Jertfa pentru păcat
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, care nu trebuie încălcate, și încalcă una din ele, 3dacă cel ce păcătuiește este preotul care a primit ungerea3, 5, 16 Cu referire la marele preot., aducând astfel vină asupra poporului, va trebui să‑I aducă Domnului pentru păcatul săvârșit un taur fără meteahnă din cireada sa, ca jertfă pentru păcat. 4Să aducă taurul la intrarea în Cortul Întâlnirii, înaintea Domnului, să‑și pună mâna pe capul taurului, și taurul să fie înjunghiat acolo, înaintea Domnului. 5Preotul care a primit ungerea să ia din sângele taurului, să‑l aducă în Cortul Întâlnirii, 6să‑și pună degetul în sânge și să‑l stropească de șapte ori înaintea Domnului, înaintea draperiei despărțitoare6, 17 Care desparte Locul Preasfânt de Locul Sfânt. a Lăcașului. 7Preotul să ungă cu sânge coarnele altarului tămâierii, care este în Cortul Întâlnirii, înaintea Domnului, iar restul sângelui taurului să‑l verse la baza altarului arderilor‑de‑tot, care este la intrarea în Cortul Întâlnirii. 8Apoi să ia toată grăsimea taurului adus ca jertfă pentru păcat – și anume grăsimea de pe măruntaie și grăsimea din jurul măruntaielor – 9cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei și de pe coapse, precum și membrana ficatului, care trebuie desprinsă odată cu rinichii. 10Preotul să ia aceste părți, așa cum sunt luate de la boul10 Putea fi atât mascul, cât și femelă (vezi 3:1). adus ca jertfă de pace10, 26, 31, 35 Vezi nota de la 3:1. și să le ardă pe altarul arderilor‑de‑tot. 11Dar pielea taurului, toată carnea lui, capul, picioarele, măruntaiele și balega, 12adică ce a rămas din taur, să le ducă într‑un loc curat în afara taberei, acolo unde se aruncă cenușa de la grăsime, și să le ardă într‑un foc făcut din lemne. Trebuie să fie arse acolo unde se aruncă cenușă.
13Dacă toată comunitatea lui Israel va păcătui din greșeală, și lucrul acesta este ascuns de ochii adunării, dacă încalcă una din poruncile Domnului, care nu trebuie încălcate, și se face astfel vinovată, 14când păcatul pe care l‑a săvârșit va fi descoperit, adunarea va trebui să aducă drept jertfă pentru păcat un taur din cireadă. Să‑l aducă înaintea Cortului Întâlnirii, 15iar bătrânii15 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7) [peste tot în carte]. comunității să‑și pună mâinile pe capul taurului în prezența Domnului, și taurul să fie înjunghiat acolo, în prezența Domnului. 16Preotul care a primit ungerea să ia din sângele taurului, să‑l ducă în Cortul Întâlnirii, 17să‑și pună degetul în sânge și să stropească cu el de șapte ori înaintea Domnului, în fața draperiei. 18Apoi să ungă cu sânge coarnele altarului18 Altarul tămâierii (vezi v. 7). care se află înaintea Domnului, în Cortul Întâlnirii, iar restul sângelui să‑l verse la baza altarului arderilor‑de‑tot, care se află la intrarea în Cortul Întâlnirii. 19Toată grăsimea taurului s‑o ia și s‑o ardă pe altar. 20Acest taur să fie jertfit la fel ca taurul jertfei pentru păcat. Așa să facă preotul ispășire pentru ei și vor fi iertați. 21Ce rămâne din taur să fie dus în afara taberei și să fie ars, la fel cum s‑a ars și ce a rămas din primul taur. Aceasta este o jertfă pentru păcat adusă pentru adunare.
22Când un conducător va păcătui și va încălca fără voie una din poruncile Domnului, Dumnezeul său, porunci care nu trebuie încălcate, și se face astfel vinovat, 23sau când păcatul pe care l‑a săvârșit îi este făcut cunoscut, va trebui să aducă drept ofrandă un țap fără meteahnă. 24Să‑și pună mâna pe capul țapului și acesta să fie înjunghiat în locul unde se înjunghie arderile‑de‑tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru păcat. 25Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat și să ungă cu el coarnele altarului arderilor‑de‑tot, iar restul sângelui să‑l verse la baza altarului arderilor‑de‑tot. 26Apoi să ardă toată grăsimea pe altar, la fel cum se arde grăsimea de la jertfa de pace. Așa să facă preotul ispășire pentru păcatul acestuia și va fi iertat.
27Dacă vreunul din poporul țării va păcătui fără voie, încălcând una din poruncile Domnului, care nu trebuie încălcate, și se face astfel vinovat, 28sau dacă păcatul pe care l‑a săvârșit îi este făcut cunoscut, atunci să aducă drept ofrandă, pentru păcatul pe care l‑a săvârșit, o iadă fără meteahnă. 29Să‑și pună mâna pe capul jertfei pentru păcat, și aceasta să fie înjunghiată în locul unde se aduc arderile‑de‑tot. 30Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei și să ungă cu el coarnele altarului arderilor‑de‑tot, iar restul sângelui să‑l verse la baza altarului. 31Să ia apoi toată grăsimea, la fel cum se ia grăsimea de la jertfa de pace și s‑o ardă pe altar, căci aceasta este de o aromă plăcută Domnului. Așa să facă preotul ispășire pentru acesta și va fi iertat.
32Dacă ofranda pe care o va aduce este un miel ca jertfă pentru păcat, să aducă o femelă fără meteahnă. 33Să‑și pună mâna pe capul jertfei pentru păcat și aceasta să fie înjunghiată în locul în care sunt înjunghiate arderile‑de‑tot. 34Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei pentru păcat și să ungă cu el coarnele altarului arderilor‑de‑tot, iar restul sângelui să‑l verse la baza altarului. 35Să ia apoi toată grăsimea, la fel cum se ia grăsimea de la jertfa de pace și s‑o ardă pe altar, deasupra jertfelor mistuite de foc pentru Domnul. Așa să facă preotul ispășire pentru păcatul pe care acela l‑a săvârșit și i se va ierta.
