Credința centurionului
(Mt. 8:5-13)
1După ce Isus a terminat de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, a intrat în Capernaum. 2Un sclav al unui centurion2 Ofițer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni., sclav pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte. 3Când centurionul a auzit despre Isus, i‑a trimis la El pe niște bătrâni3 Cei mai respectați bărbați ai comunității. ai iudeilor, ca să‑L roage să vină și să‑i vindece sclavul. 4Ei au venit la Isus și L‑au rugat stăruitor, zicând: „Este vrednic să‑i îndeplinești această cerere, 5căci iubește neamul nostru și el ne‑a construit sinagoga.“
6Isus a plecat împreună cu ei, dar n‑ajunsese prea departe de casă când centurionul i‑a trimis pe prietenii lui ca să‑I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! 7De aceea nici nu m‑am considerat vrednic să vin eu însumi la Tine! Prin urmare, spune un cuvânt și fă astfel ca slujitorul meu să fie vindecat!7 Sau: Ci spune un cuvânt și să fie vindecat slujitorul meu! 8Căci și eu sunt un om pus sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Îi spun unuia: «Du‑te!», și el se duce; și altuia: «Vino!», și el vine; și sclavului meu: «Fă asta!», și el face.“
9Isus a rămas uimit de el când a auzit aceste lucruri și S‑a întors spre mulțimea care‑L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n‑am găsit atâta credință!“
10Când cei trimiși s‑au întors acasă, l‑au găsit pe sclav însănătoșit.
Învierea fiului văduvei din Nain
11Curând după aceea, Isus S‑a dus într‑o cetate numită Nain, iar ucenicii Lui și o mare mulțime de oameni au mers cu El. 12Când S‑a apropiat de poarta cetății, iată că era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulțime destul de mare din cetate era împreună cu ea. 13Când a văzut‑o Domnul, I s‑a făcut milă de ea și i‑a zis: „Nu plânge!“
14Apoi S‑a apropiat și a atins sicriul14 De fapt, un fel de targă., iar cei care‑l duceau s‑au oprit. Isus a zis: „Tinere, ție îți vorbesc: ridică‑te!“ 15Cel mort s‑a ridicat și a început să vorbească, iar Isus l‑a dat mamei sale.
16Pe toți i‑a cuprins frica și Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet S‑a ridicat între noi!“ și „Dumnezeu a venit în ajutorul16 Vezi nota de la 1:68. poporului Său!“ 17Vestea aceasta despre El s‑a răspândit în toată Iudeea17 Nu neapărat cu referire la regiunea cu același nume, ci la Iudeea ca patrie a iudeilor. și în întreaga vecinătate.
Isus și Ioan Botezătorul
(Mt. 11:2-19)
18Ucenicii lui Ioan l‑au anunțat pe acesta cu privire la toate aceste lucruri.
Ioan i‑a chemat pe doi dintre ucenicii săi 19și i‑a trimis la Domnul cu un mesaj, zicând:
– Tu ești Cel Care urmează să vină sau să așteptăm pe altul?
20Ei au venit deci la Isus și I‑au zis:
– Ioan Botezătorul ne‑a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu ești Cel Care urma să vină sau să așteptăm pe altul?“
21Chiar în ceasul acela Isus i‑a vindecat pe mulți de boli, de chinuri și de duhuri rele, și multor orbi le‑a dăruit vederea.
22Isus, răspunzând, le‑a zis:
– Duceți‑vă și anunțați‑l pe Ioan cu privire la lucrurile pe care le‑ați văzut și le‑ați auzit: cei orbi văd, cei ologi umblă, cei leproși22 Vezi prima notă de la 5:12. sunt curățiți22 Vezi a doua notă de la 5:12., cei surzi aud, cei morți sunt înviați, iar celor săraci li se vestește Evanghelia.22 Vezi Is. 29:18-21; 35:5-6; 61:1. 23Fericit este cel care nu se poticnește în Mine!
