Luca 11 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 11:1-54

Învățătura lui Isus despre rugăciune

(Mt. 6:9-13; 7:7-11)

1Într‑o zi, Isus Se afla într‑un loc oarecare și Se ruga.

După ce a terminat, unul din ucenicii Lui I‑a zis:

– Doamne, învață‑ne să ne rugăm, așa cum i‑a învățat și Ioan pe ucenicii lui!

2El le‑a zis:

– Când vă rugați, să ziceți astfel:

„Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească‑se Numele Tău!

Vie Împărăția Ta, facă‑se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ!

3Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă‑ne‑o nouă în fiecare zi!

4Și iartă‑ne păcatele noastre,

pentru că și noi iertăm oricui ne este dator!

Și nu ne duce în ispită,4 Cu sensul de: nu ne lăsa să cădem în ispită, având în vedere că Dumnezeu nu ispitește pe nimeni și nici nu poate fi ispitit (vezi Iac. 1:13). Vezi și afirmația lui Isus din Mt. 26:41.

ci scapă‑ne de cel rău!“4 Textul este redat așa cum apare în mss bizantine. Multe mss, care nu fac parte din textul bizantin, redau: Tată, sfințească‑se Numele Tău! / Vie Împărăția Ta! 3 Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă‑ne‑o nouă în fiecare zi! 4 Și iartă‑ne păcatele noastre, / pentru că și noi iertăm oricui ne este dator! / Și nu ne duce în ispită!

5Apoi le‑a zis:

– Are cineva dintre voi vreun prieten la care să se ducă în miez de noapte și să‑i spună: „Prietene, împrumută‑mi trei pâini, 6pentru că a venit la mine, de pe drum, un prieten de‑al meu și n‑am nimic ce să‑i pun înainte!“, 7iar acesta să‑i răspundă dinăuntru: „Nu mă deranja. Ușa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu mă pot ridica să‑ți dau.“? 8Vă spun că, deși nu s‑ar ridica să‑i dea pentru că‑i este prieten, totuși, ca să nu se facă de rușine8 Majoritatea traducerilor redau: datorită insistenței lui, cu referire la prietenul care bate la ușă. Termenul grecesc anaideia, tradus de obicei cu insistență în majoritatea traducerilor, nu mai apare în altă parte în NT, iar studiile recente sugerează că acest termen nu însemna insistență în sec. I d.Cr. Prin urmare, unele traduceri au optat pentru îndrăzneală, nerușinare. Termenul este compus din cuvântul grecesc pentru rușine și un prefix de negație, adică fără (nu) rușine. Așadar, termenul poate însemna atât nerușinare, cât și dorința de a nu se face de rușine. Întrebarea este la cine face acesta referire: la cel care bate la ușă sau la stăpânul casei. În context însă, având în vedere întrebarea din v. 11 și răspunsul din v. 13, este clar că accentul pildei cade nu pe prietenul care bate la ușă, ci pe cel din casă, care este comparat în această pildă cu Dumnezeu. În contextul cultural al vremii, a cere o pâine vecinului la miezul nopții nu era văzut ca o nerușinare sau îndrăzneală, însă a nu răspunde unei asemenea cereri era considerată o adevărată nerușinare. Prin urmare, accentul nu cade pe insistența sau îndrăzneala celui care bate, ci pe onoarea celui care răspunde, în cele din urmă fiind vorba despre Dumnezeu., până la urmă tot se va ridica și‑i va da orice are nevoie.

9Prin urmare, vă spun: cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 10Căci oricine cere, primește; cel ce caută, găsește, iar celui ce bate, i se va deschide.

11Cine este tatăl acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să‑i dea în schimb o piatră, sau când îi cere un pește, să‑i dea un șarpe în loc de pește,11 Vezi și Mt. 7:9. Unele mss redau: Cine este tatăl acela dintre voi care, atunci când fiul său îi cere un pește, să‑i dea un șarpe în loc de pește? 12sau când îi cere un ou, să‑i dea un scorpion? 13Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl Care este în ceruri le va da Duhul Sfânt celor ce I‑L cer!?

