Nouă Traducere În Limba Română

Luca 10:1-42

Trimiterea celor șaptezeci și doi de ucenici

(Mt. 11:21-24)

1După toate acestea, Domnul a numit alți șaptezeci și doi1, 17 Unele mss conțin: șaptezeci. de ucenici și i‑a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate și în orice loc pe unde urma să meargă El.

2El le‑a zis:

– Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. Deci, rugați‑L fierbinte pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său! 3Duceți‑vă! Iată, Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4Să nu luați cu voi nici săculeț cu bani, nici traistă, nici sandale și să nu faceți urări4 În sensul de a nu te întinde la discuții cu nimeni; întârzieri fără rost la vorbă. nimănui pe drum.

5În orice casă intrați, să spuneți mai întâi: „Pacea să fie peste această casă!“ 6Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi. 7Rămâneți în casa aceea și mâncați și beți ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutați dintr‑o casă într-alta.

8În orice cetate în care intrați și vă primesc, să mâncați ce vi se va pune înainte. 9Vindecați‑i pe cei bolnavi de acolo și spuneți‑le: „S‑a apropiat de voi Împărăția lui Dumnezeu!“ 10Dacă însă în cetatea în care intrați, oamenii nu vă primesc, să ieșiți pe străzile ei și să ziceți: 11„Până și praful din cetatea voastră, care ni s‑a lipit de picioare, îl ștergem împotriva voastră! Totuși, să știți aceasta: s‑a apropiat Împărăția lui Dumnezeu!“ 12Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

13Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, demult s‑ar fi pocăit stând în sac și cenușă! 14Dar la judecată va fi mai ușor pentru Tyr și Sidon decât pentru voi! 15Iar tu, Capernaume,

vei fi înălțat oare până la cer?

Nu, ci vei coborî până în Locuința Morților15 Gr.: Hades. Cele două versuri fac trimitere la Is. 14:13, 15.!

16Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine și cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine.

Întoarcerea celor șaptezeci și doi de ucenici

(Mt. 11:25-27; 13:16-17)

17Cei șaptezeci și doi s‑au întors plini de bucurie și I‑au zis:

– Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!

18Însă El le‑a zis:

– L‑am văzut pe Satan18 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan. căzând din cer ca un fulger. 19Iată, v‑am dat autoritate să călcați peste șerpi, peste scorpioni și peste toată puterea dușmanului și nimic nu vă va răni! 20Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați‑vă că numele voastre sunt scrise în ceruri!

21În ceasul acela, Isus S‑a bucurat nespus în Duhul Sfânt și a zis: „Te laud21 Sau: Îți mulțumesc., Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le‑ai descoperit copilașilor. Da, Tată, pentru că așa a fost plăcut înaintea Ta!

22Toate lucrurile Mi‑au fost încredințate Mie de către Tatăl Meu. Și nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia dorește Fiul să i‑L descopere.“

23Apoi S‑a întors spre ucenici și le‑a zis doar lor:

– Fericiți sunt ochii care văd lucrurile pe care le vedeți voi! 24Vă spun că mulți profeți și regi au dorit să vadă ceea ce vedeți voi, dar n‑au văzut, și au dorit să audă ceea ce auziți voi, dar n‑au auzit!

Pilda samariteanului milostiv

(Mt. 22:34-40; Mc. 12:28-31)

25Dar iată că un învățător al Legii s‑a ridicat să‑L pună la încercare pe Isus, zicând:

– Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică?

26Isus i‑a zis:

– Ce este scris în Lege? Ce citești acolo?

27El, răspunzând, a zis:

– „Să‑L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu toată mintea ta27 Vezi textul din Deut. 6:5, acolo unde TM conține: inima, sufletul, puterea. Unele mss ale LXX adaugă, în Deut. 6:5, și termenul mintea. Vezi Mc. 12:30, unde se regăsesc toți acești patru termeni., și pe semenul tău ca pe tine însuți.“27 Vezi Lev. 19:18.

28Isus i‑a zis:

– Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi!

29Dar el, care voia să se îndreptățească, L‑a întrebat pe Isus:

– Și cine este semenul meu?

