Despre păcat, credință și datorie
(Mt. 18:6-7, 15, 21-22; Mc. 9:42)
1Le‑a zis apoi ucenicilor Săi:
– Este imposibil să nu vină prilejuri de poticnire1 Termenul grecesc skandalon (la plural: skandala) se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire., dar vai de acela prin care vin! 2Ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să‑l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! 3Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră‑l, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să‑l ierți!
5Apostolii I‑au zis Domnului:
– Mărește‑ne credința!
6Domnul le‑a răspuns:
– Dacă ați avea credință ca un bob de muștar6 Sămânța de muștar este folosită ca metaforă a micimii și a lucrului neînsemnat atât în evanghelii (Matei, Marcu și Luca), cât și în scrierile rabinice. În cazul de față, accentul nu cade pe mărimea credinței, ci pe prezența ei și pe capacitatea ei de a lucra., ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare!“, iar el v‑ar asculta.
7Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază‑te să mănânci!“?! 8Nu‑i va zice mai degrabă: „Pregătește‑mi să mănânc și încinge‑te să‑mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“?! 9Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s‑a poruncit? Nu cred. 10Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s‑a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi netrebnici. Am făcut ceea ce eram datori să facem.“
Isus curățește zece leproși
11În drum spre Ierusalim, El a trecut printre Samaria și Galileea. 12În timp ce intra într‑un sat, L‑au întâlnit zece bărbați leproși12 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]..
Ei au stat la distanță 13și și‑au ridicat glasul, zicând:
– Stăpâne Isuse, ai milă de noi!
14Când i‑a văzut, Isus le‑a zis:
– Duceți‑vă și arătați‑vă preoților!14 Vezi Lev. 14:1-32.
Și, în timp ce se duceau, au fost curățiți. 15Unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s‑a întors slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16El s‑a aruncat cu fața la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean16 Vezi nota de la 9:52..
17Isus, răspunzând, a zis:
– Oare n‑au fost zece curățiți?! Unde sunt ceilalți nouă? 18Nu s‑a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu?
19Apoi i‑a zis:
– Ridică‑te și du‑te! Credința ta te‑a vindecat.
Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului
(Mt. 24:23-51)
20Fiind întrebat de către farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns și a zis:
– Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel încât să fie observată, 21și nici nu se va zice: „Iat‑o aici!“ sau „Uite‑o acolo!“ Căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru!
22El le‑a zis apoi ucenicilor:
– Vor veni zile când veți tânji să vedeți una din zilele Fiului Omului, dar n‑o veți vedea! 23Vă vor zice: „Iată‑L aici!“ sau „Iată‑L acolo!“ Să nu vă duceți și să nu‑i urmați! 24Căci, așa cum fulgerul, când scânteiază, luminează cerul dintr‑o parte în cealaltă, tot așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa! 25Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație25 Termenul grecesc are două sensuri: el poate fi tradus cu neam, cu referire la etnie, la neamul iudeu, dar înseamnă, deopotrivă și generație. Isus a fost respins de generația sa, dar și de neamul său. Autorii Noului Testament folosesc adesea cuvinte polisemantice pentru a realiza jocuri de cuvinte sau jocuri de sens.. 26Așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27Oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă și a venit potopul și i‑a distrus pe toți. 28De asemenea, va fi așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Lot: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau, 29dar, în ziua în care a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i‑a distrus pe toți. 30Tot așa va fi în ziua în care Se va arăta Fiul Omului. 31În ziua aceea, cel ce va fi pe acoperișul casei și va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia, iar cel ce va fi la câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă la cele lăsate în urmă. 32Aduceți‑vă aminte de soția lui Lot!32 O aluzie la Gen. 19:26. 33Oricine caută să‑și scape viața, o va pierde, dar cel care și‑o va pierde, o va păstra. 34Vă spun că, în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 35Două femei vor măcina împreună – una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36Doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat.
37Ei L‑au întrebat:
– Unde, Doamne?