Isus și Beelzebul

(Mt. 12:22-30, 43-45; Mc. 3:22-27)

14Isus alunga un demon care era mut. După ce demonul a ieșit, mutul a vorbit, iar mulțimile au rămas uimite.

15Unii dintre ei însă ziceau:

– El alungă demonii cu ajutorul lui Beelzebul15, 18-19 Unele mss conțin Beelzebub, iar altele Beezebul. Beelzebul este forma grecească a lui Baal-Zebul (Prințul Baal). Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muștelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul. Vezi Mt. 12:24, unde Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan., conducătorul demonilor.

16Iar alții, ca să‑L pună la încercare, căutau un semn din cer16 Un semn care să demonstreze că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă. de la El.

17Dar Isus, cunoscându‑le gândurile, le‑a zis:

– Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită. Iar o casă dezbinată împotriva ei înseși se prăbușește. 18Și dacă Satan este dezbinat în el însuși, cum va dăinui împărăția lui?! Vă întreb aceasta fiindcă ziceți că Eu alung demonii cu Beelzebul! 19Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii19 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul. Este posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau evrei. voștri cu cine îi alungă? De aceea ei vor fi judecătorii voștri! 20Dar dacă Eu alung demonii cu degetul lui Dumnezeu20 Vezi și Mt. 12:28., atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.

21Când cel puternic, pe deplin înarmat, își păzește propria locuință, bunurile lui sunt în siguranță. 22Dar când vine unul și mai puternic și‑l învinge, îi ia toate armele în care s‑a încrezut și apoi împarte prăzile. 23Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește.

24Când duhul necurat iese dintr‑un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n‑o găsește. Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“ 25Și când vine, o găsește măturată și împodobită. 26Atunci se duce și mai ia alte șapte duhuri, mai rele decât el, și intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi.

Adevărata fericire

27În timp ce Isus spunea aceste lucruri, o femeie din mulțime și‑a înălțat glasul și a zis:

– Fericit este pântecul care Te‑a purtat și fericiți sunt sânii care Te‑au alăptat!

28Dar El a zis:

– Fericiți sunt mai degrabă cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu și‑l păzesc!

Semnul profetului Iona

(Mt. 12:38-42)

29În timp ce numărul mulțimilor creștea, El a început să spună:

– Această generație este o generație rea. Ea caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. 30Căci, așa cum a fost Iona un semn pentru niniviteni, tot așa va fi și Fiul Omului pentru generația aceasta. 31Regina din sud se va ridica la judecată alături de oamenii din generația aceasta și‑i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Ceva31-32 Cu referire la persoana și lucrarea lui Isus. mai mare decât Solomon. 32Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s‑au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Ceva mai mare decât Iona.

Candela trupului

(Mt. 6:22-23)

33Nimeni nu aprinde o candelă ca s‑o pună într‑o ascunzătoare33 Sau: pivniță. sau sub un obroc, ci o așază pe un sfeșnicar, astfel încât cei ce intră, să vadă lumina. 34Ochiul este candela trupului tău.34 Sens figurat. Când ochiul tău este sănătos34 Termenul se poate referi la focalizarea atenției asupra unui singur lucru, iar în termeni spirituali și în context, la un devotament total față de Dumnezeu., tot trupul tău este plin de lumină, dar când este rău, atunci trupul tău este plin de întuneric. 35Ia seama deci ca lumina care este în tine să nu fie întuneric! 36Prin urmare, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi întru totul plin de lumină, ca atunci când te‑ar lumina o candelă cu lumina ei strălucitoare.

Isus îi acuză pe liderii religioși

(Mt. 23:1-36)

37În timp ce Isus vorbea, un fariseu L‑a rugat să mănânce la el. Isus a intrat și S‑a așezat la masă. 38Fariseul a rămas uimit când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.38 Era vorba de o spălare ritualică, nu neapărat de una din rațiuni de igienă (vezi nota de la Mc. 7:3).

