Luca 4 – NTLR & GKY

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 4:1-44

Ispitirile lui Isus

(Mt. 4:1-11; Mc. 1:12-13)

1Plin de Duhul Sfânt, Isus S‑a întors de la Iordan și a fost dus de1 Lit.: în. Duhul în pustie, 2fiind ispitit2 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Evr. 3:9). de diavolul2 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; [peste tot în carte]. patruzeci de zile. N‑a mâncat nimic în zilele acelea, iar la sfârșitul lor a flămânzit.

3Atunci diavolul I‑a zis:

– Dacă3, 9 Sau: Dat fiind că, în ideea că diavolul nu pune la îndoială identitatea lui Isus. ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să devină pâine!

4Însă Isus i‑a răspuns:

– Este scris:

„Omul nu trăiește doar cu pâine,

ci cu orice cuvânt de la Dumnezeu!“4 Vezi Deut. 8:3.

5Atunci diavolul L‑a dus sus, pe un loc înalt, și I‑a arătat într‑o clipă toate regatele lumii.

6Diavolul I‑a zis:

– Ție Îți voi da toată această autoritate și slava lor, căci mie mi‑a fost încredințată, iar eu o dau cui vreau. 7Deci, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta!

8Isus, răspunzând, i‑a zis:

– Este scris:

„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini

și numai Lui să‑I slujești!“8 Vezi Deut. 6:13.

9Apoi L‑a dus la Ierusalim, L‑a pus să stea pe streașina Templului și I‑a zis:

– Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos de aici, 10căci este scris:

„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine,

ca să Te păzească“

11și

„Ei Te vor purta pe brațe,

ca nu cumva să‑Ți lovești piciorul de vreo piatră.“10-11 Vezi Ps. 91:11-12.

12Isus, răspunzând, i‑a spus:

– S‑a zis:

„Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“12 Vezi Deut. 6:16.

13După ce a sfârșit orice ispită, diavolul s‑a îndepărtat de la El până la o anumită vreme.

Începutul lucrării lui Isus în Galileea

(Mt. 4:12-17; Mc. 1:14-15)

14Isus S‑a întors în Galileea, în puterea Duhului, și vestea cu privire la El s‑a răspândit prin toată vecinătatea. 15El dădea învățătură în sinagogile15 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]. lor și era slăvit de toți.

Necredința celor din Nazaret

(Mt. 13:54-58; Mc. 6:1-6)

16A venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în sinagogă în ziua de Sabat și S‑a ridicat să citească. 17I s‑a dat sulul profetului Isaia. Când a desfășurat sulul, a găsit locul unde era scris:

18„Duhul Domnului este peste Mine,

căci El M‑a uns

ca să aduc celor sărmani vestea bună.

El M‑a trimis să proclam celor captivi eliberarea

și orbilor – căpătarea vederii,

să‑i eliberez pe cei asupriți,

19să proclam anul de îndurare al Domnului.“18-19 Vezi Is. 58:5-6; 61:1-2. Textele din Isaia fac aluzie la Anul de veselie sau Anul jubiliar (vezi Lev. 25:8-55), an în care sclavii erau eliberați, datoriile erau anulate și fiecare își primea înapoi proprietatea pierdută.

20Apoi a înfășurat sulul la loc, i l‑a dat înapoi slujitorului și S‑a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui.

21El a început să le vorbească astfel:

– Astăzi a fost împlinit acest text din Scriptură în auzul urechilor voastre.

22Toți Îl vorbeau de bine, erau uimiți de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și se întrebau:

– Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?

23El le‑a zis:

– Cu siguranță că Îmi veți spune proverbul acesta: „Doctore, vindecă‑te pe tine însuți!23 Sau: Dovedește‑ne că ceea ce spui este adevărat! Fă și aici, în patria Ta, tot ceea ce am auzit că s‑a întâmplat în Capernaum!“

Apoi a zis:

24– Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat24 Este același termen grecesc, dektos, care a fost tradus în v. 19 cu îndurare (dekton), fiind probabil un joc de cuvinte. în patria lui. 25Vă spun adevărul: în zilele lui Ilie, atunci când a fost încuiat cerul timp de trei ani și șase luni, când a fost o mare foamete în toată țara, erau multe văduve în Israel. 26Totuși, Ilie n‑a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o văduvă din Sarepta Sidonului. 27Și pe vremea profetului Elisei erau mulți leproși27 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra. în Israel, dar niciunul dintre ei n‑a fost curățit, ci doar sirianul Naaman.

