Marcu 3 – NTLR & ASCB

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 3:1-35

Vindecarea unui om cu mâna uscată, în ziua Sabatului

(Mt. 12:9-14; Lc. 6:6-11)

1Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea o mână uscată. 2Ei Îl urmăreau pe Isus, ca să vadă dacă‑l va vindeca în ziua de Sabat și să‑L poată astfel acuza.2 Cf. tradiției, un om putea fi vindecat în ziua Sabatului numai dacă viața îi era în pericol. 3Isus i‑a zis omului care avea mâna uscată3 În sensul de paralizată și cu pielea uscată, zbârcită.: „Ridică‑te și stai în mijloc!“

4Apoi le‑a zis: „Este voie în ziua de Sabat să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să omori?“ Ei însă tăceau. 5Și rotindu‑Și privirea peste ei cu mânie, mâhnit fiind de împietrirea inimii lor, i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!“ El a întins‑o și mâna lui a fost făcută sănătoasă. 6Dar fariseii, ieșind, au ținut imediat sfat cu irodienii6 Susținători ai dinastiei irodiene (37 î.Cr.–93 d.Cr.). Irodienii erau partizani ai romanilor, cu sprijinul cărora domnea dinastia irodiană. împotriva Lui, gândindu‑se cum să‑L omoare.6 Lit.: să‑L distrugă.

Mulțimile Îl urmează pe Isus

(Mt. 4:23-25; 12:15-16; Lc. 6:17-19)

7Isus S‑a retras împreună cu ucenicii Săi înspre mare. Și o mare mulțime de oameni din Galileea L‑au urmat. De asemenea, o mare mulțime de oameni din Iudeea, 8din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și din jurul Tyrului și al Sidonului, când au auzit despre tot ce făcea, au venit la El. 9Isus le‑a zis ucenicilor Lui să‑I țină pregătită o barcă mică, din cauza mulțimii, ca să nu‑L îmbulzească. 10Căci îi vindecase pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli se înghesuiau în jurul Lui ca să‑L atingă. 11Când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!“ 12El însă le atenționa ferm să nu‑L facă cunoscut.

Alegerea celor doisprezece apostoli

(Mt. 10:1-4; Lc. 6:12-16; F.A. 1:13)

13Isus S‑a urcat pe munte și a chemat pe cine a dorit, iar ei au venit la El. 14A ales doisprezece, pe care i‑a numit apostoli, ca să fie cu El, să‑i trimită să predice 15și să aibă autoritate să alunge demoni. 16Cei doisprezece pe care i‑a ales au fost: Simon, căruia i‑a pus numele Petru; 17Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le‑a pus numele „Boanerges“, care înseamnă „Fiii tunetului“; 18Andrei; Filip; Bartolomeu18 Bartolomeu (aram.: fiul lui Tolmai) poate fi un alt nume al lui Natanael, care nu este menționat aici.; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Zelotul18 Gr.: kananaios, termen care nu se referă la orașul Cana sau la Canaan, ci este o transliterare a cuvântului aramaic care înseamnă zelos, entuziast. El indică faptul că Simon a aparținut, probabil, grupării zeloșilor/zeloților, o grupare revoluționară, care se opunea în mod violent stăpânirii romane. Totodată este posibil ca termenul să indice doar temperamentul zelos al lui Simon.; 19și Iuda Iscarioteanul, cel care L‑a trădat19 Sensul principal al verbului este a preda. pe Isus.

Isus și Beelzebul

(Mt. 12:22-29; Lc. 11:14-23; 12:10)

20A venit20 Unele mss conțin: Au venit. apoi în casă, dar mulțimea s‑a adunat din nou, așa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. 21Când au auzit ai Lui ce se întâmplă, au ieșit să pună mâna pe El, căci ziceau că a Și‑a ieșit din minți. 22Cărturarii care coborâseră de la Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul22 Unele mss conțin Beezebul; Vulgata, Siriacă: Beelzebub, probabil pe baza lui 2 Regi 1:2. Beelzebul este forma grecească a epitetului Baal-Zebul (Prințul Baal); Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muștelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul. În Mt. 12:24 Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan. și că alungă demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.