39Domnul i‑a zis:

– Voi, fariseii, curățați pe din afară paharul și farfuria, dar pe dinăuntru sunteți plini de jaf și de răutate. 40Nesăbuiților, oare Cel Ce a făcut partea din afară n‑a făcut și partea dinăuntru? 41Dați deci milostenie din lucrurile dinăuntru, și atunci toate vor fi curate pentru voi.

42Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi dați zeciuială din mentă, din tămâița de câmp42 Este vorba de o plantă erbacee folosită ca plantă medicinală. Virnanț sau Ruta Graveolens sau chiar ruta. și din orice legumă, dar neglijați judecata și dragostea lui Dumnezeu. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați.

43Vai de voi, fariseilor! Căci voi iubiți scaunul de onoare în sinagogi și saluturile în piețe!

44Vai de voi! Căci voi sunteți ca mormintele care nu se văd și peste care oamenii umblă fără să știe!44 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile și pentru a nu fi atinse, cel ce se atingea de un mormânt devenind necurat din punct de vedere ceremonial (vezi Num. 19:11-22).

45Unul dintre învățătorii Legii, răspunzând, I‑a zis:

– Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne jignești și pe noi!

46Dar El a zis:

– Vai și de voi, învățători ai Legii! Căci îi încărcați pe oameni cu poveri dificil de purtat, iar voi înșivă nu atingeți poverile nici măcar cu unul din degetele voastre!

47Vai de voi! Căci voi zidiți mormintele profeților pe care i‑au ucis strămoșii47-48 Lit.: tații. voștri! 48Prin urmare, voi sunteți martori și încuviințați faptele strămoșilor voștri, căci ei i‑au ucis, iar voi le zidiți mormintele! 49De aceea înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: „Le voi trimite profeți și apostoli, însă pe unii dintre ei îi vor ucide, iar pe alții îi vor persecuta“, 50ca să se ceară de la această generație sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii 51– de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia,51 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8, iar cea a lui Zaharia este relatată în 2 Cron. 24:20-22. În canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte. Prin urmare, Isus se referă la întreaga istorie a VT. care a pierit între altar și Templu. Da, vă spun că va fi cerut de la generația aceasta.

52Vai de voi, învățători ai Legii! Căci ați luat cu voi cheia cunoașterii. Nici voi n‑ați intrat și i‑ați împiedicat astfel și pe cei ce intrau!

53Când Isus a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să‑L critice cu înverșunare și să‑I pună întrebări ostile despre multe lucruri, 54pândindu‑L, ca să vâneze vreun cuvânt ieșit din gura Lui.54 Lit.: ca să prindă [vâneze] ceva din gura Lui.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 11:1-54

‘Ama ricuringaraiculla Diosta mañaj tucunguichijchu’ nishcami

(Mat 6:9-15; 7:7-11)

1Chai qʼuipami Jesusca, Diosta mañacurca. Pai tucui mañashca qʼuipami, shuj yachacujca cashna nirca:

—Apunchij Jesús, ñucanchijtapish Diosta mañanata yachachiari. Bautiźaj Juanpish Paipaj yachacujcunataca yachachircatajmari— nircami.

2Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cancunaca cashna mañanguichij:

“Jahua pachapi caj ñucanchij Yaya,

Cantaca jucha illaj cashcamanta,

tucuicuna alli nichun.

Can mandana punlla shamuchun.

Jahua pachapi shinallataj,

cai pachapipish Can munashca rurarichun.

3Punllanta caraj shinallataj, cunanpish micunata carahuai.

4Ñucanchij juchacunata perdonahuai,

ñucanchijpish tucui ñucanchijta llaquichijcunataca perdonanchijmi.

Mana alli munaicuna shamujpipish,

ama urmachun saquihuanguichu” ninami canguichij— nishpami yachachirca.

