Autoritatea lui Isus
(Mt. 21:23-27; Mc. 11:27-33)
1Într‑una din zile, în timp ce Isus dădea învățătură poporului în Templu și vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoților și cărturarii, împreună cu bătrânii, 2și L‑au întrebat, zicând:
– Spune‑ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri și cine Ți‑a dat această autoritate?
3Isus, răspunzând, le‑a zis:
– Vă voi întreba și Eu un lucru. Spuneți‑Mi: 4botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
5Ei însă discutau între ei, zicând:
– Dacă vom răspunde: „Din cer!“, va întreba: „Atunci de ce nu l‑ați crezut?“, 6iar dacă vom răspunde: „De la oameni!“, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.
7Așa că I‑au răspuns că ei nu știu de unde era.
8Atunci Isus le‑a zis:
– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda viticultorilor
(Mt. 21:33-46; Mc. 12:1-12)
9Apoi a început să spună poporului următoarea pildă:
– Un om a plantat o vie9 Vezi Is. 5:1-7., a arendat‑o unor viticultori și a plecat într‑o călătorie pentru un timp îndelungat. 10La vremea potrivită a trimis un sclav la viticultori, ca să‑i dea din rodul viei.
Viticultorii însă l‑au bătut și l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 11Stăpânul a trimis un alt sclav, dar și pe acela l‑au bătut și, după ce l‑au umilit, l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 12A mai trimis un al treilea, dar și pe acesta l‑au rănit și l‑au alungat.
13Atunci stăpânul viei a zis: „Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit. Poate că pe acesta îl vor respecta!“ 14Dar viticultorii, când l‑au văzut, și‑au zis unii altora: „Acesta este moștenitorul! Să‑l omorâm pentru ca moștenirea să fie a noastră!“ 15Și l‑au scos afară din vie și l‑au omorât.
Așadar, ce le va face stăpânul viei? 16El va veni și‑i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.
Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis:
– Să nu se întâmple așa!
17Dar El, uitându‑Se la ei, a zis:
– Atunci ce înseamnă cuvântul acesta care a fost scris:
„Piatra pe care au respins‑o zidarii
a devenit Piatra din capul unghiului.“17 Vezi Ps. 118:22.?
18Oricine cade peste piatra aceea va fi zdrobit, iar pe acela peste care cade ea, îl va spulbera.
19Chiar în ceasul acela cărturarii și conducătorii preoților au căutat să pună mâna pe El, dar le‑a fost frică de popor. Căci știau că împotriva lor spusese această pildă.
Tributul datorat Cezarului
(Mt. 22:15-22; Mc. 12:13-17)
20Atunci L‑au urmărit îndeaproape și au trimis niște oameni perfizi, care se prefăceau că sunt drepți, ca să‑L prindă cu vorba și să‑L poată da astfel pe mâna conducerii și autorității guvernatorului.
21Aceștia L‑au întrebat:
– Învățătorule, știm că vorbești și‑i înveți pe oameni ce este drept, că nu ai în vedere fața oamenilor, 21 Cu sensul de: nu ești părtinitor. ci‑i înveți calea lui Dumnezeu potrivit cu adevărul. 22Se cuvine să plătim tribut Cezarului22, 24-25 Vezi nota de la 2:1. sau nu?
23El însă, observând viclenia lor, le‑a zis:
24– Arătați‑Mi un denar24 Moneda romană cea mai comună în acele vremuri. Pe o parte avea chipul împăratului roman, cu inscripția Ti(berius) Caesar Divi(ni) Augus(ti) F(ilius) Augustus (adică Tiberius, Caesar, fiul Divinului August, Augustus), iar pe cealaltă imaginea Liviei (mama lui Tiberius) cu inscripția Pontifex Maximus (Mare Preot). De vreme ce Augustus a fost declarat divin de către Senatul Roman, Tiberius avea pretenția că este fiu de dumnezeu. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41.! Chipul și inscripția de pe el, ale cui sunt?
Ei au zis:
– Ale Cezarului.
25El le‑a zis:
– Prin urmare, dați înapoi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!25 Probabil o aluzie la pretenția afirmației de pe monedă. Vezi nota de la 20:24.
