Văduva săracă și dărnicia ei
(Mc. 12:41-44)
1Când Și‑a ridicat privirea, i‑a văzut pe cei bogați punându‑și darurile în vistieria1 Cu referire la locul unde se aflau cutiile pentru daruri, daruri ce luau drumul vistieriei. Mișna (culegere de texte legislative, reflectând cinci secole de tradiție: 300 î.Cr.–200 d.Cr.) atestă existența a 13 astfel de cutii în Templu. Templului. 2A văzut și o văduvă săracă, punând acolo doi leptoni2 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota următoare) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41)..
3Isus a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toți, 4pentru că toți aceștia au pus din belșugul lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus întreaga sursă de trai pe care o avea.“
Semne ale sfârșitului
(Mt. 24:1-22; Mc. 13:1-20)
5În timp ce unii vorbeau despre Templu, că este împodobit5 Cf. istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), Templul era construit din pietre masive de marmură albă și în unele locuri era placat cu aur (Antichități, 15.11.3; Istoria, 5.5.6). cu pietre frumoase5 Cf. lui Flavius Josephus, pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m, fiind din marmură albă. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (Antichități, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6). și cu daruri, El a zis:
6– Cât despre aceste lucruri pe care le vedeți, vor veni zile când nu va fi lăsată piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.6 Această predicție s‑a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul și au ars Templul.
7Ei L‑au întrebat:
– Învățătorule, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să se întâmple acestea?
8El le‑a zis:
– Vedeți să nu fiți duși în rătăcire! Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“ și „Vremea se apropie!“ Să nu vă duceți după ei! 9Când veți auzi de războaie și răscoale, să nu vă îngroziți, căci întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârșitul nu va fi imediat.
10Apoi le‑a zis:
– Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. 11Vor fi cutremure mari, în diverse locuri, și foamete și molime. Vor fi manifestări înspăimântătoare și semne mari din cer. 12Dar, înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi și vă vor persecuta. Vă vor da pe mâna sinagogilor și a închisorilor și vă vor duce înaintea regilor și înaintea guvernatorilor din cauza Numelui Meu. 13Veți avea astfel ocazia să fiți mărturie. 14Hotărâți‑vă deci în inimile voastre să nu vă pregătiți mai dinainte ce veți vorbi în apărarea voastră! 15Căci Eu vă voi da cuvinte15 Lit.: o gură. și o înțelepciune căreia niciunul din oponenții voștri nu i se va putea împotrivi și n‑o va putea contrazice! 16Veți fi trădați chiar și de părinți, de frați, de rude și de prieteni, iar pe unii dintre voi vă vor omorî. 17Și veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu. 18Dar niciun fir de păr din cap nu vi se va pierde. 19Prin răbdarea19 Termenul hypomone se referă la capacitatea de a suporta, de a îndura și de a răbda diferite suferințe și persecuții. voastră vă veți câștiga sufletele19 Unele mss conțin imperativul: Prin răbdarea voastră, câștigați‑vă sufletele!.
20Când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oștiri, atunci să știți că pustiirea lui este aproape. 21Atunci cei din Iudeea să fugă în munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară, iar cei de pe câmpii să nu intre în el, 22căci acestea sunt zile de răzbunare, ca să se împlinească toate lucrurile care au fost scrise. 23Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! Căci va fi necaz mare pe pământ și mânie împotriva poporului acestuia! 24Vor cădea uciși de ascuțișul sabiei și vor fi luați captivi printre toate neamurile, iar Ierusalimul va fi călcat în picioare de către neamuri, până când se vor fi împlinit vremurile neamurilor.
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mt. 24:23-35; Mc. 13:21-31)
25Vor fi semne în soare, lună și stele,25 Vezi Is. 13:9-10; 24:18-20; 34:4; Eze. 32:7-8; Ioel 2:1, 30-31; 3:15. iar pe pământ va fi groază printre neamuri, încremenite de urletul mării și al valurilor. 26Oamenii vor leșina de frică în așteptarea lucrurilor care urmează să vină asupra omenirii, căci puterile cerurilor vor fi clătinate26 O aluzie la Is. 34:4.. 27Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind într‑un nor,27 Vezi Dan. 7:13. cu putere și mare slavă. 28Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, îndreptați‑vă și ridicați‑vă capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie!
29Le‑a spus apoi o pildă:
– Uitați‑vă la smochin și la toți pomii. 30Când deja înfrunzesc, voi înșivă vedeți și știți că, de acum, vara este aproape. 31Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape. 32Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 33Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mt. 24:36-51; Mc. 13:32-37)
34Fiți atenți la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare, cu beții și cu îngrijorările vieții, și astfel ziua aceea să vină asupra voastră pe neașteptate, 35ca o capcană! Căci ea va veni peste toți locuitorii de pe toată fața pământului. 36Fiți treji deci în orice vreme, rugându‑vă fierbinte să puteți scăpa de toate aceste lucruri care urmează să se întâmple și să stați în picioare înaintea Fiului Omului!