5Jesusca, cashnapish nircami:

—Yuyaringapaj cashna nishun: Maijan cancuna alli rijsishcata charishpaca, chaupi tuta paipaj huasiman rishpaca: “Amigo, quimsa tandata mañachi. 6Shuj ñuca alli rijsishcamari, cunanlla carumanta ñuca huasiman chayamun. Ñucami imata mana carai tucuni” nina tucungachari. 7Chashna nijpi ucumanta caishujca: “Ama pʼiñachichu, pungupish ña huichcashcamari. Ñuca huahuacunahuan siricunica. ¿Maitataj tandata cungaraiculla jatarishari?” ninmanchari. 8Chashna nicushpapish, ama ashtahuan pʼiñachichun nishpallapish imalla mañashcataca, jatarishpa cunmanmi. Rijsishca cashcallamanta mana mañachishpapish, cunmantajmi. 9Caihuanca, caitami nisha nini: Diosta mañaichij, Paica cungami. Mashcaichij, japinguichijmi. ‘Huasiyuj’ nichij, Paica punguta pascangami. 10Maijanpish mañajca, chasquingatajmi. Mashcajpish, japingatajmi. ‘Huasiyuj’ nijtapish yaicuchingatajmi.

11¿Cancunapurapica, pi yayataj paipaj huahua tandata mañajpica, rumita cungari? ¿Chalhuata mañajpipish, mana culebrata cunmanchu? 12Shinallataj lulunta mañajpipish, ¿alacrantaca mana cunguichijmanchu? 13Cancunaca mana allicuna cashpapish, cancunapaj huahuacunamanca imatapish allitamari cunguichij. Jahua pachapi caj cancunapaj Yayacarin, Paita mañajcunamanca Paipaj jucha illaj Espirituta cungallamari— nircami.

Diospaj Espiritutami cʼamishcacuna

(Mat 12:22-30, 43-45; Mar 3:19-27)

14Chai qʼuipaca Jesusca, supai japishca shuj runamantami supaita llujshichicurca. Chai runaca, supai japishca cashcamanta mana rimaj cashca cashpapish, supaita Jesús llujshichijpica, ña rimarcallami. Chaita ricushpaca, tucui chaipi cajcunami achcata mancharircacuna. 15Ashtahuanpish maijancunaca: «Caica, supaicunata mandaj Beelzebuhuan cashpamari, supaicunataca llujshichin» ninacurcami.

16Cutin shujtajcunaca, ima pandata nijpica juchachingapajmi:

—Jahua pacha Dios cachashca cashpaca, ima señalta rurashpa ricuchiari— nircacuna.

17Ashtahuanpish paicuna imata yuyacushcata yachashpami, Jesusca cashna nirca: «Maijan llajtata mandajcunapura pʼiñanacushpa chaupirishpa, caishuj chaishuj macanacushpaca, paicuna mandacushcaca chingarinmanllami. Shinallataj quiquin huasi ucupura pʼiñanacushpapish, chʼicanyarinllami. 18Chashnallataj Satanaspish, pai mandacushca supaicunallatataj llujshichishpa cachacushpaca, paicunapura pʼiñanacushca cashpallamari chashna ruranman. Shinashpaca, paica ña mana mandashpa cati tucunmanchu. Ñucataca ‘Beelzebuhuan cashpami, supaicunata llujshichin’ ninguichijmi. 19Beelzebuhuan cashpa supaicunata Ñuca llujshichijpica, cutin cancunapaj yachacujcunaca, ¿pihuan cashpataj supaicunataca llujshichin? Riquichij, paicuna chashna rurashpaca, paicunallatajmari cancuna Ñucata panda juchachicushcata ricuchin. 20Ñucaca, Taita Dios-huan cashpami supaicunataca llujshichini. Caicunata Ñuca rurashcami, ña Taita Dios cancunata mandai callarishcata ricuchin. 21Shuj cʼari cʼari runa, alli macanacunata maquipi aisashca paipaj huasita chaparacujpica, ima huaquichishcapish tiyacunllami. 22Chashna cajpipish paita yalli sinchi shujtaj runa shamushpaca, mitsaringapaj pai charicushca macanacunatapish quichunllami. Chashna mishashpami quichushcacunataca chaupin. 23Pipish Ñucata mana cʼuyajca, Ñucata pʼiñajmi. Maijanpish mana Ñucahuan tucushpa tandachijca, Ñuca tandachishcatapish tsirapanllami. 24Mapa supai shuj runamanta llujshishpaca, mai shitashca pambacunapimi samarinata mashcashpa purin. Maipi tiyanata mana japishpaca: “Ñuca ñaupa causashcallamantaj tigrashalla” nishpami chaillamantaj tigran. 25Ña tigrashpaca chai runataca, pʼichashpa allichishca huasi ucuta shinami ricun. 26Chashnata ricushpaca, paita yalli millai canchis supaicunata pushashpami, chai runapi yaicushpa causan. Chashna rurajpica chai runaca, ñaupata yalli millaimi tucun» nircami.