24După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt? 25Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine deosebite și trăiesc în lux sunt în palate! 26Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un profet? Vă spun că da, și chiar mai mult decât un profet! 27Acesta este cel despre care a fost scris:
«Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,
care‑Ți va pregăti calea înaintea Ta!27 Vezi Mal. 3:1.»
28Vă spun că, între cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan. Totuși, cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.28 Isus face o comparație între reprezentanții a două ere, a două legăminte. Ioan Botezătorul face parte din era veche, a vechiului legământ, care a fost una pregătitoare. Noua eră, în care este inaugurată Împărăția lui Dumnezeu, este superioară celei vechi, la fel și reprezentanții ei; vezi Mt. 11:13.“
29Tot poporul care L‑a auzit, chiar și vameșii, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezați cu botezul lui Ioan. 30Însă fariseii și învățătorii Legii au respins scopul30 Sau: planul. lui Dumnezeu pentru ei înșiși, nelăsându‑se botezați de el.
31„Așadar, cu cine îi voi asemăna pe oamenii acestei generații și asemenea cui sunt ei? 32Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii la alții, zicând:
«V‑am cântat din fluier,
dar n‑ați dansat!
V‑am cântat de jale,
dar n‑ați bocit!»
33Căci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi ziceți: «Are demon!» 34A venit Fiul Omului mâncând și bând, iar voi ziceți: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor34 Vezi nota de la 5:30.!» 35Totuși, înțelepciunea a fost îndreptățită prin toți copiii ei.“
Femeia păcătoasă și pilda cu cei doi datornici
(Mt. 26:6-13; Mc. 14:3-9; In. 12:1-8)
36Unul dintre farisei L‑a rugat pe Isus să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și S‑a așezat să mănânce. 37Și iată că o femeie păcătoasă din cetate, aflând că El era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu parfum. 38Stând în spate, lângă picioarele lui Isus, și plângând, ea a început să‑I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul ei; și‑I săruta picioarele și I le ungea cu parfum.
39Când a văzut acest lucru, fariseul care‑L chemase la masă și‑a zis:
– Dacă Acesta ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care‑L atinge, ar ști că este o păcătoasă!
40Isus, răspunzând, i‑a zis:
– Simone, am ceva să‑ți spun!
El a zis:
– Spune, Învățătorule!
41– Un anume cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de denari41 Plata obișnuită pentru o zi de muncă în Orientul Mijlociu, în sec. I, era de un denar pe zi (soldații romani primeau, de asemenea, un denar pe zi). Prin urmare, această datorie reprezenta salariul pe 20 de luni de muncă, luând în calcul șase zile lucrătoare pe săptămână., iar celălalt, cincizeci. 42Fiindcă n‑aveau cu ce să plătească, i‑a iertat pe amândoi. Prin urmare, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43Simon, răspunzând, a zis:
– Presupun că acela căruia i‑a iertat mai mult!
Isus i‑a zis:
– Ai judecat corect.
44Apoi, întorcându‑Se către femeie, i‑a zis lui Simon:
– Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta și tu nu Mi‑ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi‑a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le‑a șters cu părul ei. 45Tu nu Mi‑ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să‑Mi sărute picioarele. 46Tu nu Mi‑ai uns capul cu ulei, dar ea Mi‑a uns picioarele cu parfum. 47De aceea îți spun că păcatele ei cele multe sunt iertate. Astfel, ea a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.
48Apoi i‑a zis femeii:
– Păcatele îți sunt iertate!
49Cei ce ședeau la masă49 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată, stând întinși pe podea și având în apropierea lor o masă scundă; corpul lor era poziționat perpendicular cu masa, cu capul mai aproape de masă decât picioarele [peste tot în carte]. au început să‑și zică între ei: „Cine este Acesta Care iartă și păcatele?!“
50Dar El i‑a zis femeii:
– Credința ta te‑a mântuit. Du‑te în pace!
