Uneltire împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5, 14-16; Mc. 14:1-2, 10-11; In. 11:45-53)
1Se apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune „Paștele“.1, 7 Vezi Lev. 23:5-6. Masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan, iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi și Eze. 45:21). 2Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să‑L omoare pe Isus, dar se temeau de popor. 3Atunci Satan3, 31 Vezi nota de la 10:18. a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece. 4Acesta s‑a dus la conducătorii preoților și la comandanții gărzii Templului și au discutat despre cum să‑L dea pe mâna lor. 5Ei s‑au bucurat și s‑au înțeles cu el să‑i dea argint5 Iuda a primit 30 de arginți (vezi Mt. 26:15 și nota aferentă).. 6El a încuviințat și căuta un prilej potrivit ca să‑L dea pe mâna lor, în lipsa mulțimii.
Masa pascală
(Mt. 26:17-30; Mc. 14:12-26; In. 13:21-30; 1 Cor. 11:23-25)
7Apoi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia jertfit mielul de Paște.
8Isus i‑a trimis înainte pe Petru și pe Ioan, zicând:
– Duceți‑vă și pregătiți‑ne jertfa de Paște, ca s‑o mâncăm!
9Ei L‑au întrebat:
– Unde vrei s‑o pregătim?
10El le‑a răspuns:
– Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un vas cu apă.10 De obicei, numai femeile duceau vasele cu apă. Prin urmare, nu era foarte dificil pentru Petru și Ioan să‑l recunoască pe acel om. Urmați‑l până la casa în care va intra 11și spuneți‑i stăpânului casei astfel: „Învățătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“ 12El vă va arăta sus o cameră mare și aranjată. Acolo să faceți pregătirile!
13Ei s‑au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus. Și au pregătit Paștele.
Cina Domnului
(Mt. 26:20-29; Mc. 14:17-25; In. 13:21-30; 1 Cor. 11:23-25)
14Când a sosit ceasul, Isus S‑a așezat să mănânce împreună cu apostolii.
15El le‑a zis: „Am dorit cu ardoare să mănânc împreună cu voi acest Paște, înainte de suferința Mea! 16Căci vă spun că nu voi mai mânca din el până când nu își va găsi împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu!“
17Și luând un pahar, a mulțumit17, 19 Gr.: eucharisteo, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului. și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi! 18Căci vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până când va veni Împărăția lui Dumnezeu.“
19Apoi a luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți lucrul acesta spre amintirea19 Termenul grecesc anamnesis înseamnă comemorare dar mai degrabă re‑amintire. Prefixul ana arată repetitivitatea, dar și intensitatea ceremoniei. Mea!“
20În același fel, după ce au mâncat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care este vărsat pentru voi. 21Dar iată că mâna trădătorului Meu este cu Mine la masă! 22Căci într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care El este trădat!“
23Ei au început să se întrebe unii pe alții cine să fie oare acela dintre ei care urmează să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare
(Mt. 20:25-28; 19:28; Mc. 10:42-45)
24Între ei a avut loc și o ceartă cu privire la cine să fie considerat cel mai mare dintre ei.
25Atunci Isus le‑a zis:
– Regii neamurilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiți „binefăcători“25 Titlu asumat sau oferit conducătorilor din regatele eleniste (Egipt, Siria) și din Roma, chiar dacă cei care‑l purtau erau niște tirani.. 26Dar voi să nu fiți așa! Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai mic, iar cel care conduce să fie precum cel care slujește. 27Căci cine este mai mare, cel care șade la masă sau cel care slujește? Oare nu cel care șade la masă? Eu însă sunt între voi precum Cel Care slujește! 28Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în încercările28 Este același termen tradus cu ispite. În cazul de față are sensul de probe, teste. Mele. 29De aceea și Eu vă ofer o împărăție, așa cum și Tatăl Meu Mi‑a oferit‑o Mie, 30ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
Isus prezice lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35; Mc. 14:27-31; In. 13:36-38)
31Simone, Simone, iată, Satan a cerut să vă cearnă așa cum se cerne grâul, 32dar Eu M‑am rugat fierbinte pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Iar când te vei întoarce, întărește‑i pe frații tăi!
