Binecuvântări în urma ascultării
(Deut. 7:12-16; 28:1-14)
1Să nu vă faceți idoli și să nu vă ridicați nici chip cioplit, nici stâlpi sacri1 Stâlpi de piatră, care de obicei îl reprezentau pe Baal, zeul canaanit al fertilității.; să nu așezați chipuri de piatră pe pământul țării voastre, ca să vă închinați înaintea lor, pentru că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
2Să țineți Sabatele Mele și să cinstiți Sfântul Meu Lăcaș. Eu sunt Domnul.
3Dacă veți urma hotărârile Mele, dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, 4atunci vă voi da ploi la vreme, pământul își va da rodul lui, și pomii câmpului își vor da roadele lor. 5Secerișul va ține până la culesul viei, și culesul viei va ține până la semănat. Veți mânca pâine din belșug și veți trăi în siguranță în țara voastră.
6Vă voi da pace în țară și astfel vă veți culca și nimeni nu vă va înspăimânta. Voi nimici fiarele sălbatice din țară, și sabia nu va trece prin țara voastră. 7Veți urmări pe dușmanii voștri, și ei vor cădea înaintea voastră loviți de sabie. 8Cinci dintre voi vor urmări o sută, și o sută vor urmări zece mii; dușmanii voștri vor cădea înaintea voastră loviți de sabie.
9Mă voi întoarce spre voi, vă voi face roditori, vă voi înmulți și Îmi voi ține legământul Meu cu voi. 10Veți mânca din recolta cea veche și va trebui să scoateți afară recolta cea veche pentru a‑i face loc celei noi. 11Îmi voi așeza Locuința în mijlocul vostru și sufletul Meu nu vă va detesta. 12Voi umbla printre voi și voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veți fi poporul Meu. 13Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v‑am scos din țara Egiptului ca să nu mai fiți robii lor. Eu am rupt legăturile jugului vostru și v‑am făcut să mergeți cu capul ridicat.
Blesteme în urma neascultării
(Deut. 28:15-68)
14Dar dacă nu Mă veți asculta și nu veți împlini toate aceste porunci, 15dacă veți respinge hotărârile Mele și veți detesta legile Mele până într-acolo, încât nu veți mai împlini toate poruncile Mele, ci veți rupe legământul Meu, 16iată ce vă voi face: voi aduce groaza peste voi. Tifosul și frigurile vor face să vi se stingă ochii și să piară viața din voi. Vă veți semăna degeaba sămânța, căci o vor mânca dușmanii voștri. 17Îmi voi întoarce fața împotriva voastră și veți fi învinși de dușmanii voștri. Cei ce vă urăsc vă vor stăpâni și veți fugi chiar și atunci când nu veți fi urmăriți.
18Dacă totuși, în pofida acestor lucruri, nu Mă veți asculta, atunci și Eu voi continua să vă pedepsesc de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 19Voi frânge mândria puterii voastre, vă voi face cerul ca fierul și pământul ca bronzul. 20Vi se va risipi puterea fără rost: pământul vostru nu‑și va mai da rodul, și pomii din țară nu‑și vor mai da roadele.
21Dacă și după aceasta veți continua să‑Mi fiți potrivnici și nu veți voi să Mă ascultați, atunci vă voi lovi de șapte ori mai mult potrivit cu păcatele voastre. 22Voi trimite fiarele câmpului împotriva voastră, care vă vor lăsa fără copii și vă vor nimici vitele. Ele vă vor împuțina și astfel drumurile voastre vor rămâne pustii.
23Dacă nici după aceste pedepse nu vă veți lăsa disciplinați de Mine, ci Îmi veți fi împotrivitori, 24atunci și Eu vă voi fi împotrivitor: vă voi lovi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 25Voi aduce sabia împotriva voastră, care va răzbuna legământul încălcat. Dacă vă veți aduna în cetățile voastre voi trimite molima printre voi și veți fi dați în mâna dușmanului. 26Când voi aduce lipsă de pâine, zece femei vă vor coace pâine într‑un singur cuptor și vă vor da pâinea cu cântarul. Dar, cu toate că o veți mânca, tot nu vă veți sătura.
