Ipocrizia fariseilor
(Mt. 10:26-27)
1Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi:
– Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe3 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare., va fi proclamat de pe acoperișuri.
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
(Mt. 10:28-33; 12:31-32; Mc. 3:28-29)
4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă5 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde în vremea lui Ahaz și Manase îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), aceasta ajungând ulterior un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni6 Lat.: as, monedă romană de bronz, care valora a 16-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului nesăbuit
13Cineva din mulțime I‑a zis:
– Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!
14Dar Isus i‑a răspuns:
– Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!
15Apoi le‑a zis:
– Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!
16Și le‑a spus o pildă:
– Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“
18Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“
20Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!
Despre îngrijorări
(Mt. 6:25-34)
22Apoi le‑a zis ucenicilor Săi:
– De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața22 Sau: sufletul. voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui25 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau un cot la înălțimea lui.?! 26Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!
27Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc27 Unele mss conțin: nici nu torc, nici nu țes.. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!?
29Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu31 Unele mss conțin: Împărăția Lui. și vi se vor da și acestea.
32Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți33 Cu referire la săculeții în care se țineau banii. care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
(Mt. 24:45-51)
35Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38Fie că vine la a doua strajă38 Între orele 21:00–24:00. Evreii au împrumutat de la romani împărțirea nopții în 4 străji a câte 3 ore. În VT noaptea era împărțită în 3 străji a câte 4 ore (apus–22:00; 22:00–2:00; 2:00–răsărit). din noapte, fie că vine la a treia strajă38 Între orele 24:00–3:00., fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Robul credincios și înțelept
(Mt. 25:1-13; Mc. 13:33-37)
41Petru L‑a întrebat:
– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?
42Domnul a răspuns:
– Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două46 Posibil o hiperbolă care transmite ideea de pedeapsă foarte aspră. și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.
47Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Nu pacea, ci dezbinarea
(Mt. 10:34-36)
49Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,
iar fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fiicei,
iar fiica împotriva mamei,
soacra împotriva nurorii ei,
iar nora împotriva soacrei.
Înțelegând vremurile
(Mt. 16:2-3; 5:25-26)
54Apoi le‑a mai zis mulțimilor:
– Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.54 În Israel, norii de ploaie vin dinspre vest.“ Și așa se întâmplă. 55Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți?
57Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton59 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota din Mt. 5:26) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).!
Fariseocuna yachachishcaca levadura shinami
(Mat 10:19-20, 28-33; 12:32)
1Jesús chashna rimacujllapitajmi, huaranga huaranga gentecuna, caishuj chaishuj sarurinacui tandanacumurca. Chaipimi Jesusca, Paipaj yachacujcunataraj cashna nirca: «Fariseocunapaj levadurataca, pajta chasquinguichijman. Pajta paicuna shinallataj mishqui shimi jayaj shungucuna canguichijman. 2Ima pacashca tiyacujpish, yachaj chayaringatajmi. Ima huashalla rurashcapish ricuringatajmi. 3Chaimanta riquichij, imata cancuna amsapi nishcapish, achij punllapimi ricuringa. Huasi ucupi huichcarishpa, rinrinllapi imata parlanacushcatapish, huasi jahuamantami caparingacuna.
4Ñucahuan apanacujcuna cajpimi, cancunamanca caita huillani. Cuerpota huañuchijcunataca, ama manchaichijchu. Huañuchishca qʼuipaca, imata mana rurai tucuncunachu. 5Pita manchana cashcata huillasha: Causaita quichushca huasha, ucu pachaman cachai tucuj Diosta manchaichij. Paillatami, cancunaca manchana canguichij. 6¿Manachu ishqui cullquipi pichca pajarocunata cʼatuncuna? Chashna cajpipish Diosca, pajarocunataca shujllatapish mana cungarinchu. 7Cancunacarin uma ajchacama, tucuita yupashcatamari charin. Chaimanta, ama manchaichijchu, cancunaca achca pajarocunatapish yallimari valinguichij.
8Cancunaman huillanimi: Shujtajcunaman Ñucamanta huillajtaca, Runa Aichayuj Ñucapish jahua pacha Diospaj angelcunapaj ñaupajpi huillashami. 9Ashtahuanpish shujtajcunaman Ñucamanta mana huillajtaca, Ñucapish jahua pacha Diospaj angelcunapaj ñaupajpica mana huillashachu.
10Runa Aichayuj Ñucata maijanpish pʼiñashpa rimashcataca, Diosca perdonangami. Maijanpish jucha illaj Espirituta pʼiñashpa cʼamijtaca, Diosca manataj perdonangachu.
11Tandanacuna huasicunaman, mandajcunapajman, juezcunapajmanpish cancunata pushashpa tapujpica, ‘¿Imatataj nishun, imatataj rimashun?’ nishpa, ama manchanguichijchu. 12Cancuna rimacujpica, jucha illaj Espiritullatajmi imallata rimana cashcata yuyachinga» nircami.
