Marcu 15 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 15:1-47

Isus înaintea lui Pilat

(Mt. 27:1-2, 11-14; Lc. 23:1-5; In. 18:28-38)

1Dis‑de‑dimineață, conducătorii preoților au ținut imediat sfat împreună cu bătrânii, cărturarii și întreg Sinedriul1 Vezi nota de la 14:55.. Apoi, după ce L‑au legat pe Isus, L‑au dus și L‑au dat pe mâna lui Pilat1 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane [peste tot în capitol]..

2Pilat L‑a întrebat:

– Ești Tu Împăratul iudeilor?

Isus, răspunzându‑i, a zis:

– Tu o spui!

3Conducătorii preoților Îl acuzau de multe lucruri.

4Pilat L‑a întrebat din nou:

– Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te acuză ei!

5Dar Isus n‑a mai răspuns nimic, astfel că Pilat era uimit.

Condamnarea lui Isus

(Mt. 27:15-26; Lc. 23:13-25; In. 18:39–19:16)

6Pilat le elibera la fiecare sărbătoare un prizonier pe care‑l cereau ei. 7Era unul numit Barabba7 Vezi a doua notă de la Mt. 27:16., închis împreună cu răsculații care săvârșiseră o crimă în timpul răscoalei. 8Mulțimea a venit și a început să‑i ceară lui Pilat să facă ceea ce făcea de obicei.

9Pilat le‑a răspuns, zicând:

– Vreți să vi‑L eliberez pe Împăratul iudeilor?

10Căci știa că din invidie Îl dăduseră conducătorii preoților pe mâna lui.

11Însă conducătorii preoților au incitat mulțimea să ceară să le elibereze mai bine pe Barabba.

12Pilat, răspunzând iarăși, le‑a zis:

– Și atunci ce doriți să fac cu Cel pe Care‑L numiți Împăratul iudeilor?

13Ei au strigat din nou:

– Răstignește‑L!

14Pilat i‑a întrebat:

– Dar ce rău a făcut?

Însă ei strigau și mai tare:

– Răstignește‑L!

15Și astfel, Pilat, dorind să facă pe placul mulțimii, le‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască,15 O pedeapsă cruntă. Romanii foloseau un bici din mai multe fâșii din piele, la capătul cărora se aflau bucăți de os sau de plumb. În timp ce evreii nu permiteau mai mult de 39 de lovituri, la romani nu exista limită, adesea victimele decedând. L‑a dat să fie răstignit.

Isus, batjocorit de soldați

(Mt. 27:27-31; In. 19:2-3)

16Soldații L‑au dus în palat, adică în pretoriu16 Pretoriul era un cartier general, în cazul de față cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreața Antonia., și au chemat toată cohorta16 Diviziune a legiunii romane; în perioada Imperiului, această diviziune avea un efectiv de aproximativ 600 de soldați.. 17L‑au îmbrăcat cu o mantie de purpură, au împletit o coroană de spini și I‑au așezat‑o pe cap. 18Și au început să‑L salute, zicând: „Plecăciune18 Gr.: chaire, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea verbală, cât și în cea scrisă. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Bun venit!, Împărate al iudeilor!“18 Corespondentul lui Ave Cezar, însă rostit în batjocură. 19Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau și se puneau în genunchi, închinându‑I‑se. 20După ce și‑au bătut joc de El astfel, L‑au dezbrăcat de mantia de purpură, L‑au îmbrăcat cu hainele Lui și L‑au dus afară să‑L răstignească.

Răstignirea

(Mt. 27:32-44; Lc. 23:26-43; In. 19:16-27)

21Au obligat un trecător, un om care venea de la câmp, și anume pe Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus. 22L‑au adus la locul numit Golgota, care tradus înseamnă „Locul Craniului“22 Lat.: Calvariae, de unde provine cuvântul românesc calvar.. 23I‑au dat să bea vin amestecat cu smirnă,23 Vezi nota de la Mt. 27:34. dar El nu l‑a luat.23 Femeile obișnuiau să le dea condamnaților la moarte un fel de narcotic care să le ușureze suferința, însă, refuzându‑l, Isus a dorit să fie pe deplin conștient în fața morții. Vezi prima notă de la Mt. 27:34. 24După ce L‑au răstignit, și‑au împărțit hainele Lui între ei, aruncând sorții pentru ele,24 Vezi Ps. 22:18. ca să știe ce să ia fiecare.