28Auzind acestea, toți cei din sinagogă s‑au umplut de furie. 29Ei s‑au ridicat, L‑au scos în afara cetății și L‑au dus până pe sprânceana muntelui, pe care era construită cetatea lor, ca să‑L arunce jos. 30Însă El a trecut prin mijlocul lor și a plecat.

Isus vindecă în Capernaum un om demonizat

(Mc. 1:21-28)

31Apoi a coborât în Capernaum, o cetate din Galileea, și, în ziua de Sabat, a început să dea învățătură. 32Ei erau uimiți de învățătura Lui, întrucât cuvântul Lui avea autoritate. 33În sinagogă era un om care avea în el un duh necurat, un demon.

El a strigat cu glas tare:

34– Ha! Ce avem noi de‑a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!

35Isus l‑a mustrat, zicând:

– Taci și ieși afară din el!

Atunci demonul l‑a aruncat la pământ în mijlocul lor și a ieșit din el fără să‑i facă niciun rău.

36Toți au fost cuprinși de uimire și se întrebau unii pe alții, zicând:

– Ce fel de învățătură este aceasta? El poruncește cu autoritate și cu putere duhurilor necurate, iar ele ies afară!

37Și I s‑a dus vestea în orice loc din vecinătate.

Isus vindecă mai mulți bolnavi

(Mt. 8:14-16; Mc. 1:29-34)

38S‑a ridicat și, după ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, și ei L‑au rugat pentru ea. 39El S‑a aplecat asupra ei, a mustrat febra, și febra a lăsat‑o. Și ea s‑a ridicat deodată și a început să le slujească.

40După apusul soarelui, toți cei care aveau bolnavi de diferite boli i‑au adus la Isus, iar El Și‑a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‑a vindecat. 41De asemenea, din mulți ieșeau demoni, care strigau și ziceau: „Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!“41 Pentru expresia Fiul lui Dumnezeu, vezi Ps. 2:7. Dar El îi mustra și nu le dădea voie să vorbească, pentru că știau că El este Cristosul.

Isus predică în Iudeea

(Mc. 1:35-38)

42Când se crăpa de ziuă, Isus a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu. Mulțimile au început să‑L caute și au ajuns până la El. Ei încercau să‑L oprească, pentru ca să nu plece de la ei, 43însă El le‑a zis: „Trebuie să vestesc și în alte cetăți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu43 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte]., căci pentru aceasta am fost trimis.“

44Și a continuat să predice în sinagogile din Iudeea44 Nu neapărat cu referire la regiunea cu același nume, ci la Iudeea ca patrie a iudeilor. Unele mss conțin din Galileea, iar altele sinagogile iudeilor..

Holy Bible in Gĩkũyũ

Luka 4:1-44

Jesũ Kũgerio

14:1 Luk 4:14, 18; Luk 2:27Nake Jesũ akiuma kũu Jorodani aiyũrĩtwo nĩ Roho Mũtheru, agĩtwarwo nĩ Roho werũ-inĩ, 24:2 Thaam 34:28; Ahib 4:15kũrĩa aagereirio nĩ mũcukani matukũ mĩrongo ĩna. Ndaarĩĩaga kĩndũ matukũ-inĩ macio, namo maathira agĩkorwo arĩ mũhũũtu.

3Nake mũcukani akĩmwĩra atĩrĩ, “Angĩkorwo wee nĩwe Mũrũ wa Ngai, ĩra ihiga rĩrĩ rĩtuĩke mũgate.”

44:4 Gũcook 8:3Nake Jesũ akĩmĩcookeria atĩrĩ, “Nĩ kwandĩkĩtwo atĩrĩ: ‘To mũgate wiki ũngĩtũũria mũndũ muoyo.’ ”

5Ningĩ mũcukani akĩmũtwara handũ hatũũgĩru mũno, na gwa kahinda kanini mũno akĩmuonia mothamaki mothe ma gũkũ thĩ. 64:6 Joh 12:31Agĩcooka akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩngũkũhe wathani wa kũu guothe na riiri wakuo wothe, nĩgũkorwo nĩiheanĩtwo kũrĩ niĩ, na no ndĩciheane kũrĩ mũndũ o wothe ũrĩa ingĩenda kũhe. 7Nĩ ũndũ ũcio ũngĩnyinamĩrĩra ũhooe, mothe megũtuĩka maku.”