Mandajpaj servijtami Jesús alliyachishca
(Mat 8:5-13)
1Jesusca, Paita uyajcunaman ña tucui rimashca qʼuipami, Capernaum puebloman yaicurca. 2Chaipica, patsaj soldadocunata mandajpaj achca cʼuyashca servijmi, ña huañunalla ancha ungushca siricurca. 3Chai mandaj soldadoca, Jesusmanta parlanacujtami uyarca. Chaimantami, israelcunata pushajcunamanta shujcunataca, paipaj servijta alliyachinaman shamuchun, Jesusta cayaj cacharca. 4Paicuna Jesuspajman chayashpaca, sumajtami cashna mañarcacuna:
—Chai mandajca alli shungumari. Pai mañashcata rurashpalla mingai tucupai. 5Paica ñucanchij israelcunata cʼuyashcamantamari, ñucanchij tandanacuna shuj huasitapish shayachirca— nircacunami.
6Chaimantami Jesusca, paicunahuan rirca. Ashtahuanpish huasiman chayanapaj ashalla illajpimi, patsaj soldadocunata mandajca, paipaj alli rijsishca runacunamanta shujcunataca, Jesusta cashna nichun cacharca:
—Apu, ¿ñucaca ima allillapish cajpichu ñuca huasimanca shaicuita shamunguiari? 7Chaimantami, quiquinta mashcanallamanpish mana ri tucurcani. ‘Alliyachun’ nishpa mandapailla, ñucata servijca alliyangallami. 8Ñucapish mandajcunata charishcamantaca, paicuna nishcatami caźuni. Shinallataj ñuca mandangapajpish, soldadocunata charinimi. Maijan soldadota: “Ri” nijpica, rinllami, maijanta: “Shamui” nijpipish shamunllami. Maijan servijta: “Caita rurai” nijpipish, chaita ruranllami— nircami.
9Chaita uyashpaca Jesusca, yuyana alli shimicunata nijpimi, Paita caticujcunapajman tigrarishpaca:
—Chai runa shina alli crijtaca, israelcunapurapipish manataj ricushcanichu, chaica chashnatajmi— nirca.
10Chashna nijpica, chai cachashca runacuna huasiman tigramushpaca, ungushca servijtaca ña alliyashcatami japircacuna.
Jesusca viudapaj churitami causachishca
11Chai qʼuipallami Jesusca, Paipaj yachacujcunandij, shujtaj achcacunandij Naín shuti puebloman ricurca. 12Chai pueblo punguman ña chayagricujpica, shuj viuda huarmipaj shujlla churi huañushcatami, pambanaman apacujta ricurca. Pambanamanca, chai pueblollamantataj achcacunapishmi ricurcacuna. 13Apunchij Jesusca, chai viudata ricushpa llaquishpami:
—Ama huacaichu— nirca.
14Chaimantaca, huañushcapajman cʼuchuyashpa tuparijpimi, huandujcunaca shayarircacuna. Chaipimi huañushcataca:
—Huambra, cantami nini, jatari— nirca.
15Chashna nincami huambraca, tiyarishpa rimai callarirca. Chashnami Jesusca, causajta mamaman curca. 16Chaita ricushpaca tucuicunami jatunta mancharishpa, Taita Diosta ‘Allimari cangui’ nircacuna. “Ñucanchijpurapica, Dios ima nishcata shuj jatun huillajmari llujshishca. Taita Diosmari Pai agllashcacunata ricuj shamushca” ninacurcacunapishmi.
17Jesús chashna rurashcataca tucui Judeapipish, tucui muyundij llajtacunapipishmi huashan huashan parlashpa yachaj chayachircacuna.