23Isus i‑a chemat la El și le‑a vorbit în pilde23 Gr.: parabole (ebr.: mașal). A nu se confunda cu alegoria. În pilde accentul cade pe ideea principală, care este explicată, iar în alegorie fiecare element primește un sens figurat, care trebuie explicat [peste tot în carte].: „Cum poate Satan23, 26 Vezi nota de la 1:13. să‑l alunge pe Satan?! 24Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei înseși, împărăția aceea nu poate dăinui. 25Iar dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseși, casa aceea nu va putea dăinui. 26Și dacă Satan se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i‑a venit sfârșitul. 27Dar nimeni nu poate să intre în casa celui puternic ca să‑i jefuiască bunurile, dacă nu‑l leagă mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28Adevărat vă spun că fiilor oamenilor le vor fi iertate toate păcatele și toate blasfemiile pe care le vor rosti, 29dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veșnic.“

30Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“

Mama și frații lui Isus

(Mt. 12:46-50; Lc. 8:19-21)

31Atunci mama și frații Lui au venit și, stând afară, au trimis să‑L cheme.31 În v. 21 este specificat motivul pentru care Isus era căutat de ai Săi.

32Mulțimea care ședea în jurul Lui I‑a zis:

– Iată că mama Ta, frații Tăi și surorile Tale sunt afară și Te caută.

33Isus, răspunzându‑le, a zis:

– Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?

34Și, rotindu‑Și privirea peste cei ce ședeau în jurul Lui, a zis:

– Iată mama Mea și frații Mei! 35Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă.

Asante Twi Contemporary Bible

Marko 3:1-35

Yesu Sa Obi A Ne Nsa Awuo Yadeɛ

1Yesu baa Kapernaum no, ɔkɔɔ hyiadan mu bio. Ɔduruu hɔ no, ɔhunuu ɔbarima bi a ne nsa baako awu. 2Na saa ɛda no yɛ Homeda enti na Yesu atamfoɔ no retetɛ no ahwɛ sɛ ɔbɛsa ɔbarima no yadeɛ anaa. Na wɔabɔ wɔn tirim sɛ, sɛ ɔsa no yadeɛ a, wɔbɛkyere no! 3Yesu ka kyerɛɛ ɔbarima no sɛ, “Sɔre gyina nnipa no anim.”

4Ɔdanee ne ho kyerɛɛ nʼatamfoɔ no bisaa wɔn sɛ, “Ɛyɛ sɛ obi yɛ papa Homeda? Anaasɛ ɛyɛ ɛda a wɔde yɛ bɔne? Ɛyɛ ɛda a wɔde gye nkwa anaa wɔma obi nkwa hwere no” Nanso, wɔammua no.

5Ɔde abufuo hwɛɛ wɔn hyiaeɛ. Ɛhaa no sɛ wɔnni ahummɔborɔ mma nnipa enti ɔka kyerɛɛ ɔbarima no sɛ, “Tene wo nsa no mu.” Ɔtenee mu, na amonom hɔ ara, ne nsa no yɛɛ yie. 6Ɛhɔ ara, Farisifoɔ no kɔhyiaa Herodefoɔ no ne wɔn susuu ɛkwan a wɔbɛfa so akum Yesu no ho.

Nnipadɔm Tu Di Yesu Akyi

7Yesu ne nʼasuafoɔ no firii hɔ kɔɔ mpoano. Nnipadɔm fifiri Galilea, Yudea, Yerusalem, 8Idumea, Asubɔnten Yordan agya, Tiro ne Sidon fam nyinaa, tu dii Yesu akyi. Ɛfiri sɛ, na nʼanwanwadeɛ a ɔyɛ no atrɛ afanan nyinaa enti na ebinom pɛ sɛ wɔbɛhwɛ no. 9Ɔka kyerɛɛ nʼasuafoɔ no sɛ, wɔmpɛ kodoɔ bi nsi nkyɛn baabi, na sɛ nnipadɔm no kyere ne so wɔ mpoano hɔ a, watena mu akɔ. 10Ɛda no, na wasa nyarewa bebree. Nanso, na ayarefoɔ no ba ara na wɔreba a wɔpɛɛ sɛ wɔde wɔn nsa ka nʼatadeɛ. 11Ɛberɛ biara a wɔn a wɔwɔ ahonhommɔne no bi bɛhunu no no, wɔtwa hwe fam, woso biribiri, ka sɛ, “Woyɛ Onyankopɔn Ba.” 12Nanso, ɔbɔɔ wɔn ano sɛ, wɔnnkyerɛ onipa ko a ɔyɛ.