84:8 Gũcook 6:13Jesũ akĩmũcookeria, akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩ kwandĩkĩtwo atĩrĩ: ‘Hooyaga Mwathani Ngai waku na ũmũtungatagĩre o we wiki.’ ”

9Nake mũcukani akĩmũtwara Jerusalemu, na akĩmũrũgamia gathũrũmũndũ-inĩ ka hekarũ, akĩmwĩra atĩrĩ, “Angĩkorwo wee nĩwe Mũrũ wa Ngai, wĩgũithie thĩ kuuma haha. 10Nĩgũkorwo nĩ kwandĩkĩtwo atĩrĩ:

“ ‘Nĩagaatha araika ake nĩ ũndũ waku

makũmenyerere wega;

114:11 Thab 91:11, 12ningĩ nĩmagakwanĩrĩria na moko mao,

nĩgeetha ndũkaringwo kũgũrũ nĩ ihiga.’ ”

124:12 Gũcook 6:16Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Maandĩko moigĩte atĩrĩ: ‘Ndũkanagerie Mwathani Ngai waku.’ ”

134:13 Joh 14:30; Ahib 4:15Rĩrĩa mũcukani aarĩkirie kũmũgeria na njĩra ciothe-rĩ, akĩmũtiga nginya ihinda rĩrĩa rĩagĩrĩire rĩkoneka.

Jesũ Kũregwo Nazarethi

144:14 Math 4:12; Math 9:26Nake Jesũ agĩcooka Galili arĩ na hinya wa Roho, nayo ngumo yake ĩkĩhunja kũu bũrũri ũcio wothe. 154:15 Math 4:23Nake nĩarutanaga thunagogi-inĩ ciao, nao andũ othe makĩmũkumia.

164:16 Math 2:23; Math 13:54Na rĩrĩ, nĩathiire Nazarethi, kũrĩa aarereirwo, na agĩtoonya thunagogi mũthenya wa Thabatũ, o ta ũrĩa aamenyerete gwĩka. Nake akĩrũgama na igũrũ athome Maandĩko. 17Akĩnengerwo ibuku rĩa gĩkũnjo rĩa mũnabii Isaia. Akĩrĩkũnjũra, akĩona harĩa handĩkĩtwo atĩrĩ:

184:18 Joh 3:34; Mar 16:15“Roho wa Mwathani arĩ igũrũ rĩakwa,

nĩ ũndũ nĩanjitĩrĩirie maguta

nĩguo hunjagĩrie arĩa athĩĩni Ũhoro-ũrĩa-Mwega.

Nĩandũmĩte thiĩ nyanĩrĩre kuohorwo kwa arĩa moheetwo,

na atĩ arĩa atumumu nĩmegũcooka kuona,

na njohorithie arĩa mahinyĩrĩirio,

194:19 Isa 61:1, 2ningĩ nyanĩrĩre mwaka wa gwĩtĩkĩrĩka wa Mwathani.”

20Agĩcooka agĩkũnja ibuku rĩu rĩa gĩkũnjo, agĩcookeria mũmenyereri wa thunagogi, agĩikara thĩ. Nao andũ arĩa othe maarĩ thunagogi makĩmũrora. 21Nake akĩambĩrĩria kwaria, akĩmeera atĩrĩ, “Ũmũthĩ maandĩko maya nĩ mahingio mũkĩĩiguagĩra.”

224:22 Math 13:54, 55; Joh 6:42Nao andũ othe makĩmũgaatha na makĩgegio mũno nĩ ciugo njega iria cioimaga kanua gake. Makĩũrania atĩrĩ, “Githĩ ũyũ ti mũrũ wa Jusufu?”

23Nake Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Ti-itherũ nĩ mũkũnjĩĩra thimo ĩrĩa yugaga atĩrĩ, ‘Ndagĩtarĩ, wĩĩhonie wee mwene! Maũndũ marĩa tũiguĩte atĩ nĩ wekire kũu Kaperinaumu meeke gũkũ itũũra-inĩ rĩaku.’ ”

244:24 Math 13:57; Joh 4:44Agĩthiĩ na mbere kuuga atĩrĩ, “Ngũmwĩra na ma, gũtirĩ mũnabii wĩtĩkagĩrwo itũũra-inĩ rĩake. 254:25 1Ath 18:1; Jak 5:17Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, nĩ kwarĩ atumia aingĩ a ndigwa Isiraeli matukũ-inĩ ma Elija, rĩrĩa igũrũ rĩarĩ ihinge mĩaka ĩtatũ na nuthu, na ngʼaragu nene ĩkĩiyũra bũrũri wothe. 264:26 1Ath 17:8-16No Elija ndaigana gũtũmwo kũrĩ o na ũmwe wao, tiga kũrĩ mũtumia wa ndigwa ũrĩa watũire itũũra rĩa Zarefathu kũu bũrũri wa Sidoni. 274:27 2Ath 5:1-14Ningĩ nĩ kwarĩ andũ aingĩ maarĩ na mangũ thĩinĩ wa Isiraeli ihinda rĩa Elisha ũrĩa mũnabii, no gũtirĩ mũndũ o na ũmwe wao wahonirio tiga Naamani ũrĩa Mũsuriata.”