25Era ceasul al treilea25 Ora 9:00. când L‑au răstignit. 26Deasupra Lui era o inscripție pe care era scrisă acuzația: „Împăratul iudeilor.“ 27Au răstignit împreună cu El doi răsculați27 Gr.: lestai, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhari, dar în contextul de față are sensul de rebeli, instigatori, revoluționari., unul la dreapta și unul la stânga Lui. 28Astfel a fost împlinită Scriptura, care zice: „A fost numărat alături de cei nelegiuiți.“ 29Cei ce treceau pe acolo blasfemiau împotriva Lui, dădeau din cap și ziceau: „Ha! Tu, Cel Care dărâmi Templul și‑l reconstruiești în trei zile, 30salvează‑Te pe Tine Însuți și dă‑Te jos de pe cruce!“

31Tot astfel și conducătorii preoților, împreună cu cărturarii, Îl batjocoreau între ei, zicând: „Pe alții i‑a salvat, dar pe Sine Însuși nu Se poate salva! 32«Cristosul»! «Împăratul lui Israel»! Să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!“ Cei care erau răstigniți împreună cu El Îl insultau și ei.

Moartea lui Isus

(Mt. 27:45-56; Lc. 23:44-49; In. 19:28-30)

33Când a venit ceasul al șaselea, s‑a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.33 Între 12:00–15:00. 34La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lema sabactani?“, care tradus înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?“34 Vezi Ps. 22:1.

35Unii dintre cei ce stăteau acolo L‑au auzit și au zis: „Iată că‑l strigă pe Ilie!“

36Cineva a alergat și a umplut un burete cu oțet de vin36 Cu referire, probabil, la posca, o băutură ieftină amestecată din oțet de vin și apă, pe care o consumau clasele sociale inferioare și soldații romani., l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să‑l bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să‑L dea jos!“

37Dar Isus, strigând cu glas tare, Și‑a dat suflarea.

38Atunci draperia38 Gr.: katapetasma, cea care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt. Pentru semnificația acestui eveniment, vezi Evr. 9:1-14; 10:14-22. Templului s‑a rupt în două, de sus până jos. 39Când centurionul39, 44-45 Ofițer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni. care stătea în fața lui Isus a văzut că39 Unele mss adaugă: că a strigat și. Și‑a dat suflarea astfel, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“

40Acolo erau și niște femei care priveau de departe. Printre ele erau și Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel tânăr și a lui Iose40, 47 Unele mss conțin Ioset, iar altele Iosif (vezi și Mt. 27:56)., și Salome, 41care Îl urmaseră pe Isus și‑I slujiseră atunci când Se afla în Galileea. Și mai erau încă multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.

Înmormântarea lui Isus

(Mt. 27:57-61; Lc. 23:50-56; In. 19:38-42)

42Când s‑a făcut deja seară, pentru că era Ziua Pregătirii, adică ziua de dinaintea Sabatului, 43Iosif din Arimateea, un sfetnic distins din Sinedriu43 Vezi nota de la 14:55., care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu, a îndrăznit să se ducă la Pilat și să‑i ceară trupul lui Isus. 44Pilat a rămas uimit că murise deja și l‑a chemat pe centurion ca să‑l întrebe dacă murise demult. 45Aflând aceasta de la centurion, i‑a dăruit lui Iosif trupul. 46După ce a cumpărat o pânză de in, Iosif a dat jos trupul, L‑a înfășurat în pânza de in, L‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă și a rostogolit o piatră la intrarea mormântului. 47Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, se uitau unde era pus.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 15:1-47

Jesustaca Pilatopaj maquipimi churashcacuna

(Mat 27:1-2, 11-31; Luc 23:1-5, 13-25; Juan 18:28-38; 19:16)

1Pushaj curacuna, cunaj yuyajcuna, Mandashcata yachachijcuna, tandanacushca mandajcunapishmi paicunapuralla tandanacurca. Chaimantaca, ñami shujlla yuyai tucushcacuna carca. Chaimantami cayandij tutamantaca Jesusta huatashpa, źuyu źuyuta Pilatopajman pusharcacuna. 2Pilatoca, Jesustaca:

—¿Canca judiocunata Jatun Mandajchu cangui?— nishpa tapujpi, Jesusca:

—Can nishca shinatajmi cani— nirca.

