1„Iată, îl trimit pe mesagerul Meu, care va pregăti calea înaintea Mea! Și deodată, va intra în Templul Lui Stăpânul pe Care‑L căutați! Mesagerul Legământului, în Care voi vă găsiți plăcerea, iată‑L că vine! zice Domnul Oștirilor.
2Dar cine va putea să suporte ziua venirii Lui? Cine va putea să rămână în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul rafinorului și ca leșia înălbitorului! 3Se va așeza ca un rafinor și ca unul care curăță argintul și‑i va curăți pe fiii lui Levi. Îi va purifica așa cum se purifică aurul și argintul, iar ei vor fi pentru Domnul cei ce aduc daruri de mâncare în dreptate. 4Atunci darurile de mâncare ale lui Iuda și ale Ierusalimului vor fi plăcute Domnului ca în zilele din vechime, ca în anii de odinioară!
5Atunci Mă voi apropia de voi pentru judecată și Mă voi grăbi să fiu martor împotriva vrăjitorilor, a adulterilor, a celor ce jură fals, a celor ce opresc din plata zilierului, a celor ce asupresc pe văduvă și pe orfan și a celor ce nedreptățesc pe străin și care nu se tem de Mine, zice Domnul Oștirilor.
Chemarea la pocăință și promisiunea binecuvântării
6Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb! De aceea, voi, fii ai lui Iacov, n‑ați pierit! 7Încă din zilele părinților voștri v‑ați abătut de la hotărârile Mele și nu le‑ați păzit! Întoarceți‑vă la Mine și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice Domnul Oștirilor.
Dar voi întrebați: «Cum să ne întoarcem?»
8Se cade ca un om să‑L jefuiască8 Sau: înșele; probabil un joc de cuvinte cu semnificația numelui lui Iacov (vezi nota de la Gen. 25:26). pe Dumnezeu? Și totuși voi Mă jefuiți.
Dar voi întrebați: «Cum Te‑am jefuit?»
Cu privire la zeciuială și la contribuții! 9Sunteți crunt blestemați, căci Eu sunt Cel pe Care Îl jefuiți voi, tot neamul! 10Aduceți însă toate zeciuielile în vistierie, ca să fie hrană în Casa Mea. Puneți‑Mă astfel la încercare, zice Domnul Oștirilor, și veți vedea dacă nu voi deschide pentru voi stăvilarele cerului și dacă nu voi turna peste voi binecuvântare până nu veți mai avea loc unde s‑o țineți! 11O voi mustra pentru voi pe cea care devorează, ca să nu mai distrugă recolta pământului vostru, iar vița din câmpiile voastre nu va mai fi neroditoare, zice Domnul Oștirilor. 12Atunci toate neamurile vă vor numi fericiți, pentru că veți fi o țară plăcută, zice Domnul Oștirilor.
Israel vorbește cu aroganță împotriva lui Dumnezeu
13Ați rostit cuvinte grele împotriva Mea, zice Domnul.
Cu toate acestea, voi întrebați: «Ce am spus împotriva Ta?»
14Ați spus: «Degeaba Îi slujim lui Dumnezeu! Ce‑am câștigat dacă am păzit îndatoririle Sale și am umblat căindu‑ne14 Lit.: ca niște oameni care bocesc. înaintea Domnului Oștirilor? 15Acum îi numim fericiți pe cei aroganți. Da, nu numai că cei ce săvârșesc răul prosperă, dar ei Îl și ispitesc pe Dumnezeu și scapă!»“
Răsplata celor drepți
16Atunci cei ce se tem de Domnul au vorbit unii cu alții, iar Domnul a luat aminte și a ascultat. Înaintea Lui a fost scrisă o carte de aducere-aminte despre cei ce se tem de Domnul și se gândesc la Numele Lui.
17„Ei vor fi ai Mei, zice Domnul Oștirilor, în17 Sau: pentru. ziua în care Eu Îmi voi întemeia proprietatea. Îi voi cruța așa cum un părinte își cruță fiul care‑i slujește. 18Și veți vedea încă o dată deosebirea dintre cel drept și cel rău, dintre cel care Îi slujește lui Dumnezeu și cel care nu‑I slujește!
1Behold, I will send my messenger, and he shall prepare the way before me: and the Lord, whom ye seek, shall suddenly come to his temple, even the messenger of the covenant, whom ye delight in: behold, he shall come, saith the LORD of hosts. 2But who may abide the day of his coming? and who shall stand when he appeareth? for he is like a refiner’s fire, and like fullers’ soap: 3And he shall sit as a refiner and purifier of silver: and he shall purify the sons of Levi, and purge them as gold and silver, that they may offer unto the LORD an offering in righteousness. 4Then shall the offering of Judah and Jerusalem be pleasant unto the LORD, as in the days of old, and as in former years.3.4 former: or, ancient 5And I will come near to you to judgment; and I will be a swift witness against the sorcerers, and against the adulterers, and against false swearers, and against those that oppress the hireling in his wages, the widow, and the fatherless, and that turn aside the stranger from his right, and fear not me, saith the LORD of hosts.3.5 oppress: or, defraud 6For I am the LORD, I change not; therefore ye sons of Jacob are not consumed.
7¶ Even from the days of your fathers ye are gone away from mine ordinances, and have not kept them. Return unto me, and I will return unto you, saith the LORD of hosts. But ye said, Wherein shall we return?
8¶ Will a man rob God? Yet ye have robbed me. But ye say, Wherein have we robbed thee? In tithes and offerings. 9Ye are cursed with a curse: for ye have robbed me, even this whole nation. 10Bring ye all the tithes into the storehouse, that there may be meat in mine house, and prove me now herewith, saith the LORD of hosts, if I will not open you the windows of heaven, and pour you out a blessing, that there shall not be room enough to receive it.3.10 pour…: Heb. empty out 11And I will rebuke the devourer for your sakes, and he shall not destroy the fruits of your ground; neither shall your vine cast her fruit before the time in the field, saith the LORD of hosts.3.11 destroy: Heb. corrupt 12And all nations shall call you blessed: for ye shall be a delightsome land, saith the LORD of hosts.
13¶ Your words have been stout against me, saith the LORD. Yet ye say, What have we spoken so much against thee? 14Ye have said, It is vain to serve God: and what profit is it that we have kept his ordinance, and that we have walked mournfully before the LORD of hosts?3.14 ordinance: Heb. observation3.14 mournfully: Heb. in black 15And now we call the proud happy; yea, they that work wickedness are set up; yea, they that tempt God are even delivered.3.15 are set up: Heb. are built
16¶ Then they that feared the LORD spake often one to another: and the LORD hearkened, and heard it, and a book of remembrance was written before him for them that feared the LORD, and that thought upon his name. 17And they shall be mine, saith the LORD of hosts, in that day when I make up my jewels; and I will spare them, as a man spareth his own son that serveth him.3.17 jewels: or, special treasure 18Then shall ye return, and discern between the righteous and the wicked, between him that serveth God and him that serveth him not.