26Astfel, ei n‑au putut să‑L prindă cu vorba înaintea poporului și, uimiți de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
(Mt. 22:23-33; Mc. 12:18-27)
27Apoi s‑au apropiat niște saduchei27 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi F.A. 23:8; Flavius Josephus, Istoria II.8.14 și Antichități XVIII.1.4)., care zic că nu există înviere, și L‑au întrebat:
28– Învățătorule, Moise ne‑a scris: „Dacă fratele cuiva moare, având o soție, dar fără să aibă copii, fratele lui s‑o ia de soție pe văduvă și să‑i ridice un urmaș28 Lit.: o sămânță. fratelui său.“28 Vezi Deut. 25:5-6. În conformitate cu legea leviratului (lat.: levir, cumnat), fiul care avea să se nască era moștenitorul celui decedat, pentru a‑i duce numele mai departe, pentru a nu înstrăina posesiunea familiei și pentru a‑i asigura văduvei un trai liniștit. 29Erau deci șapte frați. Primul, după ce și‑a luat o soție, a murit fără să aibă copii. 30Al doilea a luat‑o de soție pe văduvă, dar și acesta a murit fără să aibă copii. 31Al treilea a luat‑o și el de soție, și tot așa toți cei șapte. Ei n‑au lăsat în urmă copii și au murit. 32La urmă, a murit și femeia. 33Deci, la înviere, soția căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut‑o de soție!
34Isus le‑a zis:
– Oamenii34 Lit.: Fiii, cu referire atât la bărbați, cât și la femei. veacului acestuia se însoară și se mărită, 35dar cei care au fost considerați vrednici să aibă parte de veacul acela și de învierea dintre cei morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită, 36căci ei nici nu mai pot muri, pentru că sunt ca îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37Iar cu privire la faptul că cei morți sunt înviați, însuși Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre rug, când vorbește despre Domnul ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov37 Vezi Ex. 3:6.. 38El nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.
39Atunci unii dintre cărturari, răspunzând, au zis:
– Învățătorule, bine ai zis!
40Căci nu mai îndrăzneau să‑L întrebe nimic.
Al cui fiu este Cristos?
(Mt. 22:41-46; Mc. 12:35-37)
41Însă El i‑a întrebat:
– Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David? 42Căci David însuși, în cartea Psalmilor, spune:
„Domnul I‑a zis Domnului meu42 În TM (Ps. 110:1), termenii pentru Domnul sunt diferiți: Domnul (YHWH) I‑a zis Domnului meu (Adoni). În textul grecesc sunt folosiți aceiași termeni: Domnul (Kurios) I‑a zis Domnului (Kurios) meu.:
«Șezi la dreapta Mea,
43până‑i voi pune pe dușmanii Tăi
scăunaș43 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Tale!»“43 Vezi Ps. 110:1.
44Așadar, David Îl numește „Domn“. Deci cum este El fiul lui?
Modul de viață ipocrit al cărturarilor
(Mt. 23:1-7; Mc. 12:38-39)
45Apoi le‑a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor: 46„Păziți‑vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi și care iubesc saluturile în piețe, scaunele de onoare în sinagogi și locurile de onoare la mese. 47Ei devorează casele văduvelor și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o condamnare mult mai mare.“
Ang Pamangkot Parte sa Awtoridad ni Jesus
(Mat. 21:23-27; Mar. 11:27-33)
1Isa ka adlaw, samtang nagatudlo si Jesus sang Maayong Balita sa mga tawo didto sa templo, nagpalapit sa iya ang manugdumala nga mga pari, ang mga manunudlo sang Kasuguan, kag ang mga manugdumala sang mga Judio. 2Nagpamangkot sila, “Sugiri kami kon ano ang imo awtoridad sa paghimo sang mga butang nga imo ginahimo diri sa templo. Sin-o ang naghatag sa imo sang sini nga awtoridad?” 3Nagsabat si Jesus sa ila, “May pamangkot man ako sa inyo. Sugiri ninyo ako, 4kay sin-o bala naghalin ang awtoridad ni Juan sa pagbautiso, sa Dios20:4 Dios: sa literal, langit. bala ukon sa tawo?” 5Nagbinaisay sila kon ano ang ila isabat, “Kon magsiling kita nga halin sa Dios, masiling siya, ‘Ti ngaa wala kamo nagpati kay Juan?’ 6Pero kon magsiling kita nga halin sa tawo, batuhon kita sang mga tawo, kay nagapati sila nga si Juan propeta sang Dios.” 7Gani nagsabat sila kay Jesus, “Wala kami kahibalo kon kay sin-o naghalin ang awtoridad ni Juan.” 8Dayon nagsiling si Jesus sa ila, “Ti indi ko man kamo pagsugiran kon kay sin-o awtoridad ginahimo ko ini nga mga butang.”
