Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 1

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

1Începutul[a] Evangheliei[b] lui[c] Isus[d] Cristos[e], (Fiul lui Dumnezeu)[f]. Aşa cum este scris în Isaia, profetul[g]:

„Iată, îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu,
    care-Ţi va pregăti calea!“

„Un glas strigă în pustie:
    «Pregătiţi calea Domnului,
        neteziţi-I cărările!»“

Ioan Botezătorul a venit în pustie şi a început să predice botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. Toţi cei din ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să vină la el şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan. Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.[h] El se hrănea cu lăcuste şi cu miere sălbatică. Ioan vestea şi zicea: „După mine vine Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să-I dezleg cureaua sandalelor! Eu v-am botezat cu[i] apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul şi ispitirea lui Isus

În acele zile a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de către Ioan în Iordan. 10 Imediat după ce a ieşit din apă, El a văzut cerurile deschise şi pe Duhul coborând peste El ca un porumbel. 11 Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“[j]

12 Imediat[k] Duhul L-a dus în pustie. 13 El a stat în pustie timp de patruzeci de zile[l], fiind ispitit de Satan[m]. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau[n].

Primii ucenici

14 După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând Evanghelia lui[o] Dumnezeu. 15 El zicea: „S-a împlinit vremea! Împărăţia lui Dumnezeu[p] este aproape! Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“

16 În timp ce trecea pe lângă Marea Galileii[q], Isus l-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, care tocmai aruncau năvoadele în mare, căci erau pescari. 17 Isus le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni!“ 18 Ei şi-au lăsat imediat năvoadele şi L-au urmat.

19 Mergând puţin mai încolo, l-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă şi îşi reparau năvoadele. 20 Imediat El i-a chemat, iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajaţi şi L-au urmat.

Isus vindecă un demoniac în Capernaum

21 S-au dus în Capernaum şi, în Sabatul imediat următor, El a intrat în sinagogă[r] şi a început să dea învăţătură. 22 Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii[s]. 23 Chiar atunci în sinagoga lor era un om stăpânit de un duh necurat. 24 El a strigat:

– Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu Cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!

25 Isus l-a mustrat zicându-i:

– Taci şi ieşi afară din el!

26 Duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l şi scoţând un strigăt puternic. 27 Toţi au rămas uimiţi, aşa că se întrebau între ei: „Ce înseamnă aceasta? Este o învăţătură nouă, care are autoritate. El porunceşte chiar şi duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ 28 Şi I s-a dus vestea imediat pretutindeni, în toată regiunea din jurul Galileii.

Isus vindecă bolnavii

29 Imediat după ce au ieşit din sinagogă, s-au dus împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei. 30 Soacra lui Simon era întinsă pe pat, având febră, şi ei I-au vorbit imediat despre ea. 31 El a venit, a prins-o de mână şi a ridicat-o. Şi febra a lăsat-o, iar ea a început să le slujească. 32 Seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toţi bolnavii şi pe cei demoniaci. 33 Întreaga cetate era adunată la uşă. 34 El i-a vindecat pe mulţi care sufereau de diferite boli şi a scos afară mulţi demoni. Pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei Îl cunoşteau.

Isus se roagă într-un loc pustiu

35 Dis-de-dimineaţă, când încă era întuneric, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi se ruga acolo. 36 Dar Simon şi cei ce erau de obicei cu El au început să-L caute 37 şi, când L-au găsit, I-au zis:

– Toţi Te caută!

38 Isus le-a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am ieşit!

39 Şi S-a dus în toată Galileea, predicând în sinagogile lor şi scoţând demoni.

Curăţarea unui bolnav de lepră

40 A venit la El un lepros[t] care a îngenuncheat şi L-a rugat spunând:

– Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti[u]!

41 Cuprins de milă[v], Isus a întins mâna, l-a atins şi i-a zis:

Da, vreau. Fii curăţit!