33Petru I‑a răspuns:
– Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar și la închisoare, și la moarte!
34Isus i‑a zis:
– Îți spun, Petru, că nu va cânta cocoșul34, 60-61 Probabil cu referire la a 3‑a strajă din noapte (24:00–3:00) sau cu referire la zorii zilei. astăzi până nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.
Îndemnuri pentru vremea încercării
35Apoi le‑a zis:
– Când v‑am trimis fără săculeți cu bani, fără traistă și fără sandale, ați dus voi lipsă de ceva?
Ei au zis:
– De nimic.
36El le‑a zis:
– Acum, dimpotrivă, cel ce are un săculeț cu bani, să‑l ia! La fel și traista! Iar cel ce nu are sabie, să‑și vândă haina și să‑și cumpere una!36 Probabil ca o imagine a pregătirii pentru luptă, nu în ideea de a cumpăra efectiv o sabie. 37Căci vă spun că ceea ce este scris trebuie să se împlinească în Mine, și anume: „El a fost numărat alături de cei fără de Lege.“37 Vezi Is. 53:12. Da, ce este scris despre Mine ajunge la împlinire.
38Ei au zis:
– Doamne, iată aici două săbii!
El le‑a zis:
– De‑ajuns!38 Isus Se adresează aici în mod ironic (sau Sunt chiar prea multe!). Deoarece ucenicii n‑au înțeles ce le spunea Isus, Domnul încheie discuția în felul acesta (vezi și v. 49-51).
Isus Se roagă pe Muntele Măslinilor
(Mt. 26:36-46; Mc. 14:32-42)
39Și ieșind afară, S‑a dus, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor. Ucenicii L‑au urmat și ei.
40Când a ajuns în locul acela, le‑a zis:
– Rugați‑vă să nu cădeți40, 46 Lit.: ca să nu intrați. în ispită!
41Apoi S‑a retras de lângă ei, cam la o aruncătură de piatră, și, punându‑Se în genunchi, Se ruga, 42zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul42 Paharul simbolizează aici suferința cauzată de păcatul omenirii și de judecata lui Dumnezeu, pe care Isus avea să le ia asupra Lui (vezi, de ex., Is. 51:17; Ier. 25:15; Eze. 23:32-33; vezi, de asemenea, Mt. 20:22 și nota). acesta! Totuși, facă‑se nu voia Mea, ci a Ta!“ 43Atunci I s‑a arătat un înger din cer, ca să‑L întărească. 44Fiind în agonie44 Termenul grecesc este chiar agonia, care înseamnă o luptă fizică și sufletească aprigă, un chin care implică trupul și sufletul deopotrivă., El Se ruga cu și mai multă ardoare, iar sudoarea Lui devenise ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45Când S‑a ridicat de la rugăciune și a venit la ucenici, i‑a găsit adormiți de întristare.
46El le‑a zis:
– De ce dormiți? Sculați‑vă și rugați‑vă, ca să nu cădeți în ispită!
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56; Mc. 14:43-50; In. 18:3-11)
47În timp ce El încă vorbea, iată că a venit o mulțime de oameni, iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute, 48dar Isus i‑a zis: „Iuda, cu un sărut Îl trădezi48 Sensul principal al verbului este a preda. tu pe Fiul Omului?“
49Când cei din jurul lui Isus au văzut ce urma să se întâmple, au zis:
– Doamne, să lovim cu sabia?
50Și unul dintre ei l‑a lovit cu sabia pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea dreaptă.
51Însă Isus, răspunzând, a zis:
– Lăsați‑i! Până aici!
Și atingându‑Se de urechea acelui om, l‑a vindecat. 52Apoi Isus le‑a zis conducătorilor preoților, comandanților gărzii Templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit cu săbii și ciomege, ca după un răsculat52 Gr.: lestes, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhar, dar în contextul de față are sensul de rebel, instigator, revoluționar. Cei doi oameni care au fost răstigniți împreună cu Isus erau, de asemenea, revoluționari.? 53În fiecare zi când eram cu voi în Templu, n‑ați întins mâinile împotriva Mea! Însă acesta este ceasul vostru și autoritatea întunericului.“
Lepădarea lui Petru
(Mt. 26:67-75; Mc. 14:66-72; In. 18:15-18, 25-27)
54După ce L‑au arestat, L‑au dus și L‑au băgat în casa marelui preot. Petru Îl urma de departe. 55După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au stat jos, Petru s‑a așezat în mijlocul lor.