Isus le‑a zis:
– Oriunde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.
Mga Kabangdanan sang Pagpakasala
(Mat. 18:6-7, 21-22; Mar. 9:42)
1Nagsiling si Jesus sa iya mga sumulunod, “Indi mahimo nga indi mag-abot ang mga butang nga mangin kabangdanan sang pagpakasala sang tawo. Pero kaluluoy ang tawo nga mangin kabangdanan sang pagpakasala sang iya isigkatawo. 2Mas maayo pa sa iya nga higtan ang iya liog sang galingan nga bato kag itagbong siya sa dagat sang sa mangin kabangdanan siya nga magpakasala ang isa sining mga kubos.17:2 mga kubos: posible ang buot silingon, mga imol; ukon, mga bag-o pa lang sa pagtuo; ukon, mga kabataan. 3Gani mag-andam kamo!
“Kon makasala ang imo utod sa imo, sawaya siya. Kag kon maghinulsol siya, patawara siya. 4Kon sa sulod sang isa ka adlaw makapito siya makasala sa imo, kag kada makasala siya nagapangayo siya sing patawad, patawara siya.”
Ang Pagtuo
5Nagsiling ang mga apostoles sa iya, “Ginoo, dugangi ang amon pagtuo!” 6Nagsabat ang Ginoo sa ila, “Kon may pagtuo kamo nga pareho lang kagamay sa binhi sang mustasa, sarang kamo makasiling sa sini nga kahoy, ‘Gabuta ang imo kaugalingon kag magsaylo sa dagat!’ Kag mapati ini sa inyo.”
Ang Katungdanan sang Suluguon
7Nagsiling pa gid si Jesus sa ila, “Halimbawa, may suluguon ka nga nagaarado ukon nagabantay sang imo mga sapat, kag bag-o lang siya makapauli halin sa iya obra. Bilang agalon magasiling bala ikaw sa iya, ‘Dali kaon na’? 8Siyempre indi, kundi magasiling ka, ‘Abi, himusi ako sang akon panihapon kag magserbi ka sa akon. Pagkatapos ikaw naman ang magkaon.’ 9Wala ginapasalamati ang suluguon tungod kay ginahimo lang niya ang iya katungdanan. 10Gani kamo man, sa tapos nga inyo mahimo ang ginapahimo sa inyo, hunahunaon ninyo nga kamo mga suluguon lang nga nagatuman sang inyo katungdanan.”
Gin-ayo ni Jesus ang Napulo ka Tawo nga May Delikado nga Balatian sa Panit
11Sang nagapanglakaton si Jesus pakadto sa Jerusalem, nag-agi siya sa dulunan sang Samaria kag Galilea. 12Sang nagapasulod siya sa isa ka baryo, ginsugata siya sang napulo ka tawo nga may delikado nga balatian sa panit.17:12 delikado nga balatian sa panit: Tan-awa ang footnote sa 4:27. Nagtindog lang sila sa ulo-unhan,17:12 Wala sila nagpalapit kay Jesus kay bawal sa ila ang magpalapit sa mga tawo, kay basi madagtaan nila ang mga tawo sang ila pagkahigko. 13kag nagasinggit, “Jesus, Manunudlo!17:13 Manunudlo: sa literal, Agalon. Maluoy ka sa amon!” 14Pagkakita ni Jesus sa ila, nagsiling siya, “Kadto kamo sa mga pari kag magpatan-aw sa ila.”17:14 magpatan-aw sa ila agod makita sang mga pari nga nadula na ang ila balatian kag makabig na sila nga matinlo sa ila relihiyon.
