Semne ale sfârșitului
(Mt. 24:1-22; Lc. 21:5-24)
1În timp ce Isus ieșea din Templu, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis:
– Învățătorule, iată ce pietre1 Cf. istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (vezi Antichități, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6). și ce clădiri!
2Isus i‑a zis:
– Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.2 Această predicție s‑a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul și au ars Templul.
3Apoi S‑a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L‑au întrebat deoparte:
4– Spune‑ne când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?
5Isus a început să le vorbească astfel:
– Vedeți să nu vă ducă în rătăcire cineva! 6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și‑i vor duce în rătăcire pe mulți. 7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă tulburați! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi foamete și tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii. 9Luați seama la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor9 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). și veți fi bătuți în sinagogi. Veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei. 10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată la toate neamurile. 11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî. 13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit.
14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“14 Vezi Dan. 9:27 și nota; 11:31; 12:11. stând acolo unde n‑ar trebui, – cel ce citește, să înțeleagă! –, atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 15Cel ce va fi pe acoperișul casei, să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să‑și ia ceva din ea, 16iar cel ce va fi la câmp, să nu se întoarcă să‑și ia haina. 17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18Rugați‑vă să nu se întâmple iarna. 19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n‑a mai fost de la începutul creației, pe care a creat‑o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi! 20Iar dacă Domnul n‑ar fi scurtat numărul zilelor, niciun om n‑ar scăpa. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i‑a ales, Domnul a scurtat numărul zilelor.
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mt. 24:23-35; Lc. 21:25-33)
21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“ sau „Iată, acolo este!“, să nu‑l credeți! 22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a‑i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși. 23Voi însă păziți‑vă! V‑am spus mai dinainte toate lucrurile!
24Dar în zilele acelea, după necazul acela,
„soarele se va întuneca,
luna nu‑și va mai da lumina,
25stelele vor cădea din cer
și puterile din ceruri vor fi clătinate.“25 Vezi Is. 13:10; 34:4; Ioel 2:10.
26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori26 Vezi Dan. 7:13., cu mare putere și slavă. 27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El29 Sau: el, adică sfârșitul. este aproape, este chiar la uși. 30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mt. 24:36-51; Lc. 21:34-36)
32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Luați seama! Fiți treji și rugați‑vă! Căci nu știți când va sosi vremea.
34Este ca atunci când un om, plecat într‑o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.
35Vegheați deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața35 Toate cele patru străji ale nopții, împrumutate de la romani (6:00–9:00 PM; 9:00–12:00 PM; 12:00–3:00 AM; 3:00–6:00 AM). – 36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! 37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!
Ang Pagkaguba sa Templo
(Mat. 24:1-2; Luc. 21:5-6)
1Sa paggawas ni Jesus sa templo, ang usa sa iyang mga tinun-an miingon, “Magtutudlo, tan-awa ra kining templo. Pagkadagko sa mga bato nga gigamit ug matahom ang pagpatindog niini.” 2Miingon si Jesus kaniya, “Kining templo nga hinimo sa dagkong mga bato maguba sa umaabot ug wala gayoy bisan usa nga bato nga magpabilin ibabaw sa laing bato.”
Ang mga Kasamok ug mga Paglutos
(Mat. 24:3-14; Luc. 21:7-19)
3Sa dihang nagalingkod si Jesus didto sa Bukid sa mga Olibo atbang sa templo, miduol si Pedro, si Santiago, si Juan ug si Andres ug sekretong nangutana kaniya. 4Miingon sila, “Sultihi kami kon kanus-a mahitabo ang imong giingon? Ug unsa ba ang mga timailhan nga hapit na kining tanan mahitabo?”
5Mitubag si Jesus kanila, “Pagbantay nga walay makapahisalaag kaninyo. 6Kay daghan ang muabot ug moingon nga sila mao ako, ug daghan ang ilang mapahisalaag. 7Kon makadungog kamo nga may mga gira nga duol kaninyo ug makabalita kamo nga didto sa layo may gira usab, ayaw kamo kahadlok. Kinahanglan gayod nga mahitabo kini, apan dili pa kini mao ang kataposan. 8Mag-gubat ang nasod batok sa laing nasod ug ang gingharian batok sa laing gingharian. May muabot nga mga linog sa nagkalain-lain nga mga lugar ug may muabot nga kagutom. Apan kining tanan sinugdanan pa lang sa mga kalisod nga muabot.
9“Pagbantay kamo, kay dakpon kamo ug dad-on sa mga hukmanan. Kulatahon kamo didto sa sulod sa mga sinagoga sa mga Judio. Moatubang kamo sa mga gobernador ug sa mga hari tungod sa inyong pagsunod kanako, ug makasangyaw kamo sa Maayong Balita ngadto kanila. 10Sa dili pa muabot ang kataposan, kinahanglan iwali una ang Maayong Balita mahitungod kanako sa tanang mga katawhan. 11Kon dakpon kamo ug dad-on sa hukmanan, ayaw kamo kabalaka, kon unsa ang inyong itubag, kay sa takna nga kamo kinahanglanon na nga mosulti, isulti lang ninyo ang ipasulti kaninyo sa Espiritu Santo. Kay dili kamo ang mosulti kondili ang Espiritu Santo pinaagi kaninyo. 12Nianang panahona may mga tawo nga mounay pagtugyan sa ilang igsoon aron patyon. May mga amahan nga mopapatay sa ilang mga anak. Ug may mga anak nga mobatok sa ilang mga ginikanan, ug ipapatay nila sila. 13Dumtan kamo sa tanan tungod kay kamo akong mga tinun-an. Apan ang magpadayon sa pagsunod kanako hangtod sa kataposan mao ang maluwas.”