Ang Paanggid Parte sa Agsador
(Mat. 21:33-46; Mar. 12:1-12)
9Dayon nagsugid si Jesus sa mga tawo sini nga paanggid: “May isa ka tawo nga may duta nga ginpatamnan niya sang ubas. Pagkatapos ginpaagsahan niya ini kag naglakat sa malayo nga lugar kag nagtiner didto sing malawig. 10Sang tion na sang pagpamupo sang ubas, ginsugo niya ang isa ka suluguon sa mga agsador sa pagkuha sang iya parte. Pero pag-abot didto sang suluguon, ginbakol siya sang mga agsador kag ginpapauli nga wala gid sing dala. 11Dayon nagsugo liwat ang tag-iya sang isa pa ka suluguon. Pero pag-abot sang suluguon sa mga agsador, ginbakol man siya kag ginpakahuy-an kag ginpabalik man nila nga wala gid sing dala. 12Ginsugo pa gid sang tag-iya ang ikatlo nga suluguon, pero pag-abot niya didto ginsakit nila siya kag gintabog pauli. 13Gani nagsiling ang tag-iya sang talamnan, ‘Ano na lang ang akon himuon? Ah, ipadala ko na lang ang akon pinalangga nga anak. Kay siguro tahuron nila siya.’ 14Pero pagkakita sang mga agsador sa iya anak, nagsiling sila, ‘Ari na ang manunubli. Dali, patyon ta siya agod mangin aton ang iya palanublion.’ 15Gani gindala nila siya sa guwa sang talamnan kag ginpatay.”
Dayon nagsiling si Jesus sa mga tawo, “Ti ano ayhan ang himuon sang tag-iya sa ila? 16Sigurado gid nga kadtuan niya ang mga agsador kag pamatyon. Dayon paagsahan niya sa iban ang iya talamnan.” Pagkabati sadto sang mga tawo nagsiling sila, “Kabay pa nga indi lang pag-itugot sang Dios nga matabo ang pareho sina!” 17Pero gintulok sila ni Jesus kag ginpamangkot, “Ano bala ang kahulugan sang Kasulatan nga nagasiling,
‘Ang bato nga ginsikway sang mga panday
amo ang nangin pundasyon nga bato’20:17 Salmo 118:22.?
18Ang bisan sin-o nga mahulog sa sadto nga bato mabali, pero ang mahulugan sang amo nga bato madugmok gid.”
Ang Pamangkot Parte sa Pagbayad sang Buhis
(Mat. 22:15-22; Mar. 12:13-17)
19Sa sadto gid nga tion dakpon na siya kuntani sang mga manunudlo sang Kasuguan kag sang manugdumala nga mga pari, kay nahibaluan nila nga sila gid ang iya ginatumod sa iya nga paanggid. Pero nahadlok sila sa mga tawo. 20Gani naghulat pa gid sila sing kahigayunan. Nagpadala sila sing mga espiya nga nagpakuno-kuno nga maayo ang ila tuyo, agod kon may makita sila nga sala sa iya ginapanghambal iakusar nila siya sa gobernador. 21Nagpamangkot ini nga mga espiya kay Jesus, “Manunudlo, nahibaluan namon nga husto ang imo ginapanghambal kag ginapanudlo. Kag wala ka sing may ginapasulabi bisan sin-o, kundi kon ano ang kamatuoran parte sa kabubut-on sang Dios sa mga tawo amo gid ang imo ginatudlo. 22Ano bala sa imo, husto bala nga kita nga mga Judio magbayad sang buhis sa Emperador sang Roma ukon indi?” 23Pero nahibaluan ni Jesus ang ila madaya nga tinutuyo, gani nagsiling siya sa ila, 24“Abi pakitai ninyo ako sang kuwarta.20:24 kuwarta: sa literal, denarius, nga kuwarta sang mga Romanhon. Kay sin-o bala hitsura kag ngalan ang nabutang dira?” Nagsabat sila, “Iya sang Emperador.” 25Gani nagsiling si Jesus sa ila, “Ti kundi ihatag ninyo sa Emperador ang iya sang Emperador kag sa Dios ang iya sang Dios.” 26Gani sa atubangan sang tanan wala gid nila siya madakpi sa iya mga paghambal. Kag tungod nga natingala sila sa sabat ni Jesus, naghipos na lang sila.