Asuafoɔ Dumienu No Yie

13Akyire yi, ɔkɔɔ bepɔ so frɛɛ wɔn a wayi wɔn no baa ne nkyɛn. 14Ɔyii wɔn mu dumienu a daa wɔne no bɛnante, na wɔakɔka asɛmpa no, 15na wɔatu ahonhommɔne nso.

16Dumienu a ɔyii wɔn no din nie:

Simon a ɔtoo no din foforɔ Petro.

17Sebedeo mma Yakobo ne Yohane nso, ɔfrɛɛ wɔn Boanerges a, aseɛ ne aprannaa mma.

18Wɔn a wɔka ho nso nie: Andrea,

Filipo,

Bartolomeo,

Mateo,

Toma,

Alfeo ba Yakobo,

Tadeo, ne

Simon ɔmanyɛfoɔ,

19ɛnna Yuda Iskariot a ɔyii no maeɛ no.

20Ɔsane baa efie a ɔte mu no mu no, nnipakuo bi sane baa ne so bio. Ankyɛre koraa na ɛhɔ nyinaa yɛɛ ma a ɔnnya ɛkwan koraa nnidi. 21Ne fiefoɔ tee asɛm a aba no, wɔkɔɔ hɔ sɛ wɔrekɔfa no akɔ wɔn efie ɛfiri sɛ, wɔkaa sɛ, “Ne tiri mu ka no.”

Yesu Ka Nyaatwomfoɔ Anim

22Atwerɛsɛm no akyerɛkyerɛfoɔ a wɔfiri Yerusalem baeɛ no kaa sɛ, “Beelsebul a ɔyɛ ahonhommɔne panin no afa no, na ɔnam saa tumi no so na ɔtu ahonhommɔne no.”

23Yesu frɛɛ wɔn kasa kyerɛɛ wɔn abɛbuo mu sɛ, “Ɛbɛyɛ dɛn na Ɔbonsam bɛtumi atu Ɔbonsam? 24Ahennie biara a ɛne ne ho di asie no bɛgu. 25Saa ara na efie biara a ɛne ne ho di asie no nnyina ara ne no. 26Na sɛ Ɔbonsam twa ne ho ne ne ho di asie a, ɛbɛyɛ dɛn na watumi adi nkonim? Ɔbɛdi nkoguo. 27Obiara ntumi nkɔ ɔhoɔdenfoɔ efie nkɔfa ne nneɛma kwa, agye sɛ, onii no di ɛkan kyekyere ɔhoɔdenfoɔ no, ansa na watumi afa ne nneɛma. 28Mereka akyerɛ mo sɛ, bɔne a onipa ayɛ biara no, wɔtumi de kyɛ no, na mpo obi ka abususɛm tia me a, wɔtumi de kyɛ no; 29nanso deɛ ɔka abususɛm tia Honhom Kronkron no deɛ, wɔremfa nkyɛ no da. Ɛyɛ bɔne a ɛrempepa da.”

30Ɔkaa saa asɛm yi ɛfiri sɛ, na wɔka sɛ, “Ɔwɔ honhommɔne.”

Yesu Maame Ne Ne Nuanom

31Ɔgu so rekyerɛkyerɛ no, ne maame ne ne nuanom bɛgyinaa nnipadɔm no mu baabi somaa obi sɛ, ɔnkɔfrɛ no mmra, na wɔne no nkasa. 32Saa ɛberɛ no na nnipadɔm no atwa ne ho ahyia. Nnipa no ka kyerɛɛ Yesu sɛ, “Wo maame ne wo nuanom gyina afikyire hɔ pɛ sɛ wɔne wo kasa.”

33Yesu bisaa wɔn sɛ, “Hwan ne me maame? Ɛhefoɔ ne me nuanom?”

34Ɔhwɛɛ nnipadɔm no hyiaeɛ kaa sɛ, “Yeinom ne me maame ne me nuanom! 35Obiara a ɔbɛyɛ Onyankopɔn apɛdeɛ no, ɔno ne me nuabarima ne me nuabaa ne me maame.”