27Dacă nici după acestea nu Mă veți asculta, ci Îmi veți fi împotrivitori, 28atunci și Eu, în mânia Mea, vă voi fi împotrivitor. Eu Însumi vă voi pedepsi de șapte ori mai mult pentru păcatele voastre. 29Vă veți hrăni cu carnea fiilor voștri și a fiicelor voastre. 30Vă voi nimici locurile înalte și vă voi dărâma altarele pentru tămâiere. Cadavrele voastre le voi arunca peste cadavrele idolilor voștri, și sufletul Meu vă va detesta. 31Vă voi lăsa cetățile pustii, vă voi pustii locurile sfinte și nu‑Mi voi mai găsi plăcere în mireasma jertfelor voastre. 32Vă voi devasta țara, astfel încât dușmanii voștri care vor locui în ea vor rămâne încremeniți. 33Vă voi împrăștia printre neamuri și voi scoate sabia împotriva voastră. Țara vă va fi pustiită, și cetățile vă vor rămâne pustii. 34Astfel țara se va bucura de Sabatele ei în toate zilele în care va rămâne pustie, însă voi veți fi în țara dușmanilor voștri. Țara se va odihni și se va bucura de Sabatele ei. 35În toate zilele cât va fi pustie, se va odihni cum nu s‑a putut odihni în timpul Sabatelor voastre, când locuiați în ea.
36Cât despre cei care vor fi lăsați, le voi trimite frica în inimi în țara dușmanilor lor. Chiar și foșnetul unei frunze luate de vânt îi va pune pe fugă. Vor fugi cum fuge cineva de sabie și vor cădea, deși nu va fi niciun urmăritor. 37Se vor împiedica unii de alții, ca în fața sabiei, deși nu va fi niciun urmăritor. Și nu veți avea nicio putere ca să vă împotriviți dușmanilor voștri. 38Veți pieri între neamuri, iar țara dușmanilor voștri vă va devora. 39Aceia dintre voi care vor fi lăsați vor putrezi în țările dușmanilor voștri din cauza nelegiuirilor lor și vor putrezi și din cauza nelegiuirilor părinților lor.
40Dar dacă ei își vor mărturisi nelegiuirile lor și nelegiuirile părinților lor, necredincioșia lor, prin care au fost necredincioși față de Mine, precum și modul în care au umblat în ostilitate față de Mine, 41– păcate din cauza cărora și Eu am umblat în ostilitate față de ei și i‑am dus în țara dușmanilor lor – dacă inima lor necircumcisă se va smeri și ei vor plăti pentru nelegiuirea lor, 42atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac și de legământul Meu cu Avraam și Îmi voi aduce aminte de țară. 43Țara însă va fi părăsită de ei și se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, iar ei vor plăti pentru nelegiuirea lor deoarece au respins poruncile Mele și sufletul lor a detestat orânduirile Mele. 44Dar, cu toate acestea, chiar și atunci când vor fi în țara dușmanilor lor, nu‑i voi respinge și nu‑i voi detesta până acolo încât să‑i nimicesc și să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor. 45De dragul lor, Îmi voi aduce aminte de legământul cu cei dintâi45 Cu referire la strămoșii lor., prin care i‑am scos din țara Egiptului, înaintea ochilor neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul.»“
46Acestea sunt hotărârile, judecățile și legile pe care Domnul le‑a statornicit între El și fiii lui Israel la muntele Sinai, prin Moise.
Èrè ìgbọ́ràn
1“ 26.1: Le 19.4; El 20.4,23; De 4.15-18; 27.15.‘Ẹ̀yin kò gbọdọ̀ mọ ère òrìṣà, tàbí kí ẹ̀yin gbe ère kalẹ̀ tàbí kí ẹ̀yin gbẹ́ ère òkúta: kí ẹ̀yin má sì gbẹ́ òkúta tí ẹ̀yin yóò gbé kalẹ̀ láti sìn. Èmi ni Olúwa Ọlọ́run yín.