42 Lepra l-a părăsit imediat şi a fost curăţit. 43 Isus i-a atras atenţia şi i-a spus să plece imediat, 44 zicându-i totodată:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te, arată-te preotului şi adu pentru curăţirea ta ceea ce a poruncit Moise[w], drept mărturie pentru ei.

45 Dar el a ieşit afară şi a început să vorbească şi să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Şi oamenii veneau la El de pretutindeni.

Notas al pie

  1. Marcu 1:1 Termenul face aluzie la Gen. 1:1, în ideea că, odată cu venirea lui Isus Cristos, are loc un nou început; primul verset pare a funcţiona ca un titlu, fie al pasajului respectiv, fie al întregii Evanghelii
  2. Marcu 1:1 Sau: Veştii Bune; peste tot în carte
  3. Marcu 1:1 Sau: despre; sau: pe care a adus-o / proclamat-o
  4. Marcu 1:1 Isus este transcrierea în greacă a ebraicului Iosua (Ieşua), care înseamnă Domnul mântuie (vezi Mt. 1:21)
  5. Marcu 1:1 Sau: Mesia; atât Cristos (greacă), cât şi Mesia (ebraică şi aramaică) înseamnă Cel care este uns; peste tot în carte
  6. Marcu 1:1 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  7. Marcu 1:2 Citatul care urmează este, în prima parte, o combinaţie între Ex. 23:20 şi Mal. 3:1, iar în a doua parte este din Is. 40:3; evanghelistul îl menţionează doar pe Isaia (vezi şi Mt. 9:27 şi nota); pentru a rezolva problema, unele dintre mss mai târzii conţin: în profeţi
  8. Marcu 1:6 Vezi 2 Regi 1:8; Zah. 13:4
  9. Marcu 1:8 Sau: în
  10. Marcu 1:11 O aluzie la Ps. 2:7 şi la Isaia 42:1
  11. Marcu 1:12 Adverb folosit frecvent în Evanghelie, ţinând de particularitatea ei
  12. Marcu 1:13 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3; vezi nota de la Mt. 2:15
  13. Marcu 1:13 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator
  14. Marcu 1:13 Vezi Ex. 23:20,23; 32:34; vezi nota de la Mt. 2:15
  15. Marcu 1:14 Sau: despre; sau: pe care a adus-o
  16. Marcu 1:15 Împărăţia lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în acelaşi timp o realitate prezentă şi o nădejde în viitor; peste tot în carte
  17. Marcu 1:16 Cunoscută şi sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; peste tot în carte
  18. Marcu 1:21 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunităţii, loc public de rugăciune, de închinare şi de citire a Scripturilor, acolo unde existau cel puţin zece bărbaţi. Ca instituţie, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după 586 î.Cr.); peste tot în carte
  19. Marcu 1:22 Lit.: scribii, în sensul de erudiţi, experţi în Lege; cei care studiau, interpretau şi învăţau legea scrisă şi orală. Majoritatea erau farisei; peste tot în carte
  20. Marcu 1:40 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra; peste tot în acest capitol
  21. Marcu 1:40 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial şi la fel erau consideraţi şi cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46)
  22. Marcu 1:41 Unele mss conţin: de mânie; vezi şi 3:5; 10:14
  23. Marcu 1:44 Vezi Lev. 14:1-32

Nkwa Asem

Marko 1

Yohane Osuboni asɛnka

1Asɛmpa a ɛfa Yesu Kristo, Onyankopɔn Ba no ho mfitiase ni:

Odiyifo Yesaia nhoma no mu no, Onyankopɔn kae se, ɔbɛsoma ne Ba aba asase so. Nanso ɔbɔfo bi bedi n’anim a, ɔno na obesiesie kwan ama no.

Saa ɔbɔfo yi bɛtena sare so, na wateɛm se, “Munsiesie Awurade akwan. Obiara nsiesie ne ho mfa ntwɛn Awurade ba no.”

