Leviticul 25 – NTLR & AKCB

Nouă Traducere În Limba Română

Leviticul 25:1-55

Reglementări privind celebrarea anului sabatic

1Domnul i‑a vorbit lui Moise pe muntele Sinai, zicând: 2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți intra în țara pe care v‑o dau, pământul să țină un Sabat în cinstea Domnului. 3Șase ani să‑ți semeni ogorul și șase ani să‑ți tai via și să‑i strângi roadele, 4dar în al șaptelea an să fie un Sabat, o perioadă de odihnă4 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. pentru pământ, un Sabat în cinstea Domnului: să nu‑ți semeni ogorul și să nu‑ți tai via. 5Să nu culegi ce va crește de la sine după seceriș și să nu aduni strugurii viei tale netăiate5, 11 În ideea de a nu vinde sau strânge ca rezervă.; să fie un an de odihnă5 Termenul ebraic șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. pentru pământ. 6Ceea ce va da pământul în anul de odihnă să fie pentru voi hrană, atât pentru tine, cât și pentru robul sau roaba ta, zilierul, peregrinul care locuiește cu tine, 7vitele tale și vietățile care sunt în țară. Tot rodul pământului tău să fie pentru hrană.

Reglementări privind celebrarea anului de veselie

8Să numeri șapte sabaturi ale anilor, adică de șapte ori șapte ani. Perioada celor șapte sabaturi ale anilor va fi patruzeci și nouă de ani. 9Apoi să pui să se sune tare din trâmbiță9 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război.. În ziua a zecea a lunii a șaptea, în Ziua Ispășirii, să sunați din trâmbiță în toată țara voastră. 10Să sfințiți10 Vezi nota de la 8:10. cel de‑al cincizecilea an și să vestiți în țară eliberarea, pentru toți locuitorii ei. Acesta să fie pentru voi Anul de veselie10 Sau: Anul jubiliar. Termenul ebraic este yyobel, tradus prin berbec/corn de berbec, sărbătoarea primindu‑și numele de la instrumentele din corn de berbec prin care era anunțată (vezi nota precedentă) [peste tot în capitol].: fiecare din voi să se întoarcă la proprietatea lui și fiecare din voi să se întoarcă la clanul lui. 11Anul al cincizecilea să fie pentru voi Anul de veselie: să nu semănați, să nu culegeți ce crește de la sine după seceriș și să nu culegeți viile netăiate. 12Acesta este Anul de veselie – să fie sfânt pentru voi; să mâncați doar ceea ce va crește de la sine pe ogor.

13În acest an de veselie să vă întoarceți, fiecare din voi, la proprietatea voastră.

14Când veți vinde ceva semenului vostru sau când veți cumpăra de la semenul vostru, să nu vă nedreptățiți unul pe altul. 15Când veți cumpăra de la semenul vostru, să plătiți socotind anii de la Anul de veselie, iar cel care vă va vinde să ceară un preț, ținând cont de anii care mai rămân pentru cules. 16Dacă anii sunt mulți, atunci să ridici prețul, iar dacă anii sunt puțini, să scazi prețul, pentru că ți se vinde un anumit număr de secerișuri. 17Să nu vă nedreptățiți unul pe altul, ci să vă temeți de Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

18Să împliniți hotărârile Mele, să păziți legile Mele și să le înfăptuiți, ca să trăiți în siguranță în țară. 19Țara își va da rodul, iar voi veți mânca din belșug și veți trăi în siguranță în ea. 20Dacă vă veți întreba: ‘Ce vom mânca în al șaptelea an, de vreme ce nu vom semăna și nu ne vom strânge roadele?’, 21atunci să știți că Eu vă voi porunci binecuvântarea Mea în al șaselea an într‑o asemenea măsură, încât pământul va da roade pentru trei ani. 22Când veți semăna în al optulea an, veți mânca tot din roadele vechi. Până în al nouălea an, până la noile roade, veți mânca tot din cele vechi.

23Pământul să nu fie vândut pe veci, pentru că țara este a Mea, iar voi sunteți străini și peregrini înaintea Mea. 24De aceea, în toată țara pe care o veți stăpâni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

25Dacă fratele tău va sărăci și își va vinde o parte din proprietatea lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, adică ruda lui cea mai apropiată, să vină și să răscumpere ceea ce el a vândut. 26Dacă omul nu are pe nimeni care să răscumpere, dar ajunge el însuși în stare să facă răscumpărarea, 27atunci să calculeze anii de la vânzare și să dea înapoi cumpărătorului diferența, după care se poate întoarce la proprietatea lui. 28Dar dacă nu poate să facă răscumpărarea, atunci ceea ce a vândut să rămână la cumpărător până la Anul de veselie. În Anul de veselie cumpărătorul va trebui să iasă din ea și astfel el se va putea întoarce la proprietatea lui.

29Dacă cineva va vinde o casă de locuit, aflată într‑o cetate înconjurată cu ziduri, aceasta va putea fi răscumpărată în timp de un an de la vânzare; dreptul de răscumpărare este de un an. 30Dacă nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, casa din cetatea înconjurată cu ziduri să rămână pentru totdeauna a cumpărătorului, de‑a lungul generațiilor lui. Să nu iasă din ea în Anul de veselie. 31Casele din satele care nu au zid de jur împrejur vor fi considerate la fel ca ogoarele țării. Va exista drept de răscumpărare pentru ele, și se va ieși din ele în Anul de veselie.