226.2: El 20.8; 23.12; 34.21; 35.2,3; Le 19.3,30; De 5.12-15.“ ‘Ẹ pa ọjọ́ ìsinmi mi mọ́ kí ẹ̀yin sì bọ̀wọ̀ fún ibi mímọ́ mi: Èmi ni Olúwa.
326.3-13: De 7.12-26; 28.1-14.“ ‘Bí ẹ̀yin bá tẹ̀lé àṣẹ mi, tí ẹ̀yin sì ṣọ́ra láti pa òfin mi mọ́. 4Èmi yóò rọ̀jò fún yín ní àkókò rẹ̀, kí ilẹ̀ yín le mú èso rẹ̀ jáde bí ó tí yẹ kí àwọn igi eléso yín so èso. 5Èrè oko yín yóò pọ̀ dé bi pé ẹ ó máa pa ọkà títí di àsìkò ìkórè igi eléso, ẹ̀yin yóò sì máa gbé ní ilẹ̀ yín láìléwu.
6“ ‘Èmi yóò fún yín ní àlàáfíà ní ilẹ̀ yín, ẹ̀yin yóò sì sùn láìsí ìbẹ̀rù ẹnikẹ́ni. Èmi yóò mú kí gbogbo ẹranko búburú kúrò ní ilẹ̀ náà: bẹ́ẹ̀ ni idà kì yóò la ilẹ̀ yín já. 7Ẹ̀yin yóò lé àwọn ọ̀tá yín: wọn yóò sì tipa idà kú. 8Àwọn márùn-ún péré nínú yín yóò máa ṣẹ́gun ọgọ́rùn-ún ènìyàn: Àwọn ọgọ́rùn-ún yóò sì máa ṣẹ́gun ẹgbẹ̀rún mẹ́wàá: Àwọn ọ̀tá yín yóò tipa idà kú níwájú yín.
9“ ‘Èmi yóò fi ojúrere wò yín: Èmi yóò mú kí ẹ bí sí i, èmi yóò jẹ́ kí ẹ pọ̀ sí i: Èmi yóò sì pa májẹ̀mú mi mọ́ pẹ̀lú yín. 10Àwọn èrè oko yín yóò pọ̀ tó bẹ́ẹ̀ tí ẹ̀yin ó máa jẹ èrè ọdún tí ó kọjá, ẹ̀yin ó sì kó wọn jáde: kí ẹ̀yin lè rí ààyè kó tuntun sí. 1126.11,12: 2Kọ 6.16.Èmi yóò kọ́ àgọ́ mímọ́ mi sí àárín yín. Èmi kò sì ní kórìíra yín. 12Èmi yóò wà pẹ̀lú yín: Èmi yóò máa jẹ́ Ọlọ́run yín: Ẹ̀yin yóò sì máa jẹ́ ènìyàn mi. 13Èmi ni Olúwa Ọlọ́run yín tí ó mú yín jáde kúrò ní ilẹ̀ Ejibiti: kí ẹ̀yin má ba à jẹ́ ẹrú fún wọn mọ́. Mo sì já ìdè àjàgà yín: mo sì mú kí ẹ̀yin máa rìn gẹ́gẹ́ bí ẹni tí a gbé lórí sókè.
Ìjìyà fún àìgbọ́ràn
1426.14-45: De 28.16-68.“ ‘Bí ẹ̀yin kò bá fetí sí mi tí ẹ̀yin kò sì ṣe gbogbo òfin wọ̀nyí. 15Bí ẹ̀yin bá kọ àṣẹ mi tí ẹ̀yin sì kórìíra òfin mi, tí ẹ̀yin sì kùnà láti pa ìlànà mi mọ́, nípa èyí tí ẹ̀yin ti ṣẹ̀ sí májẹ̀mú mi. 16Èmi yóò ṣe àwọn nǹkan wọ̀nyí sí yín: Èmi yóò mú ìpayà òjijì bá yín: àwọn ààrùn afiniṣòfò, àti ibà afọ́nilójú, tí í pa ni díẹ̀díẹ̀. Ẹ̀yin yóò gbin èso ilẹ̀ yín lásán: nítorí pé àwọn ọ̀tá yín ni yóò jẹ gbogbo ohun tí ẹ̀yin ti gbìn. 17Èmi yóò dojúkọ yín títí tí ẹ̀yin ó fi di ẹni ìkọlù; àwọn tí ó kórìíra yín ni yóò sì ṣe àkóso lórí yín. Ìbẹ̀rù yóò mú yín dé bi pé ẹ̀yin yóò máa sá káàkiri nígbà tí ẹnikẹ́ni kò lé yín.
