Pilda administratorului nedrept
1Apoi le‑a zis ucenicilor:
– Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că‑i risipește averea. 2El l‑a chemat și i‑a zis: „Ce înseamnă lucrul acesta pe care‑l aud despre tine? Dă socoteală de administrația ta, pentru că nu mai poți fi administrator!“ 3Administratorul și‑a zis: „Ce să fac, pentru că stăpânul meu va lua administrația de la mine? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerșesc – mi‑e rușine. 4Știu ce‑o să fac, pentru ca, atunci când voi fi îndepărtat din administrație, ei să mă primească în casele lor!“
5I‑a chemat unul câte unul pe datornicii stăpânului său și i‑a zis primului: „Cât îi datorezi stăpânului meu?“ 6Acela i‑a răspuns: „O sută de bați6 Un bat avea aproximativ 30 l; aproximativ 3 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de la aproape 450 de măslini, o valoare de aproximativ 1000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de ulei de măsline.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul, așază‑te repede și scrie cincizeci!“ 7A zis apoi altuia: „Dar tu, cât îi datorezi?“ Acela i‑a răspuns: „O sută de cori7 Un cor avea între 350-400 l; aproximativ 35-40 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de pe aproape 100 de acri, o valoare între 2500-3000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de grâu.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul și scrie optzeci!“
8Stăpânul l‑a lăudat pe administratorul nedrept, deoarece lucrase cu perspicacitate.8 Istețimea administratorului a constat în faptul că acesta a știut să se folosească de mijloacele de care dispunea, asigurându‑și astfel viitorul. Căci fiii veacului acestuia sunt mai isteți față de propria lor generație, decât fiii luminii.
9Și Eu vă spun: faceți‑vă prieteni cu ajutorul bogăției9, 11, 13 Gr.: mamonas, termen de origine aramaică. Acesta are sensul de avere, bogăție. nedreptății, pentru ca, atunci când ea va înceta să mai fie, aceștia să vă primească în corturile veșnice! 10Cine este credincios în lucrul cel mai mic, este credincios și în cel mare, și cine este nedrept în lucrul cel mai mic, este nedrept și în cel mare. 11Așadar, dacă n‑ați fost credincioși în ce privește bogăția nedreptății, cine v‑o va încredința pe cea adevărată?! 12Și dacă n‑ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?! 13Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției.
14Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit toate acestea și își băteau joc de El.
15Dar El le‑a zis:
– Voi sunteți cei ce vă îndreptățiți pe voi înșivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile! Căci ce este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Alte învățături
(Mt. 11:12-13; 5:18, 31-32)
16Legea și Profeții au ținut până la Ioan. De atunci încoace se vestește Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și fiecare dă năvală în ea. 17Este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o parte a vreunei litere17 Cu referire la micile diferențe dintre literele alfabetului ebraic, multe dintre acestea fiind foarte asemănătoare. a Legii!
18Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta, comite adulter, iar cel care se căsătorește cu o femeie divorțată de soțul ei comite adulter.
Bogatul și Lazăr
19Era un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in subțire și se bucura de lux în fiecare zi. 20La poarta lui zăcea cineva sărac, pe nume Lazăr, care era plin de bube 21și care tânjea să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Până și câinii veneau și‑i lingeau bubele.
22Săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam22-23 Lit.: a fost purtat de îngeri spre pieptul lui Avraam. Imaginea poate sugera un banchet, masa din Împărăția lui Dumnezeu (vezi 13:28-29), deoarece, în vremea aceea, oamenii petreceau împreună mult timp la mesele festive, sprijinându‑se uneori unul de altul (vezi In. 13:23). Probabil în contrast cu masa bogatului (v. 21).. A murit apoi și bogatul și a fost înmormântat. 23În Locuința Morților23 Gr.: Hades, unde se afla în chinuri, și‑a ridicat ochii și l‑a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul acestuia. 24Atunci el, strigând, a zis: „Tată Avraam, ai milă de mine și trimite‑l pe Lazăr să‑și umezească vârful degetului în apă și să‑mi răcorească limba, căci sunt atât de chinuit în flacăra aceasta!“
25Însă Avraam a zis: „Copile, amintește‑ți că, în viața ta, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr le‑a primit pe cele rele, așa că acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. 26Pe lângă toate acestea, între noi și voi a fost așezată o prăpastie mare, astfel încât cei ce vor să treacă de aici la voi, să nu poată, și nici cei de acolo să nu poată trece la noi.“
27El a zis: „Atunci, te rog, tată Avraam, să‑l trimiți în casa tatălui meu, – 28căci am cinci frați –, ca să‑i avertizeze, așa încât să nu vină și ei în locul acesta de chin!“
29Însă Avraam a zis: „Îi au pe Moise și pe Profeți29 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile.. Să asculte de ei!“
30Dar el a zis: „Nu, tată Avraam, ci dacă se duce la ei cineva dintre cei morți, atunci se vor pocăi!“
31Însă Avraam i‑a zis: „Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, nu vor fi convinși nici dacă învie cineva dintre cei morți!“
Parábola del administrador astuto
1Jesús contó otra parábola a sus discípulos: «Un hombre rico tenía un administrador a quien acusaron de derrochar sus bienes. 2Así que lo mandó llamar y le dijo: “¿Qué es esto que me dicen de ti? Rinde cuentas de tu administración, porque ya no puedes seguir en tu puesto”. 3El administrador reflexionó: “¿Qué voy a hacer ahora que mi patrón va a quitarme del puesto? No tengo fuerzas para cavar, y me da vergüenza pedir limosna. 4Tengo que asegurarme de que, cuando me echen de la administración, haya gente que me reciba en su casa. ¡Ya sé lo que voy a hacer!”