Ang Pamangkot Parte sa Pagkabanhaw
(Mat. 22:23-33; Mar. 12:18-27)
27May mga Saduceo nga nagpalapit kay Jesus. Ini nga mga tawo wala nagapati nga may pagkabanhaw. 28Nagpamangkot sila, “Manunudlo, suno sa ginsulat ni Moises sa aton, kon mapatay ang lalaki nga wala sila sing bata sang iya asawa, dapat ang iya utod ang magpangasawa sa nabalo agod makapabata siya para sa iya utod nga napatay.20:28 Deu. 25:5. 29Karon, may pito ka mag-ulutod nga lalaki. Ang kamagulangan nagpangasawa, kag napatay nga wala sing bata. 30Gani ang balo ginpangasawa sang madason nga utod. Pero napatay man siya nga wala sila sang bata. 31Amo man ang natabo sa ikatlo nga utod, hasta sa ikapito. Nagkalamatay sila tanan nga wala gid nakapabata sa sadto nga babayi. 32Sang ulihi ang babayi napatay man. 33Karon, kon mag-abot na ang pagkabanhaw, kay sin-o gid siya nga asawa? Kay sila nga pito nagpangasawa sa iya.”
34Ginsabat sila ni Jesus, “Sa sini nga kalibutan nagaasawahay ang mga tawo. 35Pero ang bisan sin-o nga suno sa Dios takos nga banhawon kag magkabuhi sa palaabuton nga panahon indi na magaasawahay. 36Indi na sila mapatay tungod nga mangin pareho na sila sang mga anghel; mga anak sila sang Dios, kay ginbanhaw sila. 37Kon parte sa pagbanhaw sang mga patay, bisan gani ang ginsiling ni Moises didto sa nagadabadaba nga kahoy-kahoy nagapamatuod sini. Indi bala nga gintawag niya ang Ginoo nga ‘Dios ni Abraham, Isaac, kag Jacob’20:37 Exo. 3:6.? 38Ti buhi sila, kay ang Dios indi Dios sang mga patay kundi Dios sang mga buhi, kay kon sa iya, buhi ang tanan.” 39Nagsiling ang iban nga mga manunudlo sang Kasuguan, “Manunudlo, husto ang imo sabat.” 40Kag wala na gid sing may nangahas nga magpamangkot sa iya.
Ang Pamangkot Parte sa Cristo
(Mat. 22:41-46; Mar. 12:35-37)
41Karon, nagpamangkot si Jesus sa mga tawo, “Ngaa nagasiling sila nga ang Cristo kaliwat lang ni David? 42Kay si David mismo nagsiling sa Libro sang mga Salmo:
‘Nagsiling ang Ginoo sa akon Ginoo,
Pungko diri sa akon tuo
43hasta mapaidalom ko sa imo ang imo mga kaaway.’20:43 Salmo 110:1.
44Kon gintawag siya ni David nga iya Ginoo, paano bala nga siya kaliwat lang ni David?”
Nagpaandam si Jesus Parte sa mga Manunudlo sang Kasuguan
(Mat. 23:1-36; Mar. 12:38-40)
45Sang nagapamati ang mga tawo kay Jesus, nagsiling siya sa iya mga sumulunod, 46“Mag-andam kamo sa mga manunudlo sang Kasuguan nga gusto maglagaw-lagaw nga nagasuksok sang espesyal nga bayo.20:46 espesyal nga bayo: sa literal, malaba nga bayo. Sa mga lugar nga madamo sang tawo,20:46 mga lugar nga madamo sang tawo: sa literal, mga merkado. gusto nila nga tamyawon sila. Sa mga simbahan ukon sa mga punsyon ginapili gid nila ang mga pulungkuan nga para sa mga dungganon. 47Ginaubos nila kuha ang mga pagkabutang sang mga balo nga babayi, kag ginatabon-tabunan lang nila ang ila ginahimo paagi sa malawig nga mga pagpangamuyo. Ini sila magabaton sang mas dako nga silot.”