56O slujnică, văzându‑l șezând lângă foc, s‑a uitat atent la el și a zis:
– Și acesta era cu El!
57Dar el a negat, zicând:
– Nu‑L cunosc, femeie!
58După puțin timp, l‑a văzut altcineva, care a zis:
– Și tu ești unul dintre ei!
Dar Petru a zis:
– Nu sunt, omule!
59Cam o oră mai târziu, un altul a susținut cu tărie, zicând:
– Cu siguranță și acesta era cu El, căci este galileean.
60Dar Petru a zis:
– Omule, nu știu despre ce vorbești!
Și deodată, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61Domnul S‑a întors și S‑a uitat la Petru. Atunci Petru și‑a adus aminte de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Astăzi, înainte de cântatul cocoșului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“ 62Și ieșind afară, a plâns cu amar.
Isus, batjocorit de cei din garda Templului
(Mt. 26:67-68; Mc. 14:65)
63Oamenii, cei care‑L păzeau pe Isus, Îl batjocoreau și‑L băteau. 64Și legându‑L la ochi, Îl întrebau, zicând: „Profețește, cine este cel ce Te‑a lovit?“ 65Și rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui.
Isus înaintea Sinedriului
(Mt. 26:59-66; Mc. 14:55-64; In. 18:19-24)
66Când s‑a făcut ziuă, Sfatul bătrânilor poporului66 Vezi nota de la 9:22., conducătorii preoților și cărturarii s‑au adunat și L‑au dus pe Isus în sinedriul66 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. lor.
67Ei au zis:
– Dacă Tu ești Cristosul, spune‑ne!
Isus le‑a răspuns:
– Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede, 68iar dacă vă voi întreba, nicidecum nu‑Mi veți răspunde, nici nu‑Mi veți da drumul. 69Dar, de acum încolo, Fiul Omului va fi așezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.69 O aluzie la Dan. 7:13 și Ps. 110:1.
70Toți au întrebat:
– Ești Tu deci Fiul lui Dumnezeu?
El le‑a răspuns:
– Chiar voi înșivă spuneți că Eu sunt.
71Atunci ei au zis:
– Ce nevoie mai avem de mărturie?! Căci noi înșine am auzit‑o din gura Lui!
Ang Plano sa Pagpatay kang Jesus
(Mat. 26:1-5; Mar. 14:1-2; Juan 11:45-53)
1Hapit na ang Pista sa Pan nga Walay Patubo nga gitawag usab ug Pista sa Paglabay sa Anghel. 2Ang kadagkoan sa mga pari ug ang mga magtutudlo sa Kasugoan nangita ug pamaagi kon unsaon nila pagpatay si Jesus nga dili magkagubot, kay nahadlok man sila sa mga tawo.
Nakigsabot si Judas sa Pagtugyan kang Jesus
(Mat. 26:14-16; Mar. 14:10-11)
3Misulod si Satanas kang Judas nga gitawag ug Iscariote, nga usa sa 12 ka mga apostoles ni Jesus. 4Busa milakaw siya ug nakigkita sa kadagkoan sa mga pari ug sa mga opisyal sa mga guwardya sa templo. Gihisgotan nila kon unsaon niya pagtugyan si Jesus ngadto kanila. 5Nalipay gayod sila ug nagkauyon nga bayran siya. 6Misugot usab si Judas ug sukad niadto, nangita siya ug kahigayonan kon unsaon niya pagtugyan si Jesus ngadto kanila nga dili mahibaloan sa mga tawo.
