1Dacă cineva va păcătui atunci când, deși aude rostirea jurământului în calitate de martor a ceea ce a văzut sau știe, totuși nu declară nimic, va purta pedeapsa pentru nelegiuirea lui.
2Sau dacă cineva va atinge vreun lucru necurat, fie cadavrul unei vietăți necurate, fie cadavrul unei vite necurate, fie cadavrul unei târâtoare necurate, și lucrul acesta este ascuns de el, va deveni necurat și va fi vinovat.
3Sau dacă cineva va atinge vreo necurăție omenească, orice necurăție prin care cineva poate ajunge necurat, și lucrul acesta este ascuns de el, iar apoi își va da seama, va fi vinovat.
4Sau dacă cineva va jura, vorbind pripit cu buzele lui că va face bine sau rău cu privire la orice lucru despre care omul poate vorbi pripit într‑un jurământ, și lucrul acesta a fost ascuns de el, iar apoi își va da seama și se face astfel vinovat de una din aceste fapte, 5așadar, dacă cineva se va face vinovat de una din aceste fapte, să mărturisească cum a păcătuit. 6Apoi să aducă Domnului jertfa pentru vina lui, pentru păcatul pe care l‑a săvârșit, o femelă din turmă, fie oaie sau iadă, ca jertfă pentru păcat, iar preotul să facă ispășire pentru păcatul lui. 7Dacă nu poate aduce o oaie, atunci să aducă Domnului, ca jertfă pentru vina lui, pentru păcatul săvârșit, două turturele sau doi pui de porumbel, una ca jertfă pentru păcat și cealaltă ca ardere‑de‑tot. 8Să le dea preotului, iar acesta s‑o aducă, mai întâi, pe cea care este pentru jertfa pentru păcat. Să‑i frângă capul în dreptul gâtului, dar fără să‑l desprindă. 9Apoi să stropească o latură a altarului cu o parte din sângele jertfei pentru păcat, iar restul sângelui să‑l scurgă la baza altarului. Aceasta este o jertfă pentru păcat. 10Cea de‑a doua turturea s‑o aducă ardere‑de‑tot, după rânduială. Așa să facă preotul ispășire pentru acel om, pentru păcatul pe care l‑a săvârșit, și acesta va fi iertat. 11Dacă nu poate aduce nici cele două turturele sau doi pui de porumbel, va aduce ca ofrandă pentru păcatul pe care l‑a săvârșit o jertfă pentru păcat din a zecea parte dintr‑o efă11 O efă măsura aproximativ 22 l. Aproximativ 2,2 l – un omer (vezi Ex. 16:36 și nota). Măsurile erau calculate în litri, atât pentru lichide, cât și pentru solide. de făină aleasă. Să nu pună nici untdelemn și nici tămâie pe ea, căci este o jertfă pentru păcat. 12S‑o ducă la preot și preotul să ia un pumn de făină ca jertfă de aducere-aminte și s‑o ardă pe altar deasupra jertfelor mistuite de foc pentru Domnul. Aceasta este o jertfă pentru păcat.
13Așa să facă preotul ispășire pentru oricare din aceste păcate pe care omul acela le‑a săvârșit și va fi iertat. Ceea ce va mai rămâne din jertfa aceasta să fie a preotului, ca și la darul de mâncare.»“
Jertfa pentru vină
14Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 15„Dacă cineva va arăta necredincioșie și va păcătui fără voie față de oricare din lucrurile sfinte ale Domnului, atunci să aducă Domnului ca jertfă pentru vină un berbec fără meteahnă din turmă, a cărui valoare în șecheli de argint să o apreciezi tu după valoarea șechelului Lăcașului15 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice. Existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr). Greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone.. Aceasta este o jertfă pentru vină. 16El să plătească pentru păcatul înfăptuit față de lucrurile sfinte, adăugând încă o a cincea parte din valoarea berbecului, și s‑o dea apoi preotului. Preotul să facă ispășire cu berbecul jertfei pentru vină și omul acela va fi iertat.
17Așadar, dacă cineva va păcătui fără să‑și dea seama, săvârșind împotriva poruncilor Domnului lucruri care nu trebuie făcute, va fi vinovat și va purta pedeapsa pentru nelegiuirea lui. 18Să aducă preotului, ca jertfă pentru vină, un berbec fără meteahnă din turmă, la aprecierea ta. Preotul să facă ispășire în locul lui pentru greșeala pe care a făcut‑o fără să fi știut, și acesta va fi iertat. 19Aceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta s‑a făcut vinovat19 Sau: a făcut ispășire completă pentru vină, înaintea. față de Domnul.“
1Den som officiellt uppmanas vittna om vad han hört och vet men vägrar och därigenom syndar, blir skyldig. 2Den som rör vid något som är orent, till exempel ett orent dött djur vare sig det är vilt eller tamt eller något småkryp, blir oren även om han inte märker när han rör vid det och är således skyldig. 3Den som utan att märka det rör vid något orent från en människa bär på skuld så snart han märker att han har rört vid detta.
4Om någon avlägger ett löfte utan att tänka sig för vare sig det gäller en god eller dålig sak, vad man nu än tanklöst kan svära, är han skyldig när han inser sitt lättvindiga löfte. 5Var och en som är skyldig i någon sak ska bekänna sin synd 6och som offer för sin synd bära fram ett får eller en get av honkön till Herren. Prästen ska så skaffa försoning åt honom för hans synd.
7Om han inte har råd med ett sådant djur, ska han ta två turturduvor eller två unga duvor till Herren en som syndoffer och en som brännoffer. 8Han ska ge dem till prästen som ska offra den första som syndoffer. Han ska vrida nacken av den utan att skilja huvudet från kroppen. 9Sedan ska han stänka en del av syndoffrets blod på sidan av altaret och resten ska pressas ut vid foten av altaret. Detta är ett syndoffer. 10Därefter ska han offra den andra duvan som ett brännoffer på föreskrivet sätt. På så sätt ska prästen skaffa försoning åt honom för hans synd och han får förlåtelse.
11Om han inte ens har råd med två turturduvor eller två unga duvor, får han som syndoffer i stället ta tre och en halv liter fint mjöl. Han får inte blanda det med olja eller lägga rökelse på det eftersom det är ett syndoffer. 12Han ska ge det till prästen och denne ska ta en handfull av det som ett påminnelseoffer och bränna det på altaret tillsammans med Herrens eldoffer. Det är ett syndoffer. 13På så sätt ska prästen skaffa försoning åt honom för den av dessa synder som han begått och han ska få förlåtelse. Resten av offret ska tillhöra prästen precis som när det gäller matoffer.’ ”
Skuldoffret
14Herren sa till Mose: 15”Om någon handlar trolöst och syndar genom att ouppsåtligt orena det som är helgat åt Herren, ska han bära fram en felfri bagge som skuldoffer5:15 Skillnaden mellan skuldoffer och syndoffer är oklar. till Herren efter ett värde bestämt i silver efter tempelvikt. Det är ett skuldoffer. 16Han ska ersätta det han försummat av det heliga och lägga därtill tjugo procent. Han ska ge det till prästen och prästen ska skaffa försoning åt honom med baggen som skuldoffer och han får förlåtelse.
17När någon syndar utan att veta det och bryter mot något av Herrens bud och gör något som inte är tillåtet, blir han skyldig och ansvarig för det. 18Han ska komma till prästen med en felfri bagge från småboskapen eller dess värde som skuldoffer. Prästen ska skaffa försoning åt honom för hans oavsiktliga, omedvetna synd och han får förlåtelse. 19Det här är ett skuldoffer för mannen är skyldig inför Herren.”