Sang nagalakat pa lang sila, naglimpyo na ang ila panit. 15Pagkakita sang isa sa ila nga naayo na siya, nagbalik siya kay Jesus nga nagasinggit sang pagdayaw sa Dios. 16Nagluhod siya kag nagpasalamat kay Jesus. Ato nga tawo Samariahanon. 17Dayon nagsiling si Jesus, “Indi bala nga napulo ang nag-alayo? Diin na ang siyam? 18Ngaa wala nagbalik ang iban agod magpasalamat sa Dios luwas sa sining tawo nga indi Judio?” 19Kag nagsiling si Jesus sa iya, “Tindog ka kag magpauli. Ang imo pagtuo nagluwas17:19 nagluwas: ang buot silingon sini sa Griego, nagluwas kag/ukon nag-ayo. sa imo.”
Ang Parte sa Paghari sang Dios
(Mat. 24:23-28, 37-41)
20May mga Pariseo nga nagpamangkot kay Jesus kon san-o magaabot ang paghari sang Dios. Nagsiling si Jesus sa ila, “Sa pagsugod sang paghari sang Dios wala sing tanda nga makita. 21Gani wala sing may makasiling, ‘Diri nagahari ang Dios!’ ukon, ‘Didto siya nagahari!’ kay ang paghari sang Dios ara mismo sa inyo.”
22Dayon nagsiling si Jesus sa iya mga sumulunod, “Magaabot ang tion nga magahandom kamo nga kuntani makita ninyo ako nga Anak sang Tawo bisan isa lang ka adlaw, pero indi pa ina matabo. 23May mga tawo nga magasiling sa inyo, ‘Didto siya!’ ukon ‘Ari siya!’ Indi kamo magpati sa ila ukon magpangita sa akon. 24Kay ako nga Anak sang Tawo magabalik pareho sang kilat nga nagakirab sa palibot.17:24 Ang buot silingon ni Jesus, kon magbalik siya, makita gid sang tanan. 25Pero madamo anay nga mga pag-antos ang akon dapat pagaagihan. Pagasikwayon ako sang mga tawo sa sini nga henerasyon.
26“Kon ano ang ginhimo sang mga tawo sang tiyempo ni Noe amo man ang himuon sang mga tawo sa tiyempo nga mag-abot na ako nga Anak sang Tawo. 27Sang tiyempo ni Noe, ang mga tawo wala na sing iban pa nga ginapinsar kundi magpangalipay. Sige lang ang ila kaon, inom, kag inasawahay hasta sa adlaw nga nagsulod si Noe sa barko. Dayon nag-abot ang grabe gid nga baha kag nalumos sila tanan. 28Ang himuon sang mga tawo mangin pareho man sang ginhimo sang mga tawo sang tiyempo ni Lot. Ang mga tawo sadto sige lang kaon, inom, pamakal, pamaligya, pananom, kag patindog sang ila mga balay. 29Pero sang adlaw nga si Lot nakaguwa na sa Sodom, nag-ulan didto sang kalayo kag asupre. Kag nagkalamatay sila tanan. 30Amo man ina ang matabo kon ako nga Anak sang Tawo mag-abot na. 31Sa sina nga adlaw, ang tawo nga matabuan nga ara sa guwa sang iya balay indi na magsulod pa sa pagkuha sang iya mga pagkabutang. Kag ang didto sa talamnan indi na magpauli pa sa iya balay. 32Dumduma ninyo ang natabo sa asawa ni Lot. 33Ang bisan sin-o nga nagatinguha nga indi madula ang iya kabuhi madula pa gani. Pero ang bisan sin-o nga nagasikway sang iya kabuhi tungod sa iya pagsunod sa akon makabaton sang kabuhi nga wala sing katapusan. 34Ang matuod, sa sina nga gab-i, kon matabuan nga may duha ka tawo nga nagahulid nga nagakatulog, ang isa kuhaon kag ang isa ibilin. 35Kon may duha ka babayi nga nagagaling, ang isa kuhaon kag ang isa ibilin. [36Kag kon may duha ka tawo nga nagaobra sa uma, ang isa kuhaon kag ang isa ibilin.]” 37Dayon nagpamangkot ang iya mga sumulunod, “Ginoo, diin bala ini matabo?” Ginsabat niya sila sa paanggid, “Kon diin may patay nga lawas, didto man nagatilipon ang mga uwak.”