18“ ‘Bí ẹ̀yin kò bá wá gbọ́ tèmi lẹ́yìn gbogbo èyí: Èmi yóò fi kún ìyà yín ní ìlọ́po méje nítorí ẹ̀ṣẹ̀ yín. 19Èmi yóò fọ́ agbára ìgbéraga yín: ojú ọ̀run yóò le koko bí irin: ilẹ̀ yóò sì le bí idẹ (òjò kò ní rọ̀: ilẹ̀ yín yóò sì le). 20Ẹ ó máa lo agbára yín lásán torí pé ilẹ̀ yín kì yóò so èso, bẹ́ẹ̀ ni àwọn igi yín kì yóò so èso pẹ̀lú.
21“ ‘Bí ẹ bá tẹ̀síwájú láì gbọ́ tèmi, Èmi yóò tún fa ìjayà yín le ní ìgbà méje gẹ́gẹ́ bí ẹ̀ṣẹ̀ yín. 22Èmi yóò rán àwọn ẹranko búburú sí àárín yín, wọn yóò sì pa àwọn ọmọ yín, wọn yóò run agbo ẹran yín, díẹ̀ nínú yín ni wọn yóò ṣẹ́kù kí àwọn ọ̀nà yín lè di ahoro.
23“ ‘Bí ẹ kò bá tún yípadà lẹ́yìn gbogbo ìjìyà wọ̀nyí, tí ẹ sì tẹ̀síwájú láti lòdì sí mi. 24Èmi náà yóò lòdì sí yín. Èmi yóò tún fa ìjìyà yín le ní ìlọ́po méje ju ti ìṣáájú. 25Èmi yóò mú idà wá bá yín nítorí ẹ̀ṣẹ̀ yín láti fi gbẹ̀san májẹ̀mú mi tí ẹ kò pamọ́. Bí ẹ ba sálọ sí ìlú yín fún ààbò: Èmi yóò rán àjàkálẹ̀-ààrùn sí àárín yín: Àwọn ọ̀tá yín, yóò sì ṣẹ́gun yín. 26Èmi yóò dá ìpèsè oúnjẹ yín dúró, dé bi pé: inú ààrò kan ni obìnrin mẹ́wàá yóò ti máa se oúnjẹ yín. Òṣùwọ̀n ni wọn yóò fi máa yọ oúnjẹ yín: Ẹ ó jẹ ṣùgbọ́n, ẹ kò ní yó.
27“ ‘Lẹ́yìn gbogbo èyí, bí ẹ kò bá gbọ́ tèmi, tí ẹ sì lòdì sí mi, 28Ní ìbínú mi èmi yóò korò sí yín, èmi tìkára mi yóò fìyà jẹ yín ní ìgbà méje nítorí ẹ̀ṣẹ̀ yín. 29Ebi náà yóò pa yín dé bi pé ẹ ó máa jẹ ẹran-ara àwọn ọmọ yín ọkùnrin, àti àwọn ọmọ yín obìnrin. 30Èmi yóò wó àwọn pẹpẹ òrìṣà yín, lórí òkè níbi tí ẹ ti ń sìn: Èmi yóò sì kó òkú yín jọ, sórí àwọn òkú òrìṣà yín. Èmi ó sì kórìíra yín. 31Èmi yóò sọ àwọn ìlú yín di ahoro, èmi yóò sì ba àwọn ilé mímọ́ yín jẹ́. Èmi kì yóò sì gbọ́ òórùn dídùn yín mọ́. 32Èmi yóò pa ilẹ̀ yín run dé bi pé ẹnu yóò ya àwọn ọ̀tá yín tí ó bá gbé ilẹ̀ náà. 33Èmi yóò sì tú yín ká sínú àwọn orílẹ̀-èdè: Èmi yóò sì yọ idà tì yín lẹ́yìn, ilẹ̀ yín yóò sì di ahoro: àwọn ìlú yín ni a ó sì parun. 34Ilẹ̀ náà yóò ní ìsinmi (tí kò ni lákòókò ìsinmi rẹ̀) fún gbogbo ìgbà tí ẹ fi wà ní ilẹ̀ àjèjì tí ẹ kò fi lò ó. Ilẹ̀ náà yóò sinmi láti fi dípò ọdún tí ẹ kọ̀ láti fún un. 35Níwọ́n ìgbà tí ẹ kò lò ó, ilẹ̀ náà yóò ní ìsinmi tí kò ní lákòókò ìsinmi rẹ̀ lákokò tí ẹ fi ń gbé orí rẹ̀.