Misugo si Jesus sa Pag-andam sa Panihapon Alang sa Pista
(Mat. 26:17-25; Mar. 14:12-21; Juan 13:21-30)
7Karon, miabot na ang Pista sa Pan nga Walay Patubo. Mao kining adlawa nga kinahanglan sa mga Judio nga maghalad ug mga karnero nga ilang kaonon alang sa Pista sa Paglabay sa Anghel. 8Busa gisugo ni Jesus si Pedro ug si Juan. Miingon siya, “Pag-una kamo ug andama ang atong panihapon alang sa Pista sa Paglabay sa Anghel.” 9Nangutana sila kaniya. “Asa man ang imong gusto nga kami mag-andam niini?” 10Mitubag si Jesus kanila, “Pag-abot ninyo sa siyudad, may motagbo kaninyo nga tawo nga nagadala ug banga nga may tubig. Sunda ninyo siya ug sulod usab kamo sa balay nga iyang sudlan, 11ug ingna ninyo ang tagbalay, ‘Nangutana ang Magtutudlo kon asa ang kuwarto nga kan-an niya uban sa iyang mga tinun-an sa pagsaulog sa Pista sa Paglabay sa Anghel.’ 12Ipakita niya kaninyo ang dako nga kuwarto sa taas nga kompleto sa kagamitan. Didto kamo pag-andam sa atong panihapon.” 13Nanglakaw ang duha nga iyang gisugo, ug nakita nila ang tanan sumala sa giingon ni Jesus kanila. Ug giandam nila didto ang panihapon alang sa pista.
Ang Kataposang Panihapon
(Mat. 26:26-30; Mar. 14:22-26; 1 Cor. 11:23-25)
14Sa dihang tingpanihapon na, milingkod si Jesus kauban sa iyang mga apostoles aron mangaon. 15Unya miingon si Jesus kanila, “Dako gayod ang akong handom nga sa dili pa ako mag-antos, magkauban una kita sa pagpangaon sa pagsaulog niining Pista sa Paglabay sa Anghel. 16Kay ang tinuod, dili na ako mokaon pag-usab niini hangtod nga matuman na ang tinuod nga kahulogan niini kon muabot na ang paghari sa Dios.” 17Unya mikuha siya ug ilimnon, nagpasalamat sa Dios, ug miingon, “Ilibot ninyo kini ug pagpuli-puli kamo sa pag-inom. 18Sa pagkatinuod, gikan karon dili na ako moinom sa ilimnon nga gikan sa ubas hangtod nga muabot ang paghari sa Dios.” 19Mikuha siya ug pan ug nagpasalamat sa Dios. Unya gipikas-pikas niya kini ug gipanghatag kanila ug miingon, “Mao kini ang akong lawas nga gihatag alang kaninyo. Himoa ninyo kini aron sa paghandom kanako.” 20Pagkahuman, mikuha siya ug ilimnon ug miingon, “Kini nga ilimnon mao ang bag-o nga kasabotan nga palig-onon pinaagi sa akong dugo nga iula alang kaninyo.
21“Apan paminaw kamo, ania kauban nato dinhi sa pagpangaon ang tawo nga magluib kanako. 22Kay ako nga Anak sa Tawo mamatay sumala sa plano sa Dios, apan alaot ang tawo nga motugyan kanako ngadto sa akong mga kaaway.” 23Pagkadungog nila niini nagpangutan-anay sila kon kinsa kaha kanila ang mohimo niini.
Ang Panaglalis kon Kinsa ang Pinakalabaw
24Sa kaulahian naglalis ang mga apostoles kon kinsa gayod kanila ang pinakalabaw. 25Busa miingon si Jesus kanila, “Dinhi niining kalibotan nagamando ang mga hari sa ilang mga sakop. Ug gusto sa mga may gahom nga tawgon sila nga mga ‘dalangpanan sa mga tawo.’ 26Apan kaninyo dili ingon niana. Kay kon kinsa kaninyo ang may taas nga katungdanan, kinahanglang magpaubos. Ug kon kinsa kaninyo ang nagdumala, kinahanglan mahisama siya sa sulugoon. 27Kinsa sa duha ang mas labaw, ang gisilbihan ba sa pagkaon o ang nagsilbi? Dili ba nga mas labaw man ang gisilbihan? Apan ako mao gayod ang nagasilbe kaninyo bisan tuod ug ako inyong agalon.”
28Misulti pag-usab si Jesus kanila, “Kamo ang miunong kanako sa mga pagsulay nga akong naagian. 29Busa tungod kay gihatagan ako sa akong Amahan ug gahom sa paghari, hatagan ko usab kamo sa samang gahom. 30Makauban ko kamo sa pagpangaon ug pag-inom didto sa akong lamisa kon maghari na ako. Magdumala ug maghukom kamo sa 12 ka tribo sa Israel.”