30Isus, răspunzând, a zis:

– Un om cobora de la Ierusalim spre Ierihon30 Un drum de aproximativ 27 km, coborând de la aproximativ 850 m deasupra nivelului mării la aproximativ 260 m sub nivelul mării, un drum ce traversa un teritoriu stâncos și pustiu, un adăpost veritabil pentru bandele de tâlhari. și a căzut în mâinile tâlharilor, care, după ce l‑au dezbrăcat și i‑au dat multe lovituri, au plecat, lăsându‑l pe jumătate mort. 31Din întâmplare, pe acel drum cobora un preot. Dar când l‑a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu‑l. 32Tot așa și un levit, când a ajuns în locul acela și l‑a văzut, a trecut înainte, ocolindu‑l. 33Însă un samaritean33 Vezi nota de la 9:52., care călătorea și el pe acolo, când a ajuns în dreptul lui și l‑a văzut, i s‑a făcut milă de el. 34S‑a apropiat, i‑a bandajat rănile și a turnat peste ele ulei de măsline și vin. Apoi l‑a pus pe propriul lui animal de povară, l‑a dus la un han și a continuat să‑l îngrijească. 35În ziua următoare, a scos doi denari35 Vezi nota de la 7:41., i‑a dat hangiului și a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îți voi plăti eu orice vei mai cheltui.“

36Care dintre aceștia trei ți se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor?

37El a răspuns:

– Cel ce și‑a făcut milă de el.

Isus i‑a zis:

– Du‑te și fă și tu la fel!

Acasă la Marta și Maria

38În timp ce‑și continuau călătoria, Isus a intrat într‑un sat oarecare. Acolo, o femeie pe nume Marta L‑a primit ca oaspete în casa ei. 39Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s‑a așezat la picioarele Domnului și asculta cuvintele Lui. 40Marta însă era copleșită de atât de multă slujire.

Ea a venit și a zis:

– Doamne, nu‑Ți pasă că sora mea m‑a lăsat să slujesc singură? Spune‑i deci să mă ajute!

41Domnul însă, răspunzând, i‑a zis:

– Marto, Marto, tu te îngrijorezi și te necăjești cu privire la multe lucruri, 42însă de unul singur este nevoie!42 Unele mss conțin: însă de câteva lucruri este nevoie – sau numai de unul! Căci Maria și‑a ales partea cea bună, care nu i se va lua!

Ang Pulong Sa Dios

Lucas 10:1-42

Gipadala ni Jesus ang 72 Niya ka mga Sumusunod

1Pagkahuman niadto, mipili ang Ginoo ug 7210:1 72: Sa ubang kopya sa Griego, 70. pa gayod ka mga tinun-an ug gipadala niya sila sa tinag-duha ngadto sa mga lungsod nga iyang pagaadtoan. 2Sa wala pa sila molakaw miingon siya kanila, “Daghan ang anihonon apan gamay lang gayod ang mga mag-aani. Busa pag-ampo kamo sa Ginoo nga magpadala siya ug mga mag-aani sa iyang anihonon. 3Panglakaw kamo! Apan pangandam, tungod kay sama kamo sa mga karnero nga akong gipaadto sa mabangis nga mga mananap. 4Ayaw kamo pagdala ug pitaka, bag, o sandalyas. Ayaw usab kamo paghunong sa dalan aron makighimamat sa inyong ikatagbo.10:4 Ayaw usab kamo… ikatagbo: Tingali mao kana ang sugo ni Jesus aron magdali sila, ug dili mag-usik ug panahon sa taas nga pagpakighimamat o pakig-estorya ba hinuon. 5Kon mosulod kamo sa usa ka balay, pag-ingon kamo, ‘Panalanginan unta sa Dios kini nga panimalay.’ 6Ug kon angay sila nga modawat sa inyong panalangin, panalanginan sila sa Dios. Apan kon dili, dili usab sila panalanginan sa Dios. 7Puyo kamo sa unang balay nga modawat kaninyo, ug ayaw kamo pagbalhin-balhin ug puloy-anan. Dawata ninyo ang ilang ipakaon kaninyo, tungod kay ang naghago angay gayod nga suholan. 8Kon muabot kamo sa usa ka lungsod diin ang mga tawo modawat kaninyo, kaona ninyo ang bisan unsa nga ilang idalit kaninyo. 9Ayoha ninyo ang mga masakiton ug sultihi ninyo sila nga panahon na karon nga ang Dios maghari kanila. 10Apan kon muabot kamo sa usa ka lungsod diin ang mga tawo dili modawat kaninyo, adto kamo sa mga karsada ug pag-ingon, 11‘Tungod kay kamo dili modawat kanamo, bisan ang abog sa inyong lungsod nga mitapot sa among tiil, among paphaon ingon nga pasidaan batok kaninyo ug wala na kamiy kalabotan kon unsay mahitabo kaninyo. Hinumdomi ninyo kini: haduol na ang paghari sa Dios.’ ” 12Miingon pa gayod si Jesus, “Sultihan ko kamo, sa adlaw sa paghukom, mas labaw pa sa silot sa mga taga-Sodoma ang ilang madawat.”