27Jesús chashna nicujpi ñapish Paita uyacujcunapaj chaupimanta shuj huarmica, Jesustaca:

—Canta huachaj, Canta chuchuchishpa huiñachij huarmica, cushimi canga— nishpami caparirca.

28Chashna nijpipish, Jesusca:

—Diospaj Shimita uyashpa caźujcunamari, ashtahuan cushicuncuna— nircami.

Jesustaca shuj señaltami ricuchichun mañashcacuna

(Mat 12:38-42; Mar 8:12)

29Ashtahuan achcacuna tandanacumujpimi, Jesusca cashna nirca: «Cai millai runacunaca, shuj señaltamari ricuchichun mañancuna. Chaitaca manataj ricungacunachu. Ashtahuanpish Dios ima nishcata huillaj Jonás shina tucushcallatami ricungacuna. 30Jonasca, Nínive pueblopi causajcunapajca, shuj señalmi tucurca. Chashnallataj, Runa Aichayuj Ñucapish cunan causajcunapajca shuj señalmi tucusha. 31Dios llaquichina punllapica, ura llajtata jatun mandaj huarmimi cai runacunataca, ‘Mana allitamari rurashcanguichij’ nishpa juchachinga. Chai huarmica, Salomón yachachishcata uyangaraicumi, chai maitajshi caru llajtamanta shamurca. Ñucacarin Salomontapish yallimari cani. 32Chashnallataj Dios llaquichina punllapica, Ninivepi causajcunapishmi cai runacunataca, ‘Mana allitamari rurashcanguichij’ nishpa juchachingacuna. Paicunaca Jonás huillajpica, Diosman cutirircacunamari. Ñucacarin caipica, Jonastapish yallimari cani.

Ñahuicunaca cuerpopaj luzmi

(Mat 5:15; 6:22-23)

33Pipish luzta japichishpaca, mana maipi pacashpa churanchu, cajón ucupipish mana churanchu. Ashtahuanpish huasiman yaicujcuna achijllapi cachun, lamparata tiyachinapimi churan. 34Cambaj ñahuicunaca, cuerpopaj luz shinami. Ima allillapi cambaj ñahuita churashpaca, tucui cambaj cuerpohuanmi achijllapi puringui. Ashtahuanpish cambaj ñahuihuan mana allita ricuracushpaca, tucui cambaj cuerpohuanmi amsapi causacungui. 35Chaimanta, alli yuyaihuan causangui. ‘Achijpimi puricuni’ yuyashpapish, amsallapi causacunguiman. 36Ima amsapi can mana yaicurijpica, cambaj tucui cuerpomi achijllapi puringa. Huasi ucupi lamparata japichijpi, tucuita achijyachicuj shinallatajmi achijllapi causangui» nircami.