Bautiźaj Juanpaj ishqui yachacujcunami Jesusta tapugrishcacuna
(Mat 11:2-19)
18Chai tucui imalla tucushcacunataca, Juanpaj yachacujcunami paiman huillarcacuna. Chaimantami paicunamanta ishquita cayarca. 19Chai ishquitami: “¿Quiquinca, chai shamuna cashca Quishpichijchu cangui, mana cashpaca shujtajta shuyanarajchu canchij?” nishpa tapuchun, Jesuspajman cacharca.
20Paicuna Jesuspajman shamushpami:
—Bautiźaj Juanmari ñucanchijca: ‘¿Quiquinca shamuna cashca Quishpichijchu cangui, mana cashpaca shujtajta shuyanarajchu canchij?’ nishpa tapuchun Cambajman cachan— nircacuna.
21Paicuna tapunaman chayashpa chaillapitaj cajpimi Jesusca, ungushca causajcunatapish, purij ungüihuan cajcunatapish, millai espiritucuna japishcacunatapish alliyachirca. Mana ricujcunatapish, achcacunatami alliyachirca. 22Chaicunata rurashpami, Jesusca cashna nirca:
—Cancuna caipi imalla ricushcata, uyashcata Juanman huillagrichij. Ñahui mana ricujcunami ricucun, suchucunami puricun, leprahuan ungushcacunami alliyan, rinrin mana uyajcunami uyacun, huañushcacunapish causarinmi, huajchacunami alli huillaita uyacun. 23Ñuca pi cashcata mana pandarishpaca, cushicungami— nircami.
24Juan cachashcacuna ña rijpimi, Jesusca chaipi cajcunaman Juanmanta parlashpa cashna yuyachirca: «Cancunaca shitashca pambapica, ¿imatataj ricugrircanguichij? ¿Huairahuan caiman chaiman quihuiricuj carrizotachu ricugrircanguichij? 25¿Imatataj ricugrircanguichij? ¿Sumaj, ñañujlla churanacunata churarishca runatachu ricugrircanguichij? Jatun mandajcunapaj huasicunallapimi chashna sumaj, valij churanata churarishca runacunaca, aichata cushichishpalla tiyancuna. 26Shinashpaca, ¿imatataj ricugrircanguichij? ¿Dios ima nishcata huillajtachu ricugrircanguichij? Ari, chaitatajmari ricurcanguichij. Paica, Dios ima nishcata huillajtapish yallimari. 27Paimantami Dios Quillcachishcapica:
“Ñuca huillajtami Cambaj ñaupa cachani.
Paimi Can purina ñantaca, ñaupashpa allichinga” ninmi.
28Dios ima nishcata huillajcunapish, Bautiźaj Juanta yallica pi mana huacharishcachu. Shina cajpipish jahua pacha Dios mandacunpica, ashtahuan uchilla nishcapish Juanta yallimari, chaica chashnatajmi» nircami.
29Jesús chashna nijta uyajcunaca, impuestota japijcunacama tucuicunami, Taita Diosca allita huillanaman cachashcata ricurcacuna. Chaimantami Juan bautiźacujpica, bautiźarircacuna. 30Ashtahuanpish fariseocuna, Mandashca ima shinalla cashcata yachachijcunaca, Taita Dios paicunapajllataj allita rurasha nicushcataca, mana chasquishun nircacunachu. Chaimantami Juan bautiźacujpica, mana bautiźarircacuna.
31Chaimantami Apunchij Jesusca, cashna nirca: «Cashna runacunataca, ¿imahuantaj chʼimbapuraipaj cani? ¿Imaman rijchaj cashcatataj nishari? 32Caicunaca, plazapi pugllacuj huambracuna caishuj huambracunata:
“Flautapi tocajpipish mana tushunguichijca,
yupashpa yupashpa huacajpipish,
mana huacanguichijca” nishpa caparicuj shinamari.