3Chashna nijpimi, curacunata mandajcunaca, Jesustaca tucui laya juchachircacuna. 4Pilatopish cutinllatajmi:

—¿Manatajchu imata cutichingui? Riqui, Canta imallata juchachicujtaca, ¿manachu uyangui imatagari?— nirca.

5Chashna nijpipish Jesusca, imata mana cutichircachu. Chaimantami Pilatoca, achcata mancharirca.

6Shina cajpipish Pilatoca, Pascua fiesta punllacunapica, preźumanta shujtami, maijanta cacharichun mañajpica, chaita cacharij carca. 7Chai punllacunapica, Barrabás shuti runami, macanacungapaj jatarichishcamanta, preźu tiyacurca. Paihuan jatarishpa huañuchijcunandijmi carca. 8Gentecuna huaica shamushpaca:

—Cunanpish can ruraj cashca shinallataj shuj preźuta cachariari— nishpami, mañai callarircacuna.

9Chaimantami Pilatoca:

—¿Judiocunata jatun Mandajtachu cacharichun ninguichij?— nirca.

10Curacunata mandajcuna pʼiñashcallamanta Jesusta japichishcata yachashcamantami, chashna nirca. 11Ashtahuanpish curacunata mandajcunaca chai gentecunataca, ‘Barrabasta cachari’ nichunmi yachachircacuna.

12Pilatoca:

—Can judiocunata Jatun Mandaj nishcataca, ¿imatataj rurachun ninguichij?— nishpami, cutin tapurca.

13Ashtahuanpish paicunaca:

—¡Chacatailla!— nishpami caparircacuna.

14Chashna nijpipish Pilatoca:

—¿Ima mana allitataj rurashcari?— nijpica, paicunaca:

—¡Chacatailla!— nishpami, ashtahuan caparircacuna.

15Pilatoca, tucuicunata cushichisha nishpami, Barrabasta cacharirca. Jesustaca azotichishca qʼuipaca, chacatachunmi curca.

Soldadocunami Jesusta pugllashcacuna

(15:16-20; Mat 27:27-31)

16Chaimantami soldadocunaca, juchachishcacunata Pilato tapuna ucuman Jesusta pusharcacuna. Chaimanca, tucui soldadocunatami tandachircacuna. 17Chaipimi Jesusmanca, amsa puca linsota pʼachallichishpa, cashayuj caspita ahuashpa, umapi churachircacuna. 18Chaimantaca, alli nij tucushpami:

—Judiocunata Jatun Mandaj, Canca allimari cangui— ni callarircacuna.

19Chaimantaca, Paita caspihuan umapi garrotishpami, chʼucashpa, ñaupajpi cungurishpa adoraj tucurcacuna. 20Chanzata rurashpa asishca qʼuipami, amsa puca linsotaca llujshichircacuna. Chaimantaca, Paipaj quiquin churanallatataj churachishpami, chacatanaman aparcacuna.

Jesustaca Golgotapimi chacatashcacuna

(Mat 27:32-44; Luc 23:26-43; Juan 19:17-27)

21Jesusta chacatanaman apacujpica, Cirenemanta Simonmi chagramanta tigracurca. Paica Alejandropaj, Rufopaj yayami carca. Paitaca japishcahuanmi, Jesuspaj cruzta apachircacuna. 22Chashnami, Gólgota shuti urcuman aparcacuna. (Chaica: “Uma Tullu sirina urcu” nisha ninmi). 23Chaipica mirrahuan chagrushca vinotami, Jesusmanca ubyachun curcacuna. Ashtahuanpish Paica, mana ubyarcachu. 24Ña chacatashpaca, soldadocunami Paipaj churanacunataca, suerteta rurashpa raquinacurcacuna.