Ang mga Lungsod nga Wala Maghinulsol

(Mat. 11:20-24)

13Unya miingon si Jesus, “Alaot kamong mga taga-Corazin ug kamong mga taga-Betsaida! Kay kon ang mga milagro nga akong gihimo diha kaninyo gihimo ko sa Tyre ug sa Sidon, dugay na unta silang nagbistig sako ug nagbutang ug abo sa ilang mga ulo sa pagpaila nga naghinulsol sila sa ilang mga sala. 14Busa sa adlaw sa paghukom, mas labaw pa sa silot sa mga taga-Tyre ug taga-Sidon ang inyong madawat. 15Ug kamong mga taga-Capernaum naghuna-huna nga dayegon kamo sa tanan. Apan sa impiyerno hinuon kamo itambog!”

16Unya miingon si Jesus sa iyang mga tinun-an, “Ang maminaw kaninyo maminaw usab kanako, ug ang mosalikway kaninyo mosalikway usab kanako, ug ang mosalikway kanako mosalikway usab sa nagpadala kanako.”

Ang Pagbalik sa 72 ka mga Sumusunod

17Sa pagbalik niadtong 72 ka tinun-an, malipayon gayod sila, ug miingon sila kang Jesus, “Ginoo, bisan ang mga daotang espiritu mituman kanamo pinaagi sa imong ngalan!” 18Miingon si Jesus kanila, “Nakita ko ang pagkahulog ni Satanas gikan sa langit nga sama kakalit sa kilat. 19Gihatagan ko kamo ug katungod aron madaog ninyo ang mga daotang espiritu ug ang tanan nga gahom sa atong kaaway nga si Satanas,10:19 sa literal, Gihatagan ko kamo ug gahom sa pagtunob sa mga bitin ug mga tanga, ug sa tanang gahom sa kaaway. ug dili gayod kamo maunsa. 20Apan ayaw kamo paglipay tungod kay ang mga daotang espiritu mituman kaninyo, kondili paglipay kamo kay ang inyong ngalan nahisulat na didto sa langit.”

Gilipay si Jesus sa Espiritu Santo

(Mat. 11:25-27; 13:16-17)

21Niadtong higayona gilipay gayod si Jesus sa Espiritu Santo. Ug miingon siya, “Amahan, nga tag-iya sa langit ug sa yuta, gidayeg ko ikaw tungod kay ang kamatuoran nga gililong mo sa mga tawo nga giilang maalam ug may taas nga kahibalo, gipasabot mo sa mga tawo nga gamay lang ug kaalam sama sa mga bata. Amahan, salamat gayod nga mao kana ang imong kabubut-on.” 22Pagkahuman niadto, miingon si Jesus sa mga tawo, “Ang tanang mga butang gitugyan kanako sa akong Amahan. Ang Amahan lang ang nakaila kanako nga iyang Anak. Ug ang nakaila sa Amahan ako lang gayod nga iyang Anak ug ang mga tawo nga buot kong ipaila kaniya.”

23Unya miatubang si Jesus sa iyang mga tinun-an ug misulti kanila nga sila-sila lang, “Bulahan kamo tungod kay nakita gayod ninyo ang akong mga gipangbuhat. 24Sa pagkatinuod, daghan ang mga propeta ug mga hari kaniadto nga nangandoy nga makakita ug makadungog sa inyong nakita ug nadungog karon, apan wala kini nahitabo sa ilang panahon.”