37În fiecare zi Isus dădea învățătură în Templu, iar în fiecare seară ieșea și‑Și petrecea noaptea pe muntele numit „al Măslinilor“. 38Și tot poporul venea dis‑de‑dimineață la El, în Templu, ca să‑L asculte.
Mũhothi wa Mũtumia wa Ndigwa
121:1 Math 27:6; Joh 8:20Na rĩrĩ, aatiira maitho, Jesũ akĩona itonga igĩĩkĩra mĩhothi yao harĩa heekagĩrwo kĩgĩĩna kĩa hekarũ. 2Agĩcooka akĩona mũtumia mũthĩĩni, warĩ wa ndigwa, agĩĩkĩra tũthendi twĩrĩ o ho thĩinĩ. 3Akiuga atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, mũtumia ũyũ mũthĩĩni wa ndigwa nĩahotha mbeeca nyingĩ gũkĩra andũ arĩa angĩ othe. 421:4 2Akor 8:12Andũ acio angĩ othe maaheana kũringana na ũtonga wao; no mũtumia ũyũ o na arĩ mũthĩĩni, ahotha kĩrĩa gĩothe oima nakĩo gĩa kũmũtũũria.”
Imenyithia cia Mũthia wa Mahinda
5Na rĩrĩ, arutwo amwe ake nĩmaragia ũhoro wa hekarũ, ũrĩa yagemetio na mahiga mathaka na iheo iria ciarutĩirwo Ngai. No Jesũ akiuga atĩrĩ, 621:6 Luk 19:44“Ha ũhoro wa mĩako ĩno mũrona-rĩ, hĩndĩ nĩĩroka rĩrĩa gũtagakorwo ihiga rĩrĩ igũrũ wa rĩrĩa rĩngĩ; mothe nĩmakamomorwo.”
7Nao makĩmũũria atĩrĩ, “Mũrutani, nĩ rĩ maũndũ macio magekĩka? Na kĩmenyithia kĩa atĩ marĩ hakuhĩ gwĩkĩka nĩ kĩrĩkũ?”
821:8 Luk 17:23Nake akĩmacookeria atĩrĩ, “Mwĩmenyagĩrĩrei mũtikanaheenio. Nĩgũkorwo andũ aingĩ nĩmagooka na rĩĩtwa rĩakwa makiugaga atĩrĩ, ‘Nĩ niĩ We,’ na ningĩ mamwĩre atĩrĩ, ‘Ihinda nĩrĩkuhĩrĩirie.’ Mũtikanamarũmĩrĩre. 9Rĩrĩa mũkaigua ũhoro wa mbaara na wa ngũĩ, mũtikanetigĩre. Maũndũ macio no nginya mekĩke mbere, no ũguo ti kuuga ithirĩro nĩikinyu.”
1021:10 2Maũ 15:6; Isa 19:2Agĩcooka akĩmeera atĩrĩ, “Rũrĩrĩ nĩrũgookĩrĩra rũrĩa rũngĩ, na ũthamaki ũũkĩrĩre ũrĩa ũngĩ. 11Nĩgũkaagĩa na ithingithia nene mũno, na ngʼaragu, na mĩrimũ mĩũru kũndũ na kũndũ, na maũndũ ma kũmakania na imenyithia nene kuuma igũrũ.
12“No maũndũ macio mothe matanakinya-rĩ, nĩmũkanyiitwo, na mũnyariirwo na mũneanwo thunagogi-inĩ na njeera o na mũtwarwo mbere ya athamaki na aathani. Maũndũ macio mothe mũgeekwo nĩ ũndũ wa rĩĩtwa rĩakwa. 1321:13 Afil 1:12Ũndũ ũyũ ũgaakorwo ũrĩ mweke wanyu wa kũmarutĩra ũira. 1421:14 Luk 12:11-12No rĩrĩ, mũtikanatangĩke mũgĩĩciiria o mbere, ũrĩa mũgeeciirĩrĩra. 15Nĩgũkorwo nĩngamũhe ciugo na ũũgĩ iria thũ cianyu itakahota gwĩtiiria kana gũkararia. 1621:16 Luk 12:52, 53Nĩmũgakunyanĩrwo o na nĩ aciari anyu, na arĩa mũciaranĩirwo nao, na andũ a mbarĩ cianyu, o na arata, na nĩmakooragithia amwe anyu. 17Andũ othe nĩmakamũmena nĩ ũndũ wakwa. 1821:18 Math 10:30No rĩrĩ, gũtirĩ rũcuĩrĩ o na rũmwe rwa mũtwe wanyu rũkoora. 19Kũũmĩrĩria kwanyu nĩkuo gũgaatũma mũhonokie mĩoyo yanyu.
