Pilda administratorului nedrept
1Apoi le‑a zis ucenicilor:
– Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că‑i risipește averea. 2El l‑a chemat și i‑a zis: „Ce înseamnă lucrul acesta pe care‑l aud despre tine? Dă socoteală de administrația ta, pentru că nu mai poți fi administrator!“ 3Administratorul și‑a zis: „Ce să fac, pentru că stăpânul meu va lua administrația de la mine? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerșesc – mi‑e rușine. 4Știu ce‑o să fac, pentru ca, atunci când voi fi îndepărtat din administrație, ei să mă primească în casele lor!“
5I‑a chemat unul câte unul pe datornicii stăpânului său și i‑a zis primului: „Cât îi datorezi stăpânului meu?“ 6Acela i‑a răspuns: „O sută de bați6 Un bat avea aproximativ 30 l; aproximativ 3 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de la aproape 450 de măslini, o valoare de aproximativ 1000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de ulei de măsline.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul, așază‑te repede și scrie cincizeci!“ 7A zis apoi altuia: „Dar tu, cât îi datorezi?“ Acela i‑a răspuns: „O sută de cori7 Un cor avea între 350-400 l; aproximativ 35-40 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de pe aproape 100 de acri, o valoare între 2500-3000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de grâu.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul și scrie optzeci!“
8Stăpânul l‑a lăudat pe administratorul nedrept, deoarece lucrase cu perspicacitate.8 Istețimea administratorului a constat în faptul că acesta a știut să se folosească de mijloacele de care dispunea, asigurându‑și astfel viitorul. Căci fiii veacului acestuia sunt mai isteți față de propria lor generație, decât fiii luminii.
9Și Eu vă spun: faceți‑vă prieteni cu ajutorul bogăției9, 11, 13 Gr.: mamonas, termen de origine aramaică. Acesta are sensul de avere, bogăție. nedreptății, pentru ca, atunci când ea va înceta să mai fie, aceștia să vă primească în corturile veșnice! 10Cine este credincios în lucrul cel mai mic, este credincios și în cel mare, și cine este nedrept în lucrul cel mai mic, este nedrept și în cel mare. 11Așadar, dacă n‑ați fost credincioși în ce privește bogăția nedreptății, cine v‑o va încredința pe cea adevărată?! 12Și dacă n‑ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?! 13Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției.
14Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit toate acestea și își băteau joc de El.
15Dar El le‑a zis:
– Voi sunteți cei ce vă îndreptățiți pe voi înșivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile! Căci ce este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Alte învățături
(Mt. 11:12-13; 5:18, 31-32)
16Legea și Profeții au ținut până la Ioan. De atunci încoace se vestește Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și fiecare dă năvală în ea. 17Este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o parte a vreunei litere17 Cu referire la micile diferențe dintre literele alfabetului ebraic, multe dintre acestea fiind foarte asemănătoare. a Legii!
18Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta, comite adulter, iar cel care se căsătorește cu o femeie divorțată de soțul ei comite adulter.
Bogatul și Lazăr
19Era un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in subțire și se bucura de lux în fiecare zi. 20La poarta lui zăcea cineva sărac, pe nume Lazăr, care era plin de bube 21și care tânjea să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Până și câinii veneau și‑i lingeau bubele.
22Săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam22-23 Lit.: a fost purtat de îngeri spre pieptul lui Avraam. Imaginea poate sugera un banchet, masa din Împărăția lui Dumnezeu (vezi 13:28-29), deoarece, în vremea aceea, oamenii petreceau împreună mult timp la mesele festive, sprijinându‑se uneori unul de altul (vezi In. 13:23). Probabil în contrast cu masa bogatului (v. 21).. A murit apoi și bogatul și a fost înmormântat. 23În Locuința Morților23 Gr.: Hades, unde se afla în chinuri, și‑a ridicat ochii și l‑a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul acestuia. 24Atunci el, strigând, a zis: „Tată Avraam, ai milă de mine și trimite‑l pe Lazăr să‑și umezească vârful degetului în apă și să‑mi răcorească limba, căci sunt atât de chinuit în flacăra aceasta!“
25Însă Avraam a zis: „Copile, amintește‑ți că, în viața ta, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr le‑a primit pe cele rele, așa că acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. 26Pe lângă toate acestea, între noi și voi a fost așezată o prăpastie mare, astfel încât cei ce vor să treacă de aici la voi, să nu poată, și nici cei de acolo să nu poată trece la noi.“
27El a zis: „Atunci, te rog, tată Avraam, să‑l trimiți în casa tatălui meu, – 28căci am cinci frați –, ca să‑i avertizeze, așa încât să nu vină și ei în locul acesta de chin!“
29Însă Avraam a zis: „Îi au pe Moise și pe Profeți29 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile.. Să asculte de ei!“
30Dar el a zis: „Nu, tată Avraam, ci dacă se duce la ei cineva dintre cei morți, atunci se vor pocăi!“
31Însă Avraam i‑a zis: „Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, nu vor fi convinși nici dacă învie cineva dintre cei morți!“
Efie Sohwɛfoɔ Okontomponi No
1Yesu ka kyerɛɛ nʼasuafoɔ no sɛ, “Ɔdefoɔ bi wɔ hɔ a na ɔwɔ efie sohwɛfoɔ bi. Ɔdefoɔ yi tetee sɛ ne efie sohwɛfoɔ no resɛe ne nneɛma. 2Ɔtee saa asɛm yi no, ɔfrɛɛ ne efie sohwɛfoɔ no ka kyerɛɛ no sɛ, ‘Ɛdeɛn na metete fa wo ho yi? Bɛbu wʼadwuma ho nkonta kyerɛ me na merentumi ne wo nyɛ adwuma bio.’
3“Efie sohwɛfoɔ no kaa wɔ ne tirim sɛ, ‘Menyɛ ɛdeɛn ni? Ɛnnɛ a wɔrepam me afiri efie ha yi, ɛhe na mɛfa? Menni ahoɔden a mede bɛdɔ, ɛnna mefɛre nso sɛ mɛsrɛsrɛ adeɛ. 4Menim deɛ mɛyɛ a ɛbɛma wɔn a wɔdede me wura aka no bɛhunu me mmɔbɔ.’
5“Enti, ɔfrɛfrɛɛ wɔn a wɔdede ne wura aka no mmaako mmaako. Ɔbisaa deɛ ɔdi ɛkan no sɛ, ‘Ɛka ahe na wode me wura?’
6“Ɔbuaa sɛ, ‘Mede ngo nhina aduonu ka.’
“Enti, ɔka kyerɛɛ no sɛ, ‘Yɛ ntɛm tena ase na twam na twerɛ sɛ, wode ngo nhina edu ka.’
7“Ɛno akyi no, ɔfrɛɛ ɔfoforɔ bi nso bisaa no sɛ, ‘Na wo nso, ɛka ahe na wode me wura?’
“Ɔno nso buaa sɛ, ‘Mede aburoo nkotokuo ɔha ka.’
“Enti, ɔka kyerɛɛ no sɛ, ‘Tena ase na twam na twerɛ sɛ, wode nkotokuo aduonum ka!’
8“Ɔdefoɔ no hunuu deɛ efie sohwɛfoɔ no yɛeɛ no akyi, nanso ɔnam fɛdie so kamfoo no wɔ nʼanifire no ho. Saa ara nso na ewiase yi mma susu sɛ wɔnim nyansa sene wɔn a wɔyɛ Onyankopɔn akyidifoɔ no. 9Na me nso mese mo sɛ, momfa ewiase ahonyadeɛ no bi nyɛ nnamfoɔ, na sɛ ɛsa a, wɔagye mo.
10“Nanso deɛ ɔdi nokorɛ wɔ kakra bi ho no bɛdi nokorɛ wɔ pii ho; na deɛ ɔnni nokorɛ wɔ kakra bi ho no, rentumi nni nokorɛ wɔ pii ho. 11Sɛ moantumi anni nokorɛ wɔ ewiase nneɛma ho a, hwan na ɔde ɔsoro nnepa bɛhyɛ mo nsa? 12Sɛ moanni nokorɛ wɔ obi adeɛ bi a wɔde ahyɛ mo nsa no ho a, ɛbɛyɛ dɛn na wɔde deɛ ɛsɛ sɛ ɛyɛ mo dea no bɛma mo?
13“Ɔsomfoɔ biara rentumi nsom awuranom baanu, ɛfiri sɛ, ɔyɛ saa a, ɔbɛdɔ ɔbaako na watan ɔbaako anaasɛ, ɔbɛsom ɔbaako yie na wabu ɔbaako animtia. Morentumi nsom Onyankopɔn ne ahonyadeɛ.”