Gitagna ni Jesus nga Ilimod Siya ni Pedro
(Mat. 26:31-35; Mar. 14:27-31; Juan 13:36-38)
31Unya miingon si Jesus kang Pedro, “Simon, paminawa ako! Nananghid si Satanas nga sulayan niya kamo.22:31 sulayan niya kamo: sa literal, ayagon kamo sama sa pag-ayag sa trigo. 32Apan nagaampo ako alang kanimo aron nga dili mawala ang imong pagtuo. Ug kon mobalik ka na sa imong pagtuo kanako lig-onon mo ang pagtuo sa imong mga igsoon.” 33Mitubag si Pedro, “Ginoo, andam gayod ako nga mounong kanimo bisan sa prisohan o sa kamatayon.” 34Miingon si Jesus kaniya, “Pedro, sultihan ko ikaw sa tinuod, sa dili pa motuktugaok ang manok unyang gabii ilimod mo na sa makatulo nga nakaila ka kanako.”
Sa Panahon sa Kalisod
35Unya gipangutana ni Jesus ang iyang mga apostoles, “Sa dihang gisugo ko kamo kaniadto nga manglakaw sa pagwali, giingnan ko kamo nga dili magdala ug pitaka, o bag, o sandalyas. Unya unsa man, nakulangan ba kamo sa bisan unsa?” Mitubag sila, “Wala gayod.” 36Miingon si Jesus, “Apan karon, kon may bag o pitaka kamo, dad-a kini. Ug kon wala kamoy espada, ibaligya ang inyong bisti ug pagpalit ug espada. 37Sa pagkatinuod, kinahanglan nga matuman ang anaa sa Kasulatan mahitungod kanako nga nagaingon, ‘Giisip siya nga usa sa mga kriminal.’22:37 Tan-awa usab ang Isa. 53:12. Ug gani ang anaa sa Kasulatan mahitungod kanako matuman na.” 38Miingon ang mga apostoles, “Ginoo, ania may duha ka espada dinhi.” Mitubag si Jesus, “Husto na kana.”
Nagaampo si Jesus didto sa Bukid sa mga Olibo
(Mat. 26:36-46; Mar. 14:32-42)
39Milakaw si Jesus ug miadto sa Bukid sa mga Olibo sumala sa iyang nabatasan. Miuban kaniya ang iyang mga tinun-an. 40Pag-abot nila didto miingon siya, “Pag-ampo kamo nga dili kamo madaog sa pagsulay.” 41Mipalayo-layo siya kanila. Didto miluhod siya ug nagaampo. 42Miingon siya, “Amahan, kon itugot mo, ayaw ipadangat kining umaabot nako nga pag-antos. Apan dili ang akong pagbuot ang matuman, kondili ang imo.” 43[Nagpakita kaniya ang anghel gikan sa langit ug nagpalig-on kaniya. 44Tungod sa tumang kasakit nga iyang gibati, hugot ug kinasingkasing ang iyang pag-ampo, ug ang iyang singot daw sa dugo nga mitulo sa yuta.]
45Pagkahuman niya ug ampo, mitindog siya ug mibalik sa iyang mga tinun-an. Naabtan niya sila nga nangatulog tungod kay naluya sila sa hilabihan nga kasubo. 46Miingon si Jesus kanila, “Nganong nangatulog man kamo? Bangon kamo ug pag-ampo nga dili kamo madaog sa pagsulay.”
Ang Pagdakop kang Jesus
(Mat. 26:47-56; Mar. 14:43-50; Juan 18:3-11)
47Samtang nagsulti pa si Jesus, miabot ang daghang mga tawo. Si Judas nga usa sa 12 ka apostoles ang nagauna kanila. Miduol si Judas kang Jesus ug mihalok kaniya. 48Miingon si Jesus kaniya, “Judas, budhian mo ba ako nga Anak sa Tawo pinaagi sa usa ka halok?” 49Sa dihang nakita sa mga kauban ni Jesus nga morag may mahitabo na kaniya, miingon sila, “Ginoo, panigbason ba namo sila?” 50Ug gitigbas sa usa kanila ang sulugoon sa pangulong pari, ug naputol ang tuong dalunggan niini. 51Apan miingon si Jesus kanila, “Husto na kana!” Unya gibalik ni Jesus ang naputol nga dalunggan ug naayo.