2021:20 Luk 19:43“Rĩrĩa mũkoona Jerusalemu kũrigiicĩirio nĩ thigari cia mbaara, hĩndĩ ĩyo mũkaamenya atĩ kũniinwo kwarĩo kũrĩ hakuhĩ. 21Hĩndĩ ĩyo arĩa marĩ Judea nĩmorĩre irĩma-inĩ, na arĩa marĩ thĩinĩ wa itũũra rĩu inene nĩmoime kuo, nao arĩa marĩ ngʼongo-inĩ matikarĩtoonye. 2221:22 Isa 63:4; Math 1:22; Dan 9:24-27Nĩgũkorwo ihinda rĩu nĩrĩo rĩgaakorwo rĩrĩ rĩa kũherithanio, nĩguo maũndũ marĩa mothe mandĩkĩtwo mahingio. 23Kaĩ atumia arĩa magaakorwo marĩ na nda, na arĩa magaakorwo makĩongithia twana matukũ macio nĩmagathĩĩnĩka-ĩ! Nĩgũkorwo bũrũri ũyũ nĩũkagĩa na kĩnyariirĩko kĩnene na mangʼũrĩ ma gũũkĩrĩra andũ aya. 2421:24 Isa 63:18; Dan 8:13; Kũg 11:2Nĩmakooragwo na rũhiũ rwa njora, o na matahwo matwarwo mabũrũri mothe ma thĩ. Itũũra rĩa Jerusalemu nĩrĩkarangĩrĩrio nĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ o nginya mahinda ma andũ-a-Ndũrĩrĩ mahingio.
2521:25 2Pet 3:10, 12“Na nĩgũkagĩa imenyithia thĩinĩ wa riũa na mweri-inĩ na njata-inĩ. Nakuo gũkũ thĩ, ndũrĩrĩ nĩikaigua ruo na igegio nĩ mũrurumo wa iria na makũmbĩ ma maaĩ makĩhũũrana. 26Andũ nĩmakaringĩka nĩ ũndũ wa kũmaka, na guoya wa maũndũ marĩa magooka thĩ, nĩgũkorwo maahinya ma igũrũ nĩmakenyenyio. 2721:27 Math 8:20; Kũg 1:7Hĩndĩ ĩyo nĩmakona Mũrũ wa Mũndũ agĩũka arĩ thĩinĩ wa itu arĩ na hinya na riiri mũingĩ. 2821:28 Luk 18:7Hĩndĩ ĩrĩa maũndũ macio makaambĩrĩria gwĩkĩka-rĩ, mũkaarũgama mũtiire mĩtwe yanyu na igũrũ, nĩgũkorwo hĩndĩ yanyu ya gũkũũrwo nĩĩkuhĩrĩirie.”
29Ningĩ akĩmahe ngerekano ĩno: “Ta rorai mũtĩ wa mũkũyũ na mĩtĩ ĩyo ĩngĩ yothe. 30Rĩrĩa yathundũra mathangũ, mũmĩonaga na mũkamenya atĩ ihinda rĩa riũa rĩrĩ hakuhĩ. 3121:31 Math 3:2Ũguo noguo hĩndĩ ĩrĩa mũkoona maũndũ macio mothe magĩkĩka, mũkaamenya o wega atĩ ũthamaki wa Ngai nĩũkuhĩrĩirie.
32“Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, rũciaro rũrũ rũtigathira maũndũ macio mothe matahingĩtio. 33Igũrũ na thĩ nĩigathira, no ciugo ciakwa itigathira.
3421:34 Mar 4:19; 1Athe 5:2-7“Mwĩmenyererei, ngoro cianyu itikanakorwo itahĩtwo nĩ ndĩa, na ũrĩĩu na metanga ma muoyo ũyũ, naguo mũthenya ũcio ũmũkorerere ta mũtego o rĩrĩa mũtangĩĩgereria. 35Nĩgũkorwo ũndũ ũyũ ũgaakorerera andũ arĩa othe matũũraga thĩ-ĩno. 36Ikaragai mwĩiguĩte hĩndĩ ciothe, na mũhooyage nĩguo mũkaahota kũũrĩra maũndũ marĩa makiriĩ gwĩkĩka, na nĩguo mũkaahota kũrũgama mbere ya Mũrũ wa Mũndũ.”
3721:37 Math 26:55; Mar 11:19; Math 21:1Na o mũthenya Jesũ nĩarutanaga hekarũ-inĩ, na hwaĩ-inĩ agathiĩ gũkoma kĩrĩma-inĩ kĩrĩa gĩĩtagwo Kĩrĩma kĩa Mĩtamaiyũ. 38Nao andũ othe nĩmathiiaga hekarũ-inĩ rũciinĩ tene kũmũthikĩrĩria.
