7 Tan-awa usab ang Isa. 29:13.
8Gisalikway ninyo ang sugo sa Dios, ug ang mga pagtulon-an sa tawo mao ang inyong gituman.”
9Miingon pa gayod si Jesus, “Maayo gayod kamo mangita ug pamaagi sa pagsalikway sa gipasunod sa Dios aron masunod ninyo ang inyong mga tulumanon. 10Sama pananglitan niini: si Moises miingon, ‘Tahora ang imong amahan ug inahan,’7:10 Tan-awa usab ang Exo. 20:12; Deu. 5:16. ug ‘Ang mosulti ug daotan batok sa iyang amahan o inahan kinahanglan patyon.’7:10 Tan-awa usab ang Exo. 21:17; Lev. 20:9. 11Apan kamo nagatudlo nga kon ang tawo may ikatabang unta sa iyang mga ginikanan, ug moingon kanila, ‘korban kini’ (kon sa ato pa, ‘kini alang sa Dios’), 12wala na siyay obligasyon sa pagtabang kanila. 13Gipakawalay pulos ninyo ang pulong sa Dios tungod sa inyong napanunod nga tulumanon. Ug daghan pa ang sama niini nga inyong gibuhat.”
Ang mga Butang nga Makapahugaw sa Tawo
(Mat. 15:10-20)
14Gitawag pag-usab ni Jesus ang mga tawo ug giingnan niya sila, “Pamati kamong tanan kanako, ug sabta ninyo ang akong isulti. 15Dili ang butang nga nagasulod sa tawo ang makapahugaw kaniya, kondili ang mga nagagawas kaniya.7:15 Ang buot ipasabot, dili ang pagkaon nga nagasulod sa lawas sa tawo ang makapahugaw kaniya, kondili ang iyang mga pulong ug buhat. 16[Kinahanglan nga sabton gayod ninyo kining inyong nadunggan!]”
17Pagkahuman mibiya siya sa mga tawo ug misulod siya sa balay. Sa dihang didto na siya sa sulod, nangutana kaniya ang iyang mga tinun-an kon unsa ang kahulogan niadtong panultihon. 18Miingon si Jesus kanila, “Ngano, wala ba diay usab kamo makasabot? Wala ba ninyo masayri nga ang bisan unsa nga pagkaon dili makapahugaw sa tawo? 19Kay wala man kana mosulod sa iyang kasingkasing kondili sa iyang tiyan ug mogawas ra usab sa iyang lawas.” (Sa pagsulti ni Jesus niini, iyang gipadayag nga ang tanan nga pagkaon mahimong kaonon). 20Miingon usab siya, “Ang nagagawas sa tawo mao ang makapahugaw kaniya atubangan sa Dios. 21Kay gikan sa kasingkasing sa tawo ang daotan nga mga panghunahuna nga mao ang nagatukmod kaniya sa pagpakighilawas gawas sa kaminyoon, pagpangawat, pagpatay, 22pagpanapaw, pagkahakog, paghimo sa tanang matang sa kadaotan, pagpanglimbong, pagbinastos, pagkasina, pagsulti ug daotan batok sa isigka-tawo, pagpasigarbo, ug pagbinuang. 23Kining tanang mga daotang binuhatan gikan sa sulod sa kasingkasing sa tawo, ug mao kini ang nakapahugaw kaniya.”
Ang Pagtuo sa Usa ka Babaye
(Mat. 15:21-28)
24Unya gikan sa probinsya sa Galilea miadto si Jesus sa mga lugar nga sakop sa Tyre [ug Sidon]. Didto midayon siya sa usa ka balay. Dili unta niya gusto nga mahibaloan sa mga tawo nga atua siya didto, apan dili gayod kini matago. 25-26Gani adunay babaye nga dili Judio nga nakadungog nga atua didto si Jesus. Kini nga babaye taga-Fenicia nga sakop sa Syria ug ang iyang pinulongan Griego. May anak siya nga babaye nga gigamhan sa daotang espiritu. Busa miadto dayon siya kang Jesus ug miluhod, ug nagpakilooy nga kon mahimo hinginlan niya ang daotang espiritu sa iyang anak. 27Apan miingon si Jesus kaniya pinaagi sa sambingay, “kinahanglan nga pakan-on una ang mga anak, kay dili maayo nga kuhaon ang pagkaon sa mga anak ug ihatag ngadto sa mga iro.”7:27 Nahibaloan sa babaye kon unsa ang buot ipasabot ni Jesus—tabangan una niya ang mga Judio ug dayon ang mga dili Judio. 28Mitubag ang babaye kaniya, “Husto kana Ginoo, apan bisan pa ang mga iro sa ilalom sa lamisa makakaon sa mga usik sa mga anak.” 29Unya miingon si Jesus kaniya, “Tungod sa imong tubag, makapauli ka na. Ang daotang espiritu mibiya na sa imong anak.” 30Mipauli ang babaye ug naabtan niya ang iyang anak nga nagahigda sa katre, ug ang daotang espiritu mibiya na kaniya.
Giayo ni Jesus ang Usa ka Tawo nga Bungol ug Amang
31Gikan sa mga dapit nga sakop sa Tyre, miagi si Jesus sa Sidon ug sa probinsya sa Decapolis. Pagkahuman milahos siya sa Linaw sa Galilea. 32May tawo didto nga bungol ug amang nga gidala sa mga tawo ngadto kang Jesus. Nagpakilooy sila nga ipatong niya ang iyang kamot niini nga tawo. 33Gilain siya ni Jesus sa kadaghanan, ug gisulod ni Jesus ang iyang mga tudlo sa mga dalunggan niini. Unya miluwa siya ug gipaghid ang laway ngadto sa dila niadtong lalaki. 34Mihangad si Jesus sa langit ug miginhawag lawom. Ug miingon kaniya, “Effata!” Ang buot ipasabot, “Maabli ka!” 35Human niadto makadungog na siya ug klaro na ang iyang pagsulti. 36Gipasidan-an ni Jesus ang mga tawo nga dili sila mosulti kang bisan kinsa mahitungod sa nahitabo. Apan bisan ug gidid-an sila misamot pa hinuon ang ilang pagpanugilon sa hitabo ngadto sa mga tawo. 37Dako gayod ang katingala sa mga tawo. Miingon sila, “Maayo ang tanan niyang gibuhat! Kay bisan ang mga bungol gihimo niya nga makadungog ug ang mga amang makasulti na!”