Ang Makalilisang nga Talan-awon
(Mat. 24:15-28; Luc. 21:20-24)
14“Kon makita na ninyo ang makalilisang nga magdala ug kalaglagan nga anaa sa lugar nga dili angay tindogan niini,” (Alang sa magbabasa, sabta ang kahulogan niini.) “nianang panahona, ang mga anaa sa Judea kinahanglan mokalagiw ngadto sa kabukiran. 15Ang tawo nga anaa sa gawas sa iyang balay dili na mosulod aron sa pagkuha sa bisan unsa. 16Ang anaa sa iyang uma dili na angayng mopauli aron sa pagkuha sa iyang bisti. 17Alaot ang mga mabdos ug ang mga inahan nga nagapasuso nianang mga adlawa tungod kay maglisod sila sa pagkagiw. 18Pag-ampo kamo nga kini dili mahitabo sa tingtugnaw, 19kay nianang mga panahona muabot ang pag-antos nga wala pa gayod mahitabo sukad sa pagmugna sa Dios sa kalibotan, ug dili na mahitabo pag-usab ang sama niini bisan kanus-a. 20Kon kadtong mga adlawa wala kunhori sa Ginoo wala gayoy mahibilin nga tawo. Apan tungod sa iyang kalooy sa iyang mga pinili, gikunhoran niya kadtong mga adlawa.
21“Kon dunay moingon kaninyo, ‘Ania na ang Cristo!’ o kaha ‘Atua siya!’ ayaw kamo pagtuo. 22Kay motungha ang dili tinuod nga mga Cristo ug ang mini nga mga propeta. Mohimo silag mga milagro ug kahibulongan nga mga buhat sa katuyoan nga mapahisalaag, kon mahimo, bisan pa ang mga pinili sa Dios. 23Busa pagbantay kamo! Gipasidan-an ko na kamong daan mahitungod niining mga butanga.
Ang Pagbalik ni Jesus Dinhi sa Kalibotan
(Mat. 24:29-31; Luc. 21:25-28)
24“Pagkahuman sa mga kasakitan nianang panahona, mawad-an ug kahayag ang adlaw, ang bulan dili na modan-ag, 25ug ang mga bitoon mangahulog. Ang mga butang13:25 butang: sa literal, gahom. sa kalangitan pahisalaagon gikan sa ilang naandan nga agianan. 26Unya Ako nga Anak sa Tawo makita diha sa mga panganod nga moanhi sa kalibotan uban sa dakong gahom ug himaya. 27Sugoon ko ang akong mga anghel sa pagtigom sa akong mga pinili gikan sa tanang dapit sa kalibotan.”
Ang Pagtulon-an bahin sa Kahoy nga Igos
(Mat. 24:32-35; Luc. 21:29-33)
28“Kuhai ninyo ug pagtulon-an ang kahoy nga igos. Kon ang iyang mga sanga manalingsing na, timailhan kini ninyo nga hapit na ang ting-init. 29Sa ingon usab nga pamaagi, kon makita ninyo nga nahitabo na kining akong gisulti kaninyo, mahibaloan ninyo nga hapit na ako muabot. 30Sa pagkatinuod, matuman kining tanan sa dili pa mamatay ang mga tawo niining panahona. 31Mawala ang langit ug ang yuta, apan ang akong mga pulong dili mawala kondili matuman gayod.”
Walay Nahibalo Kon Kanus-a Mobalik Si Jesus
(Mat. 24:36-44)
32“Ang mahitungod sa adlaw ug oras sa akong pag-abot, wala gayoy nasayod niini, bisan ang mga anghel sa langit o ako nga Anak sa Dios, gawas lang sa Amahan. 33Busa pagbantay kamo ug pangandam, kay wala gayod kamo masayod kon kanus-a ako muabot. 34Sama kini sa tawo nga miadto sa layong dapit. Paggikan niya sa iyang balay, gitugyan niya sa iyang mga sulugoon ang tagsa-tagsa nila ka mga buluhaton. Ug gimandoan niya ang guwardya sa pultahan nga magbantay. 35Busa pagbantay kamo, kay wala kamo masayod kon kanus-a mobalik ang tag-iya sa balay; mahimo nga sa hapon, sa tungang gabii, sa kadlawon o sa pagsidlak sa adlaw. 36Basin kon sa iyang pagbalik maabtan niya kamo nga nangatulog. 37Ang ginasulti ko kaninyo ginasulti ko sa tanan: pagbantay kamo!”