28Andũ othe arĩa maarĩ thĩinĩ wa thunagogi nĩmarakarire mũno rĩrĩa maiguire ũguo. 294:29 Ndar 15:35; Atũm 7:58Magĩũkĩra makĩmũrutũrũra kuuma itũũra-inĩ rĩu, makĩmũtwara rwere-inĩ rwa karĩma harĩa itũũra rĩu rĩakĩtwo, nĩguo mamũikie na kũu kĩharũrũka-inĩ. 304:30 Joh 8:59Nowe Jesũ akĩgerera gatagatĩ-inĩ ka andũ, agĩĩthiĩra.

Jesũ Kũingata Roho Mũũru

314:31 Math 4:13Agĩcooka agĩikũrũka, agĩthiĩ Kaperinaumu, itũũra rĩarĩ Galili, na mũthenya wa Thabatũ akĩambĩrĩria kũruta andũ. 324:32 Math 7:28; Math 7:29Nao andũ makĩgega nĩ ũndũ wa ũrutani wake, tondũ ndũmĩrĩri yake yarĩ ya wathani.

33Na rĩrĩ, kũu thĩinĩ wa thunagogi nĩ kwarĩ na mũndũ warĩ na ndaimono, nĩyo ngoma thũku. Nake akĩanĩrĩra na mũgambo mũnene, akiuga atĩrĩ, 344:34 Math 8:29; Mar 1:24“Hĩ! Ũrenda atĩa na ithuĩ, wee Jesũ wa Nazarethi? Ũũkĩte gũtũniina? Nĩngũũĩ, we nĩwe ũrĩa Mũtheru wa Ngai!”

354:35 Luk 4:39, 41; Math 8:26Nake Jesũ akĩmĩkũma, akĩmĩĩra atĩrĩ, “Kira, na uume thĩinĩ wake!” Nayo ndaimono ĩyo ĩkĩgũithia mũndũ ũcio thĩ hau mbere yao othe, ĩkiuma na ndĩamũtihirie.

364:36 Luk 4:32Nao andũ othe makĩgega makĩũrania atĩrĩ, “Kaĩ ũrutani ũyũ ũhaana atĩa? Araatha ngoma thũku arĩ na wathani na hinya, nacio ikoima!” 374:37 Luk 4:14Nayo ngumo yake ĩkĩhunja kũrĩa guothe kwariganĩtie na kũu.

Jesũ Kũhonia Andũ Aingĩ

38Nake Jesũ akiuma thunagogi, agĩthiĩ mũciĩ gwa Simoni. Na rĩrĩ, nyina wa mũtumia wa Simoni aarĩ mũrũaru mũrimũ wa kũhiũha mwĩrĩ mũno, nao magĩthaitha Jesũ nĩ ũndũ wake. 394:39 Luk 4:35, 41Nĩ ũndũ ũcio, akĩinamĩrĩra harĩ we, na agĩatha mũrimũ ũcio uume mwĩrĩ wake, naguo ũkiuma. Nake mũtumia ũcio agĩũkĩra o rĩmwe na akĩambĩrĩria kũmatungatĩra.

404:40 Mar 5:23; Math 4:23Na rĩrĩa riũa rĩathũaga, andũ makĩrehera Jesũ andũ arĩa othe maarĩ na mĩrimũ ngũrani, nake akĩmaigĩrĩra moko o mũndũ o mũndũ, akĩmahonia. 414:41 Math 4:3; Math 8:4O na ningĩ ndaimono ikiuma andũ aingĩ, ikĩanagĩrĩra atĩrĩ, “Wee nĩwe Mũrũ wa Ngai!” Nowe agĩcikaania na agĩcigiria ciarie, tondũ nĩcioĩ atĩ nĩwe Kristũ.

424:42 Math 3:2Na gwakĩa-rĩ, Jesũ akiumagara agĩthiĩ kũndũ gũtaarĩ andũ. Nao andũ makĩmũcaria, na rĩrĩa maakinyire harĩa aarĩ, makĩgeria kũmũgirĩrĩria ndakoime kũu amatige. 43Nowe akĩmeera atĩrĩ, “No nginya hunjie Ũhoro-ũrĩa-Mwega wa ũthamaki wa Ngai matũũra-inĩ marĩa mangĩ o namo, nĩ ũndũ nĩkĩo ndaatũmirwo.” 44Nake agĩthiĩ na mbere na kũhunjia thĩinĩ wa thunagogi cia Judea.