Charij upa runahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
13Jesús chashna nicujpimi, ñapish chai uyacujpuramanta shuj runaca:
—Yachachij, ñuca huauquita yaya mamapajta ñuca japina cashcata raquichun nipai— nirca.
14Shina nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—¿Ñucataca pitaj cancunapaj juez cachun, mana cashpaca chaupishpa cuj cachun churarcari? 15Riquichij, pajta ñataj mitsa tucushpa, imatapish ashtahuan charina yuyailla canguichijman. Achcata charishcacunaca, mana causaita cunchu— nircami.
16Chashna nishpaca, yuyachij cai parlotapishmi cashna parlarca: «Shuj charij runapaj allpapimi, achca granocuna pʼucurca. 17Chaimantami paica: “¿Imatataj rurashari? ¿Maipitaj cai tucuitaca huaquichishari?” nishpa yuyarirca. 18Chashna yuyacushpallami, cashna nirirca: Arishi, caita rurasha: Cai huaquichina huasicunata urmachishpa, shujtaj ashtahuan jatun huasicunata shayachisha. Ñuca tucui granocunatapish, imalla charishcatapish chaipi huaquichisha. 19Chashna huaquichishpaca: ‘Ñuca almalla, cunantajca achcatami tauca huatacunapaj huaquichishcata charini. Micucui, ubyacui, cushicucui, samaricui’ niricurcami. 20Ashtahuanpish Taita Diosca, paitaca: “Rumi shungu runa, cunan tutallatajmari huañungui. ¿Can huaquichishca, cai tucui charinacunataca, pichari japinga?” nircami. 21Cai causaillapi quiquinpajlla tandachishpa huaquichijca, Taita Diospaj ñaupajpica imata mana charingachu» nircami.
‘Jahua pachapi charij tucunata mashcaichij’ nishcami
(Mat 6:19-21, 25-34; 24:45-51)
22Jesusca chashna nishca qʼuipami, Paipaj yachacujcunataca cashna nirca: «Chashna cashcamanta cancunaca: ‘¿Imatataj micushun?’ nishpa, cuerpopipish: ‘¿Imatataj churashun?’ nishpa, ama chai yuyailla causaichijchu. 23Causaimari micunatapish yalli, cuerpomari churanatapish yalli. 24Cuervocunata ricushpa yuyarichij. Paicunaca mana tarpunchu, pʼucushca granotapish mana huaquichinchu, mana pʼutsanchu. Chashna cajpipish, Taita Diosca paicunamanca caranllamari. Cancunacarin pajarocunatapish yallimari canguichij. 25¿Pi cancunataj jatunyasha niricushpalla, chaupi varata huiñai tucunguichij? 26Cai ashallatapish mana rurai tucushpaca, ¿ima nishpataj ima shujtajtacarin chai yuyailla causanguichigari?
27Lirio sisacuna sumajta huiñacujta ricushpa yuyarichij. Paicunaca mana imata ruranchu, mana puchcanchu. Ashtahuanpish cancunaman huillanimi. Salomonpish yallitaj charij cashcahuan, manataj cai sisacuna shina sumajtaca churarircachu. 28Taita Diosca, chagrapi cunan sumajta sisashca, cayaca hornopi rupachishca cana qʼuihuatapish, chashna sumajtamari huiñachin. Cancunamancarin chaitapish yallimari churachinga. Chaita yachashca jahuaca, ¿ima nishpataj mana tucui shunguhuan cringuichij? 29Chaimanta ‘¿Imatataj churashun, imatataj micushun, ubyashun?’ nishpa, ama chai yuyailla musparishpa causaichijchu. 30Cai pachapajlla causajcunami, tucui chaicunata charina yuyailla purincuna. Ashtahuanpish cancunapaj Yayaca, cancunapaj chaicuna illashcataca ricunllatajmi. 31Ashtahuantajca, Taita Dios mandashca shina causanata mashcaichij. Chashna chai yuyailla cajpica, ima illashcatapish Diosllataj cungallami.
32Ñuca ovejacunalla, ashalla cashpapish ama manchaichijchu. Cancunapaj Yayamari, Pai mandanataca cancunaman cushpa cushicushca. 33Cancuna charishcata cʼatushpa, huajchacunaman cuichij. Chashna rurashpa, jahua pachapi huiñaita mana ismuj costalcunapi huaquichichij. Chaipica shuhuapish mana yaicunchu, polillapish mana tiyanchu. 34Maipimi imata huaquichishpa charinguichij, chaillatami cancunapaj shunguca yuyacunga.