33Chashna cashpami micunata mana micuj, vinota mana ubyaj Bautiźaj Juan shamujpica: “Supai japishca” nincuna. 34Cutin Runa Aichayuj Ñuca shamushpaca, micuni, vinotapish ubyanimi. Chaimantami Ñucataca: “Riquichij, cai runaca yallitaj micuj, vinotapish yallitaj ubyajmari. Apanacunatapish juchayujcunahuan, impuestota japijcunahuanmi apanacun” nincunami. 35Paicuna chashna nicujpipish, Diospaj huahuacunallami Pai tucuita yachaj cashpa cai allita rurashcataca chasquincuna» nircami.
Simón shuti fariseomi Jesustaca paipaj huasipi micuchun pushashca
36Shuj fariseomi, Jesustaca paipaj huasipi micuchun pusharca. Fariseopaj huasiman yaicushpaca, meźapimi tiyarirca. 37Chai fariseopaj huasipi Jesús meźapi micushpa tiyacujta yachashpami, chai pueblollamantataj shuj juchasapa huarmica, alabastro botellapi mishquijlla ashnacujta apashca chayamurca. 38Paica, Jesuspaj huashanijta chaquiman cʼuchuyashpami, achcata huacashpa, huiquihuan chaquita shutujyachirca. Chaimantaca paipaj ajchahuan chaquichishpami, chaquicunata muchashpa, mishquijllata ashnacujhuan chaquipi llihuirca. 39Chaita ricushpami micunaman Jesusta pushaj fariseoca: «Cai runaca, Dios ima nishcata huillaj cashpatajca, Paipaj chaquipi tuparicuj huarmitaca, pi cashcatapish, ima shina cashcatapish yachanmantajchari. Cai huarmica juchasapamari» niricurcami.
40Chashna yuyacujpitaj:
—Simón, cantaca shuj shimitamari nisha nini— nishpa Jesús rimajpimi, Simonca:
—Nipailla, Yachachij— nirca.
41Chashna nijpimi, cashna parlarca:
—Cullquita mañachij shuj runamanmi, ishqui runacuna cullquita manaraj tigrachirca. Shujca pichca patsaj denariota, caishujca pichca chunga denariotami tigrachina carca. 42Chai cullquita mana tigrachi tucujpimi, ishquitataj perdonarca. Cambaj ricuipica chai runataca, ¿maijanshi yalli cʼuyan?— nircami.
43Jesús chashna tapujpi, Simonca:
—Maijanta ashtahuan achca cullquita perdonashca cajpica, chaimi yalli cʼuyanga yuyanimi— nircami.
Shina nijpi Jesusca:
—Allitami ningui— nircami.
44Chaimantaca, chai huarmita tigralla ricushpami, Simontaca cashna nirca:
—¿Cai huarmi imata rurashcata ricunguichu? Canca cambaj huasiman Ñuca yaicumujpica, chaquita maillachun yacuta mana curcanguichu. Ashtahuanpish cai huarmica paipaj huiquihuanmari Ñuca chaquita maillashpa, ajchahuan chaquichin. 45Canca Ñucataca mana muchashpa chasquircanguichu. Ashtahuanpish cai huarmica, yaicumuimantapacha Ñuca chaquicunataca muchacunllamari. 46Canca, manamari Ñuca umata aceitehuan llihuircanguichu. Ashtahuanpish cai huarmica, Ñuca chaquicunatamari mishquijlla ashnajhuan llihuin. 47Riqui, caita uyai: Cai huarmica, paipaj achca juchacunata perdonajpimari Ñucataca achcata cʼuyan. Ashtahuanpish maijanta ashallata perdonashca cajpica, paipish ashallatami cʼuyan— nircami.
48Shina nishpa chai huarmitaca:
—Cambaj juchacunataca perdonanimi— nircami.
49Shina nijpimi Jesus-huan meźapi micucujcunaca, paicunapura: «Cai runaca, ¿ima cashpataj juchacunatapish perdonanchu, imamí?» ninacurca.
50Chashna ninacucujpitajmi, Jesusca chai huarmitaca:
—Canca crishcamantami quishpirishcangui, cunanca cushicushpa rilla— nircami.