36“ ‘Èmi yóò jẹ́ kí ó burú fún àwọn tí ó wà ní ilẹ̀ ìgbèkùn dé bi pé ìró ewé tí ń mì lásán yóò máa lé wọn sá. Ẹ ó máa sá bí ẹni tí ń sá fún idà. Ẹ ó sì ṣubú láìsí ọ̀tá láyìíká yín 37Wọn yóò máa ṣubú lu ara wọn, bí ẹni tí ń sá fún idà nígbà tí kò sí ẹni tí ń lé yín. Ẹ̀yin kì yóò sì ní agbára láti dúró níwájú ọ̀tá yín. 38Ẹ̀yin yóò ṣègbé láàrín àwọn orílẹ̀-èdè abọ̀rìṣà. Ilẹ̀ ọ̀tá yín yóò sì jẹ yín run. 39Àwọn tí ó ṣẹ́kù nínú yín ni yóò ṣòfò dànù ní ilẹ̀ ọ̀tá yín torí ẹ̀ṣẹ̀ yín àti ti àwọn baba ńlá yín.
4026.40,41: Ap 7.51.“ ‘Bí wọ́n bá jẹ́wọ́ ẹ̀ṣẹ̀ wọn àti ti baba ńlá wọn, ìwà ìṣọ̀tẹ̀ wọn àti bí wọ́n ti ṣe lòdì sí mi. 41Èyí tó mú mi lòdì sí wọn tí mo fi kó wọn lọ sí ilẹ̀ àwọn ọ̀tá wọn. Nígbà tí wọ́n bá rẹ àìkọlà àyà wọn sílẹ̀ tí wọ́n bá sì gba ìbáwí ẹ̀ṣẹ̀ wọn. 42Nígbà náà ni Èmi yóò rántí májẹ̀mú mi pẹ̀lú Jakọbu àti pẹ̀lú Isaaki àti pẹ̀lú Abrahamu, Èmi yóò sì rántí ilẹ̀ náà. 43Àwọn ènìyàn náà yóò sì fi ilẹ̀ náà sílẹ̀, yóò sì ní ìsinmi rẹ̀ nígbà tí ó bá wà lófo láìsí wọn níbẹ̀. Wọn yóò sì jìyà ẹ̀ṣẹ̀ wọn torí pé wọ́n kọ àwọn òfin mi. Wọ́n sì kórìíra àwọn àṣẹ mi. 44Pẹ̀lú gbogbo nǹkan wọ̀nyí, nígbà tí wọ́n bá wà nílé àwọn ọ̀tá wọn, èmi kì yóò ta wọ́n nù, bẹ́ẹ̀ ni èmi kì yóò kórìíra wọn pátápátá: èyí tí ó lè mú mi dá májẹ̀mú mi pẹ̀lú wọn. Èmi ni Ọlọ́run wọn 45Nítorí wọn, èmi ó rántí májẹ̀mú mi tí mo ti ṣe pẹ̀lú baba ńlá wọn. Àwọn tí mo mú jáde kúrò ní ilẹ̀ Ejibiti lójú gbogbo àwọn orílẹ̀-èdè láti jẹ́ Ọlọ́run wọn. Èmi ni Olúwa.’ ”
46Ìwọ̀nyí ni òfin àti ìlànà tí Olúwa fún Mose ní orí òkè Sinai láàrín òun àti àwọn ọmọ Israẹli.