5»Llamó entonces a cada uno de los que debían algo a su patrón. Al primero le preguntó: “¿Cuánto debes a mi patrón?” 6“Cien barriles16:6 cien barriles. Lit. cien batos (unos 3.700 litros). de aceite”, le contestó él. El administrador le dijo: “Toma tu factura, siéntate en seguida y escribe cincuenta”. 7Luego preguntó al segundo: “Y tú, ¿cuánto debes?” “Cien sacos16:7 cien sacos. Lit. cien coros (unos 37.000 litros). de trigo”, contestó. El administrador le dijo: “Toma tu factura y escribe ochenta”.
8»Pues bien, el patrón elogió al administrador de riquezas mundanas16:8 administrador de riquezas mundanas. Alt. administrador deshonesto. Lit. administrador de injusticia. por haber actuado con astucia. Es que los de este mundo, en su trato con los que son como ellos, son más astutos que los que han recibido la luz. 9Por eso os digo que os valgáis de las riquezas mundanas para ganar amigos,16:9 os valgáis … amigos. Lit. os hagáis amigos por medio del dinero de injusticia. a fin de que cuando estas se acaben haya quienes os reciban en las viviendas eternas.
10»El que es honrado16:10 honrado. Alt. digno de confianza. Lit. fiel; también en vv. 11,12. en lo poco también lo será en lo mucho; y el que no es íntegro16:10 el que no es íntegro. Lit. el que es injusto. en lo poco tampoco lo será en lo mucho. 11Por eso, si no habéis sido honrados en el uso de las riquezas mundanas,16:11 las riquezas mundanas. Lit. el dinero injusto. ¿quién os confiará las verdaderas? 12Y, si con lo ajeno no habéis sido honrados, ¿quién os dará lo que os pertenece?
13»Ningún sirviente puede servir a dos patrones. Menospreciará a uno y amará al otro, o querrá mucho a uno y despreciará al otro. No podéis servir a la vez a Dios y a las riquezas».
14Oían todo esto los fariseos, a quienes les encantaba el dinero, y se burlaban de Jesús. 15Él les dijo: «Vosotros os hacéis los buenos ante la gente, pero Dios conoce vuestros corazones. Daos cuenta de que aquello que la gente tiene en gran estima es detestable delante de Dios.
Otras enseñanzas
16»La ley y los profetas se proclamaron hasta Juan. Desde entonces se anuncian las buenas nuevas del reino de Dios, y todos se esfuerzan por entrar en él.16:16 se esfuerzan por entrar en él. Alt. hacen violencia por entrar en él, o hacen violencia contra él. 17Es más fácil que desaparezcan el cielo y la tierra que caiga una sola tilde de la ley.
18»Todo el que se divorcia de su esposa y se casa con otra comete adulterio; y el que se casa con la divorciada comete adulterio.
El rico y Lázaro
19»Había un hombre rico que se vestía lujosamente16:19 lujosamente. Lit. con púrpura y tela fina. y daba espléndidos banquetes todos los días. 20A la puerta de su casa se tendía un mendigo llamado Lázaro, que estaba cubierto de llagas 21y que hubiera querido llenarse el estómago con lo que caía de la mesa del rico. Hasta los perros se acercaban y le lamían las llagas.
22»Resulta que murió el mendigo, y los ángeles se lo llevaron para que estuviera al lado de Abraham. También murió el rico, y lo sepultaron. 23En el infierno,16:23 infierno. Lit. Hades. en medio de sus tormentos, el rico levantó los ojos y vio de lejos a Abraham, y a Lázaro junto a él. 24Así que alzó la voz y lo llamó: “Padre Abraham, ten compasión de mí y manda a Lázaro que moje la punta del dedo en agua y me refresque la lengua, porque estoy sufriendo mucho en este fuego”. 25Pero Abraham le contestó: “Hijo, recuerda que durante tu vida te fue muy bien, mientras que a Lázaro le fue muy mal; pero ahora a él le toca recibir consuelo aquí, y a ti, sufrir terriblemente. 26Además de eso, hay un gran abismo entre nosotros y vosotros, de modo que los que quieren pasar de aquí para allá no pueden, ni tampoco pueden los de allá para acá”.
27»Él respondió: “Entonces te ruego, padre, que mandes a Lázaro a la casa de mi padre, 28para que advierta a mis cinco hermanos y no vengan ellos también a este lugar de tormento”. 29Pero Abraham le contestó: “Ya tienen a Moisés y a los profetas; ¡que les hagan caso a ellos!” 30“No les harán caso, padre Abraham —replicó el rico—; en cambio, si se les presentara uno de entre los muertos, entonces sí se arrepentirían”. 31Abraham le dijo: “Si no hacen caso a Moisés y a los profetas, tampoco se convencerán aunque alguien se levante de entre los muertos”».