Mandashcata yachachijcunata, fariseocunatami Jesusca juchachishca

(20:45-47; Mat 23:1-36; Mar 12:38-40)

37Jesús chashna rimashca qʼuipami, shuj fariseoca paipaj huasipi micunaman pusharca. Chai runapaj huasiman chayashpaca, meźapimi tiyarirca. 38Micungapaj paicuna ruraj cashca shina, mana maquita millashpa tiyarijta ricushpami, chai fariseoca mancharirca. 39Ashtahuanpish Apunchij Jesusca, cashnami nirca:

—Riquichij fariseocuna, cancunaca vasocunatapish, platocunatapish jahuallatamari maillanguichij. Shungupica shuhuana, millaita rurana yuyaicunahuan jundamari canguichij. 40¡Rumi shungucuna! Ucutapish, jahuatapish chai Diosllatajmari rurarca. 41Cancuna imalla charishcacunamantaca, shujtajcunamanpish caraichij. Chashna rurashpami ucupish, jahuapish chuyajlla canguichij.

42Fariseocunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca mentata, rudata, ima shujtaj granocunatapish patsajmanta chungataca Diosman cunguichijtajmari. Chashna rurashpapish allita ruranata, Taita Diosta cʼuyanatamari cungarishcanguichij. Diosman cunatapish mana saquishpami, caicunataraj rurana carcanguichij.

43Fariseocunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca tandanacuna huasicunapipish, punta alli tiyarinapi tiyarinatami munanguichij. Plazacunapipish manchaihuan alabaduchunmi munanguichij.

44Mandashcata yachachijcuna, fariseocuna, mishqui shimi jayaj shungucunami canguichij, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunaca huañushcata pambashpa, lápida rumita mana churashca jutcu shinami canguichij. Mana yachashpaca, pambashca jahuata pipish jahuata purinllami— nircami.

45Chashna nijpica, Mandashcata yachachijcunamanta shujmi:

—Yachachij, Can chashna nishpaca, ñucanchijtapishmari cʼamicungui— nirca.

46Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Mandashcata yachachijcunalla, cancunapish, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunacarin pi mana aparipaj quipita apachij shinamari shujtajcunataca, ‘Caita chaita rurai’ ninguichij. Cancunallatajca chaicunataca, shuj dedollahuanpish mana cuyuchinguichijchu.

47¡Ai, imachari tucunguichij! Cancunapaj ñaupa yayacunaca, Dios ima nishcata huillajcunata huañuchircacunami, cutin cancunaca chaicunata pambashca bovedacunatami allichinguichij. 48Chashna rurashpaca, cancunapaj ñaupa yayacuna rurashcatami alli ninguichij. Cancunapaj yayacunami, Dios ima nishcata huillajcunataca huañuchircacuna. Cutin cancunaca, chaicunata pambashca bovedacunata allichijcunami canguichij. 49Chaimantami Taita Diosca tucuita yachaj cashpa, cashna nishca: “Ñuca ima nishcata huillajcunatapish, huillagrichun mingashcacunatapish cachashami. Chaicunamanta maijancunataca huañuchingacunami, maijancunataca pʼiñashpa mana ricusha ningacunachu” nishcami. 50Chashna rurashcamantaca, Diosca Pai ima nishcata tucui huillajcunata huañuchishcamantami cai runacunata llaquichinga. Dios ima nishcata huillajcunataca, cai pachata rurashcamantapachami huañuchishcacuna. Chai tucuicunapaj yahuarmantaca, cunan punlla runacunata llaquichinga. 51Abelta huañuchishca yahuarmanta callarishpaca, Diospaj huasihuan, altarhuan chaupipi huañuchishca Zacariaspaj yahuarcamami, Diosca cunan punlla runacunata llaquichinga.

52Mandashcata yachachijcunalla, ¡ai, imachari tucunguichij! Cancunami Diospajta yachanata ama yachachun, llaveta pacashpa churashcanguichij. Cancunallatajpish mana yachashun ninguichijchu, yachashun nijcunatapish, mana yachachun saquinguichijchu— nircami.

53Chashna nijpica Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish achcatami pʼiñarircacuna. Chaimantami Jesustaca achcata rimarichun, caita chaita tapushpa pʼiñachi callarircacuna. 54‘Ima mana allita nijpica, imallatapish juchachishunpishchari’ yuyashpami, chashna tapurcacuna.