Saa ɔbɔfo no, ɔne Yohane Osuboni. Ɔtenaa sare so, na ɔkyerɛkyerɛɛ wɔn se, wonnu wɔn ho wɔ wɔn bɔne ho, na wɔmma wɔmmɔ wɔn asu sɛnea ɛbɛyɛ a Onyankopɔn de wɔn bɔne befiri wɔn. Nnipa fifi Yerusalem ne Yudea nkurow so kohuu Yohane, tiee no. Na wɔkaa wɔn bɔne kyerɛɛ no no, ɔbɔɔ wɔn asu wɔ asubɔnten Yordan mu. Na Yohane hyɛ atade a wɔde aboa nhoma na apam a aboa nhoma abɔso nso bɔ mu. N’aduan yɛ mmoadabi ne ɛwo. Ne nkyerɛkyerɛ no mu, ɔkae se, “Ɛrenkyɛ koraa, obi bɛba a ɔwɔ tumi sen me a, ne mpaboa mpo ɛnsɛ sɛ mikita. Me de, mede nsu na ɛbɔ mo asu, na ɔno de, ɔde Onyankopɔn Honhom Kronkron na ɛbɛbɔ mo asu!”

Yesu asubɔ ne ne sɔhwɛ

Da bi, Yesu fii Nasaret a ɛwɔ Galileaman mu bae maa Yohane bɔɔ no asu wɔ asubɔnten Yordan mu. 10 Yesu fi nsu no mu sii koko so ara pɛ, ohui sɛ ɔsoro abue na Honhom Kronkron resian sɛ aborɔnoma aba ne so. Saa bere no ara mu, 11 ɛnne bi fi soro kae se, “Wone me dɔ Ba a wosɔ m’ani.”

12 Ɛhɔ ara, Honhom Kronkron de Yesu kɔɔ sare so. 13 Ɔtenaa hɔ adaduanan a, na obiara nka ne ho ka wuram mmoa nko ara. Ɛhɔ na ɔbonsam sɔɔ no hwɛe. Akyiri yi, abɔfo ba bɛsom no.

Asuafo baanan a wodi kan no frɛ

14 Ɔhene Herode kyeree Yohane akyi no, Yesu kɔɔ Galilea kɔkaa Asɛmpa no wɔ hɔ.

15 Ɔkae se, “Bere no awie du! Onyankopɔn Ahenni no abɛn. Monsakra mo adwene na munnye Asɛmpa no nni!”

16 Da bi a Yesu nam Galilea mpoano no, ohuu Simon ne ne nua Andrea sɛ wɔregu asau.

17 Yesu frɛɛ wɔn se, “Mummedi m’akyi! Na mɛma mo ayɛ nnipayifo.” 18 Ɛhɔ ara, wogyaw wɔn asau no guu hɔ bedii n’akyi.

19 Ɔkɔɔ n’anim kakra no, ohuu Sebedeo mma baanu a, wɔfrɛ ɔbaako Yohane, ɛnna ɔbaako nso Yakobo, sɛ wɔte ɔkorow mu renwene wɔn asau. 20 Ɔfrɛɛ wɔn nso sɛ wommedi n’akyi. Ntɛm ara, wogyaw wɔn agya Sebedeo ne n’apaafo hɔ wɔ ɔkorow no mu bedii n’akyi.

Yesu tu honhommɔne

21 Yesu ne n’akyidifo yi beduu Kapernaum. Na Homeda dui no, ɔkɔɔ asɔredan mu kɔkaa Asɛmpa no. 22 Nnipa no tee asɛm no no, wɔn ho dwiriw wɔn, efisɛ, ɔkasae te sɛ obi a ɔwɔ tumi, na mmom wankasa sɛ mmara no akyerɛkyerɛfo no.

23 Amonom hɔ ara, ɔbarima bi a honhommɔne bi hyɛ ne mu de nteɛteɛm puee wɔ Asɔredan mu hɔ se, 24 “Dɛn na wo Nasaretni Yesu wɔ ne yɛn yɛ? Woaba sɛ worebɛsɛe yɛn anaa? Minim wo sɛ wone Onyankopɔn Ba Kronkron no!”