14Farisifoɔ sikaniberefoɔ no tee deɛ Yesu kaeɛ no, wɔdii ne ho fɛw. 15Yesu ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Moyɛ nnipa a mobu mo ho ateneneefoɔ wɔ nnipa anim, nanso Onyankopɔn nim mo akoma mu. Na deɛ ɛsom bo wɔ nnipa ani so no yɛ akyiwadeɛ wɔ Onyankopɔn anim.
16“Ansa na Yohane Osubɔni bɛba no, na Mose mmara ne adiyifoɔ no nsɛm no na modi so. Na Yohane Osubɔni baeɛ no, ɔbɛkaa Onyankopɔn Ahennie ho nsɛm kyerɛɛ mo, enti, nnipa repere sɛ wɔbɛkɔ saa Ahennie no mu. 17Ɛyɛ mmerɛ sɛ ɔsoro ne asase bɛtwam sene sɛ mmara no mu nsensaneɛ ketewa baako mpo bɛyera.
18“Obiara a ɔgyaa ne yere awadeɛ na ɔware ɔfoforɔ no bɔ adwaman; na deɛ ɔware ɔbaa biara a ne kunu agyaa no no nso, bɔ adwaman.”
Ɔdefoɔ Bi Ne Lasaro
19Yesu toaa so kaa sɛ, “Ɔdefoɔ bi tenaa ase a na daa ɔfira ntoma pa na ɔgye nʼani yie nso. 20Na ɔbarima hiani bi a akuro atutu no a wɔfrɛ no Lasaro no nso da nʼaboboano. 21Ɔbarima yi kɔn dɔɔ sɛ anka ɔbɛnya aduane a ɔdefoɔ no adi ama aka no bi adi. Saa ɛberɛ korɔ no ara mu na nkraman ba baabi a na ohiani no da hɔ no bɛtaferetafere nʼakuro no mu.
22“Ohiani no wuiɛ maa abɔfoɔ bɛfaa no kɔtenaa Abraham nkyɛn. Ɔdefoɔ no nso wuiɛ ma wɔsiee no. 23Ɔdefoɔ no wɔ asaman a ne ho yera no no, ɔmaa nʼani so hunuu Lasaro sɛ ɔte Abraham nkyɛn. 24Ɔdefoɔ no teaam sɛ, ‘Agya Abraham, mesrɛ wo, hunu me mmɔbɔ na soma Lasaro na ɔmfa ne nsateaa ano nkɔbɔ nsuo mu mfa mmɛsɔ me tɛkrɛma so, na me ho yera me.’
25“Abraham buaa no sɛ, ‘Me ba, kae sɛ wote ewiase no, wodii dɛ na Lasaro dii yea, nanso afei na ɔredi dɛ ɛnna wo nso woredi yea. 26Ɛnyɛ yei nko, ɛbɔn kɛseɛ da yɛn ne mo ntam a ɛno enti, wɔn a wɔpɛ sɛ wɔfiri ha ba mo nkyɛn hɔ ne wɔn a wɔpɛ sɛ wɔfiri mo nkyɛn hɔ ba ha no nso rentumi mma.’
27“Ɔdefoɔ no sane ka kyerɛɛ Abraham sɛ, ‘Agya, mesrɛ wo, soma Lasaro kɔ mʼagya efie, 28ɛfiri sɛ, mewɔ nuammarimanom baanum. Ma ɔnkɔbɔ wɔn kɔkɔ sɛdeɛ ɛbɛyɛ a wɔn mu biara remma saa ahoyera yi mu bi.’
29“Abraham buaa no sɛ, ‘Wɔwɔ nsɛm a Onyankopɔn nam Mose ne adiyifoɔ no so aka enti ma wɔntie na wɔnni so.’
30“Ɔdefoɔ yi kaa bio sɛ, ‘Agya Abraham, deɛ woreka yi wom deɛ, nanso sɛ obi firi asaman ha kɔbɔ wɔn kɔkɔ deɛ a, wɔbɛnu wɔn ho.’
31“Abraham buaa sɛ, ‘Sɛ wɔantie deɛ Onyankopɔn nam Mose ne adiyifoɔ no so aka no a, saa ara nso na sɛ obi firi asaman ha kɔkasa kyerɛ wɔn a, wɔrentie no ara no no.’ ”