Alli allichirishca shuyachun mandashcami
35Cancunaca lamparata japichishca, alli chumbillirishca shina alli yuyaihuan shuyacuichij. 36Caźaracun bodamanta amo shamushpa, pungupi huajtajpi pascangapaj chaparacuj runacuna shina, yuyaipi caichij. 37Chashna chaparacujta amo japijpica, chai runaca cushicungami. Chai amoca, pai quiquin sumajta allichishpa tiyachishpami caranga, chashnatajmi canga. 38Amo chaupi tutata cashpa, tutamantata cashpa shamushpapish, chaparacujta japijpica, chai runacunaca cushicungami. 39Ashtahuanpish caita yuyarichij: Shuhua shamunata, huasiyuj yachashpaca, paipaj huasita jutcushpa imata shuhuachunca mana saquinmanchu. 40Chashnallataj cancunapish, alli allichirishca chaparacuichij. Cancuna mana yuyashcapimi, Runa Aichayuj Ñucaca shamusha» nircami.
41Chashna nijpimi, Pedroca:
—Apunchij Jesús, ¿yuyachij cai parlotaca ñucanchijllamanchu huillarcangui, mana cashpaca tucuicunamanchu huillarcangui?— nirca.
42Chashna nijpica, Apunchij Jesusca cashnami nirca:
—¿Maijantaj alli caźuj, alli yuyaiyuj runa canga? Amo paipaj huasita ricuchun, ña carana cajpica paipaj runacunaman carachun saquijpi, chaita alli pajtachij runami alli runatajca. 43Imallata rurachun saquishcata amo shamungacama chashna alli pajtachicuj runaca cushicungami. 44Chashna allita ruraj runataca, amoca tucui imalla charishcacunata ricuchunmi churanga, chashnatajmi canga. 45Ashtahuanpish chai runaca: “Ñuca amoca mana utca shamungachu” nishpa, amopaj caishuj servij cʼaricunatapish, huarmicunatapish macacungachari. Chashna rurashpaca paica micucunga, ubyacunga, machacungachari. 46Chashna rurashpa mana yuyai puricui punllapi, mana yachashca horaspi amo shamushpaca, chai runataca jatunta llaquichishpami, mana caźuj runacunahuan tandachishpa llaquipi churanga.
47Chai runaca, amo imata rurachun nishcata yachashca jahua mana caźushcamanta, mana rurashcamantaca achcata macashcami canga. 48Mana yachajtaca, pai mana yachashcamanta ima mana allita rurajpipish, mana yalli macashcachu canga. Maijanman yallillata cushca cashpaca, yallillatami mañanga. Maijanman achcata mingashca cashpaca, ashtahuanmi cuchun ninga.
‘Ñucata crijpica pʼiñangacunami’ nishcami
(Mat 10:34-36)
49Ñucaca, cai pachapi ninata japichingapajmari shamurcani. Ña rupacushca canman ninimi. 50Ñucaca bautiźarinarajmi cani. Chai pajtangacamaca, llaquihuan huañucunimari. 51¿Ñucataca, cai pachapi sumaj causaita cungapaj shamushcatachu yuyanguichij? Cancunaman huillanimi: Mana chaita cungapajchu shamurcani. Ashtahuanpish pʼiñanacui tiyachunmi shamurcani. 52Cunanmantapacha shuj huasipi pichcapura causacushpaca, ishquica quimsata pʼiñangami, mana cashpaca, quimsami ishquita pʼiñanga. 53Shinallataj yayaca churita, churica yayata, mamaca ushushita, ushushica mamata, suegraca nuerata, nueraca suegratami pʼiñanga— nircami.
Ima punllacunapi cashcataca mana yachanguichijchu
(Mat 5:25-26; 16:1-4; Mar 8:11-13)
54Jesusca, Paita uyaj chai tucui gentecunataca cashnapishmi nirca:
—Inti huashicun ladota pʼuyu ricurijpica, ‘Ña tamyangami’ ninguichijmi. Chaica pajtantajmi. 55Huichi huaira jatarijpica, ‘Ña usyaringami’ ninguichijmi. Chaipish pajtantajmi. 56Mishqui shimi jayaj shungucuna, cancunaca pʼuyuta huairata ricushpaca, punllacuna ima shina canata yachanguichijmi. ¿Cutin ima nishpataj ima punllacunapi causacushcataca, mana ricui tucunguichigari? 57¿Ima nishpataj cancunallatajca ima alli cashcata, ima mana alli cashcata mana yuyari tucunguichigari? 58Maijan canta pʼiñashpa juezpajman pushacujpica, juezpajman ama pushachun, ñanta ricushparaj paihuan alli tucunata mashcangui. Juezpajman pushajpica, cantaca carcelpi churachun soldadoman cungami. Soldadoca, canta carcelpi churangami. 59Chaimantaca tucui cullquita cungacama mana llujshinguichu, chashnatajmi canga— nircami.