Ang Maayong Samarianhon

25May usa ka magtutudlo sa Kasugoan nga mitindog ug nangutana aron sa pagbitik kang Jesus, “Magtutudlo, unsa man ang angay kong buhaton aron maangkon ko ang kinabuhi nga walay kataposan?” 26Mitubag si Jesus kaniya, “Unsa man ang gi-ingon sa Kasugoan sumala sa imong nabasahan?” 27Mitubag ang tawo, “Higugmaa ang Ginoo nga imong Dios sa tibuok mong kasingkasing, sa tibuok mong kalag, sa tibuok mong kusog, ug sa tibuok mong huna-huna.10:27 Tan-awa usab ang Deu. 6:5. Ug higugmaa ang imong isigka-tawo sama sa paghigugma mo sa imong kaugalingon.10:27 Tan-awa usab ang Lev. 19:18.28Mitubag si Jesus kaniya, “Husto gayod ang imong tubag. Himoa kana aron maangkon mo ang kinabuhi nga walay kataposan.”

29Apan dili gusto sa magtutudlo sa Kasugoan nga maulawan siya, busa nangutana pa gayod siya, “Kinsa ba ang akong isigka-tawo?” 30Gitubag siya ni Jesus pinaagi sa usa ka sugilanon, “May usa ka tawo nga milugsong ngadto sa Jerico gikan sa Jerusalem. Samtang naglakaw siya, giatangan siya sa mga tulisan. Gikuha nila ang iyang mga butang apil na ang iyang bisti, gikulata nila siya ug gibiyaan nga nagbuy-od nga daw patay na. 31Nahitabo nga may pari nga milugsong sa maong dalan. Pagkakita niya sa tawo nga nagbuy-od milikay siya sa pikas nga dalan ug gilabyan lang niya kini. 32Miagi usab didto ang usa ka katabang sa mga pari sa templo.10:32 usa ka katabang sa mga pari sa templo: sa Griego, Levita. Pagkakita niya sa tawo milikay usab siya ug milabay lang. 33Sa kaulahian may miagi nga Samarianhon. Pagkakita niya sa tawo nga nagbuy-od nalooy gayod siya, 34busa giduolan niya kini ug gitambalan. Gibutangan niyag lana ug bino ang samad niini ug gibugkosan. Unya gipasakay niya kini sa iyang gisakyan nga hayop ug gidala didto sa usa ka balay nga abanganan. Didto, giatiman pa gayod kini niya. 35Ug sa sunod nga adlaw, gihatagan niya ug kuwarta ang tag-iya sa balay ug miingon, ‘Atimana siya ug kon kulangon pa ang akong gihatag kanimo dugangan ko kini sa akong pagbalik dinhi.’ ”

36Unya nangutana si Jesus sa magtutudlo sa Kasugoan, “Sa imong huna-huna, kinsa man kanilang tulo ang nagpakita nga siya ang isigka-tawo sa tawo nga giatangan sa mga tulisan?” 37Mitubag ang magtutudlo sa Kasugoan, “Ang tawo nga nagpakita ug kalooy kaniya.” Miingon dayon si Jesus, “Himoa usab ang sama sa iyang gibuhat.”

Mibisita si Jesus kang Marta ug kang Maria

38Nagpadayon paglakaw si Jesus ug ang iyang mga tinun-an, ug miabot sila sa usa ka baryo. May babaye didto nga ginganlan ug Marta. Gipadayon niya sila sa iyang balay. 39May igsoon siya nga si Maria nga naglingkod didto sa tiilan ni Ginoong Jesus tungod kay gusto siyang maminaw sa iyang mga gitudlo. 40Apan si Marta nagkapuliki gayod sa iyang pag-andam ug pagkaon nila ni Jesus. Busa miduol siya kang Jesus ug miingon, “Ginoo, ngano nga bale-wala lang kanimo nga gipasagdan lang ako sa akong igsoon sa pag-andam sa pagkaon? Ingna ra gud siya nga tabangan niya ako!” 41Mitubag ang Ginoo kaniya, “Ikaw, Marta, pagkadaghan sa imong gikabalak-an. 42Usa lang gayod ang gikinahanglan, ug mao kini ang gipili ni Maria nga maoy labing maayo, ug walay makakuha niini gikan kaniya.”