52Unya miingon si Jesus sa kadagkoan sa mga pari, sa mga opisyal sa mga guwardya sa templo, ug sa uban nga mga pangulo sa mga Judio nga miadto didto sa pagdakop kaniya, “Tulisan ba ako nga kinahanglan nga magdala gayod kamo ug mga espada ug mga bunal sa pagdakop kanako? 53Adlaw-adlaw didto ako sa templo ug didto usab kamo. Nganong wala man ninyo ako dakpa? Apan mao na kini ang inyong higayon. Ug niining panahona nagahari ang kangitngit.”
Gilimod ni Pedro si Jesus
(Mat. 26:57-58, 69-75; Mar. 14:53-54, 66-72; Juan 18:12-18, 25-27)
54Gidakop nila si Jesus ug gidala ngadto sa balay sa pangulong pari. Misunod usab si Pedro, apan didto lang siya sa layo. 55Didto sa tunga sa tugkaran naghaling ug kalayo ang mga tawo ug nanglingkod didto sa duol aron mainit-initan. Si Pedro nagpaduol usab didto kanila ug milingkod. 56May usa ka sulugoon nga babaye nga nakakita kang Pedro nga nagalingkod duol sa kalayo. Gitutokan niya si Pedro, ug miingon, “Kini siya kauban usab nianang tawo.” 57Apan milimod si Pedro nga nagaingon, “Day, wala man gani ako makaila kaniya.” 58Wala madugay may nakakita na usab kaniya nga lalaki nga nagaingon, “Ikaw usa usab sa iyang mga kauban.” Apan mitubag si Pedro, “Dili uy! Dili niya ako kauban.” 59Mga usa ka oras ang milabay ug may miingon na usab, “Tinuod gayod nga kining tawhana kauban niya kay siya taga-Galilea usab.” 60Apan mitubag si Pedro, “Dili uy! Wala ako makahibalo sa imong gipanulti.” Samtang nagsulti pa si Pedro, mituktugaok ang manok. 61Milingi ang Ginoo ug gitutokan niya si Pedro. Unya nahinumdoman ni Pedro ang gisulti sa Ginoo nga sa dili pa motuktugaok ang manok, ilimod na niya siya sa makatulo. 62Busa migawas si Pedro ug mihilak gayod sa hilabihan.
Gibugalbugalan ug Gibunalan si Jesus
(Mat. 26:67-68; Mar. 14:65)
63Gibugalbugalan ug gibunalan si Jesus sa mga tawo nga nagbantay kaniya. 64Gitaptapan nila siya ug giingnan, “Tag-ana kon kinsa ang nagdapat kanimo?” 65Ug daghan pa gayod ang ilang gipanulti sa pagpakaulaw kaniya.
Gidala si Jesus sa Korte sa mga Judio
(Mat. 26:59-66; Mar. 14:55-64; Juan 18:19-24)
66Pagkabuntag, nagtigom ang mga pangulo sa mga Judio. Ang uban kanila kadagkoan sa mga pari, ug ang uban mga magtutudlo sa Kasugoan. Gidala nila si Jesus sa ilang korte. 67Miingon sila kang Jesus, “Tug-ani kami kon ikaw ba ang Cristo.” Mitubag siya, “Bisan sultihan ko kamo dili gihapon kamo motuo. 68Ug kon pangutan-on ko kamo dili usab kamo motubag. 69Apan gikan karon, ako nga Anak sa Tawo molingkod na sa tuong dapit sa makaga-gahom nga Dios.” 70Miingon silang tanan, “Kon mao kana, ikaw diay ang Anak sa Dios.” Mitubag si Jesus, “Kamo na gayod ang nagaingon.” 71Busa miingon sila, “Unsa pa gayod nga mga pagpamatuod ang atong gikinahanglan? Kita na mismo ang nakadungog sa iyang giingon.”