25Jesustaca, chaupi tutamantatami chacatarcacuna. 26Imamanta huañuchishcata ricuchij quillcapica: «judiocunata jatun mandajmi» nishcami tiyacurca. 27Ishqui shuhuacunatapishmi Jesus-huanca, shujtaca alli ladoman, caishujtaca lluqui ladoman chacatarcacuna. 28Chashna rurajpimi: “Millaita rurajcunahuanmi tandachisha canga” nishpa quillcachishcaca pajtarca. 29Chacatashca cʼuchuta ricujcunapish, umata cuyuchishpami cashna cʼamircacuna:

—‘¡Jajai! Canca Diospaj huasitapish urmachishpa, quimsa punllallapi cutin shayachishallami’ nijmari carcangui. 30Cunanca, chacatashcamanta Canllataj uriyashpa, quishpiriari— nircacunami.

31Curacunata mandajcunapish, chashnallataj chanzata rurashpami asircacuna. Chaimantaca, Mandashcata yachachijcunahuanmi, caishuj chaishuj cashna ninacurcacuna:

—¡Shujtajcunataca quishpichircamari, ashtahuanpish Paillatajca, manamari quishpiri tucunchu! 32Israelcunata Jatun Mandaj, Quishpichij Cristotaj cashpaca, chacatashcamanta cunanllataj uricuchunri. Chaita ricushpatajca, crishunmi— nircacunami.

Jesus-huan chacatashcacunapish chashnallatajmi cʼamircacuna.

Jesusca chaupi chishitami huañushca

(Mat 27:45-56; Luc 23:44-49; Juan 19:28-30)

33Ña chaupi punlla tucujpica, chaupi chishicamami tucui cai pacha amsayarca. 34Chai chaupi chishitami, Jesusca:

—Eloi, Eloi, ¿lama sabactani?— nishpa, sinchita caparirca. (“Ñuca Dioslla, Ñuca Dioslla, ¿ima nishpataj Ñucallata saquihuanguiari?” nishpami chashna nirca).

35Chaipi cajcunamanta maijancuna uyashpaca:

—Uyashunchij, Eliastamari cayacun— ninacurcacunami.

36Chaipi cajcunamanta shujca, callpashpami esponjata vinagrepi satishpaca, caspi puntapi churashpa, Jesuspaj shimiman pajtachishpaca:

—Saquichij, ¿Eliasca Paita uricuchinaman shamunchu, imamí?— nircami.

37Ashtahuanpish Jesusca, sinchita caparishpaca huañurcallami. 38Pai huañujpica, Diospaj huasi ucupi jarcachishca jatun linsoca, chaquiyajtami, jahuamanta uriman, chaupita lliquirirca. 39Jesuspaj ñaupajpica, patsaj soldadocunata mandajmi shayacurca. Paimi caparishpa huañujta ricushpaca:

—Cai Runaca, Diospaj Churitajmari cashca— nirca.

40Chaipica, tauca huarmicunapishmi, carullamanta ricushpa shayacurcacuna. Chai huarmicunapurapica, Magdalamanta Mariapish, Josepajpish, paipaj cati Jacobopajpish, mama Mariapish, Salomepishmi chaipi carca. 41Paicunallatajmi Galileapi Jesús puricujpica, servishpa, catishpa purircacuna. Shinallataj Jerusalenman, Paihuan shamuj, shujtaj achca huarmicunapishmi chaipi carca.

Arimateamanta Josemi Jesustaca pambashca

(Mat 27:57-61; Luc 23:50-56; Juan 19:38-42)

42Sabadopaj allichina punllaca, ñami chishiyarca. 43Chaimantami tandanacushca mandajcunapuramanta Joseca shamurca. Paica, Arimateamantami carca. Paipish Dios mandanata shuyacushcamantami, mana manchashpa Pilatopajman rishpaca, Jesuspaj aichata pambangapaj mañarca. 44Pilatoca, ‘Huañushca’ nijta uyashpaca, achcatami mancharirca. Chaimantami patsaj soldadocunata mandajta cayashpaca, ‘¿Ñachari huañurcari?’ nishpa tapurca. 45Patsaj soldadocunata mandaj: “Ñami huañurca” nishpa huillajpimi, Jesuspaj aichataca, pambagrichun Joseman curca. 46Jesuspaj aichata José apashpaca, shuj jatun linsota randishpami, chaihuan pilluchirca. Chaimantaca rumi quinripi allachishca jutcupi churashpami, jatun rumita singuchishpa, chaihuan jutcu punguta huichcarca. 47Jesuspaj aichata chaipi churajtaca, Magdalamanta Mariahuan, Josepaj mama Mariahuanmi ricurcacuna.