25 Yesu teɛteɛɛ honhommɔne no se, “Mua w’ano! Fi ne mu kɔ!” 26 Honhommɔne no wosow saa ɔbarima no ma ɔteɛteɛɛm dennen na etu kɔe. 27 Nnipa no nyinaa ho dwiriw wɔn ma wobisabisaa wɔn ho wɔn ho se, “Nkyerɛkyerɛ foforo bɛn ni? Ahonhommɔne mpo tie ne nne!”

28 Saa anwonwade a ɔyɛɛ yi ho asɛm trɛw faa Galileaman mu nyinaa.

Yesu sa nyarewa

29 Wofi asɔredan no mu no, ɔne n’asuafo no kɔɔ Simon ne Andrea fi. 30 Wɔkɔtoo sɛ atiridii abɔ Simon asebea ma ɔda hɔ. 31 Yesu kɔɔ faako a ɔda hɔ, kosoo ne nsa ma ɔsɔre tenaa ase. Ɛhɔ ara, atiridii no tu fii ne so. Ɔsɔre noaa aduan maa wɔn.

32 Eduu anwummere no, nnipa no de ayarefo ne wɔn a wɔwɔ ahonhommɔne brɛɛ Yesu sɛ ɔnsa wɔn yare. 33 Nnipa bebree bɛboaa wɔn ho ano wɔ ofi no abobow ano, hwɛɛ nea ɛrekɔ so. 34 Saa anwummere no ara, Yesu saa ayarefo bebree yare.Otuu ahonhommɔne bebree nso. Nanso wamma ahonhommɔne no ankasa, efisɛ, na wonim no.

Yesu asɛnka wɔ Galilea

35 Ade kyee anɔpatutuutu no, Yesu nko ara kɔɔ sare so kɔbɔɔ mpae.

36 Akyiri yi, Simon ne ebinom nso fii adi kɔhwehwɛɛ no, 37 na wohuu no no, wɔka kyerɛɛ no se, “Nnipa bebree rehwehwɛ wo.”

38 Ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Ɛsɛ sɛ yɛkɔ nkurow a aka no so, na mekɔka m’asɛm kyerɛ wɔn, efisɛ, ɛno nti na mebae.”

39 Enti ɔkɔɔ Galileaman mu baabiara kɔkaa Asɛmpa no wɔ hyiadan mu, tuu ahonhommɔne bebree nso.

Yesu sa ɔkwatani bi yare

40 Ɔkwatani bi bɛkotow no srɛɛ no sɛ, “Mesrɛ wo, sa me yare.”

41 Ɔkwatani no yɛɛ Yesu mmɔbɔ, enti ɔde ne nsa kaa no kae se, “Mɛsa wo yare! Wo ho ntɔ wo!” 42 Amonom hɔ ara, kwata no fii ne ho maa ne ho tɔɔ no!

43 Yesu bɔɔ n’ano denneenen se, 44 “Nka saa asɛm yi nkyerɛ obiara, na mmom fa wo ho kɔkyerɛ ɔsɔfo. Sɛ worekɔ a, fa w’afɔrebɔde a Mose ahyɛ sɛ akwatafo a wɔasa wɔn yare mfa nka wɔn ho nkɔ no, ka wo ho kɔ sɛnea ɛbɛma obiara ahu sɛ, wo ho atɔ wo bio.”

45 Nanso ɔrekɔ no nyinaa, na ɔde nteɛteɛm rebɔ n’ayaresa no ho dawuru. Esiane eyi nti, sɛ Yesu kɔ baabiara a, nnipadɔm betwa ne ho hyia. Ɛno nti, afei baabiara a ɔbɛkɔ no, onyi ne ho adi. Enti ɔtenaa sare so hɔ maa nnipa bebree baa ne nkyɛn wɔ hɔ.