32Cât despre cetățile leviților, leviții vor avea pentru totdeauna dreptul de răscumpărare asupra caselor din cetățile lor. 33Dacă un om cumpără o casă de la leviți, casa care a fost vândută în cetatea lor să fie restituită în Anul de veselie, întrucât casele din cetățile leviților sunt proprietatea lor în mijlocul fiilor lui Israel. 34Dar ogoarele din jurul cetăților leviților nu pot fi vândute, pentru că sunt proprietatea lor pentru totdeauna.

35Dacă fratele tău sărăcește și devine dependent de tine, tu să‑l ajuți ca și cum ar fi un străin sau un peregrin; el să trăiască împreună cu tine. 36Să nu iei de la el dobândă sau să faci profit de pe urma lui, ci teme‑te de Dumnezeu; fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37Să nu‑i împrumuți argint cu dobândă și să nu‑i dai mâncare pe camătă. 38Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului ca să‑ți dau țara Canaan și să fiu Dumnezeul tău.

39Dacă fratele tău sărăcește și ți se vinde, să nu‑l pui să facă muncă de rob. 40Să rămână la tine ca zilier sau ca peregrin. Să te slujească până la Anul de veselie. 41Atunci va putea să iasă de la tine împreună cu copiii lui și astfel se va putea întoarce la clanul lui și la proprietatea părinților lui. 42Căci ei sunt robii Mei pe care i‑am scos din țara Egiptului. Să nu fie vânduți cum se vând robii. 43Să nu‑i stăpânești cu asprime43, 46, 53 Termenul ebraic folosit aici este identic cu cel din Ex. 1:13., ci teme‑te de Dumnezeul tău.

44Cât despre robii și roabele pe care poate vrei să îi ai, îi poți cumpăra de la neamurile care sunt în jurul vostru. 45Poți să‑i iei și dintre fiii peregrinilor care vor locui la tine sau dintre cei din clanurile lor care se vor naște în țara voastră; ei pot fi proprietatea voastră. 46Îi puteți lăsa ca moștenire fiilor voștri după voi, ca să‑i aibă în proprietate. Să‑i țineți astfel să vă slujească pentru totdeauna. Cât despre frații voștri, fiii lui Israel, niciunul din voi să nu stăpânească peste fratele său cu asprime.

47Dacă un străin sau un peregrin se îmbogățește, iar unul din frații voștri sărăcește lângă el și se vinde străinului sau peregrinului sau vreunuia din clanul străinului, 48după ce s‑a vândut, el mai poate fi răscumpărat. Să‑l răscumpere unul din frații48 În acest context, cuvântul frați face referire la cei de același neam sau membri ai aceluiași popor. săi. 49Atât unchiul său, cât și fiul unchiului său sau orice rudă apropiată din clanul lui vor putea să‑l răscumpere. Sau dacă poate, să se răscumpere singur. 50Să calculeze împreună cu cel ce l‑a cumpărat, din anul în care a fost vândut până la Anul de veselie. Prețul vânzării sale să fie potrivit cu numărul anilor, la fel cum ar fi calculate zilele unui zilier. 51Dacă mai sunt însă mulți ani până la Anul de veselie, în funcție de numărul lor, el va plăti pentru răscumpărarea lui o parte din argintul cu care a fost cumpărat. 52Dacă mai rămân puțini ani până la Anul de veselie, atunci să le calculeze și să‑și plătească răscumpărarea în funcție de acești ani. 53El va fi pentru cumpărătorul său ca lucrătorul angajat cu anul. Prin urmare, să nu se poarte cu asprime cu el înaintea ochilor tăi.

54Dacă nu va fi răscumpărat în niciunul din aceste feluri, el și fiii lui împreună cu el să plece la Anul de veselie. 55Căci fiii lui Israel sunt robii Mei. Ei sunt robii Mei pe care i‑am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Akuapem Twi Contemporary Bible

3 Mose 25:1-55

Homeda Afe

1Mose wɔ Sinai Bepɔw so no, Awurade ka kyerɛɛ no se, 2“Ka kyerɛ Israelfo no se, ‘Sɛ mudu asase a mede rebɛma mo no so a, mfe ason biara, momma asase no nya Awurade mu homeda. 3Momfa mfe asia nnua mo nnɔbae wɔ mo mfuw mu na munyiyi mo bobe nturo mu na muntwa mo nnɔbae. 4Na mfe ason so no, asase no nna hɔ kwa wɔ Awurade anim. Monnyɛ so hwee. Munnnua so aba. Afe no nyinaa mu, munnyiyi mo bobe nturo no mu. 5Na aba biara a ebefifi no, monntew mfa, na bobe no nso, mommmoaboa ano mfa. Efisɛ ɛyɛ afe a ɛsɛ sɛ asase no home. 6Nanso aba biara a asase no bɛma saa afe no bɛyɛ aduan ama wo ne wʼakoa, wʼafenaa, wo paani ne wo hɔho, 7wo nyɛmmoa ne wuram mmoa a ɛwɔ asase no so nyinaa. Munni biribiara a asase no bɛma biara.

Mfirihyia Aduonum Afahyɛ

8“ ‘Bubu Homeda mfe ason, mfe ason ahorow ason, na wubenya mfe aduanan akron. 9Afei, ɔsram a ɛto so ason no da du no yɛ Mpata Da. Monhyɛn torobɛnto wɔ baabiara. Mpata Da no, monhyɛn torobɛnto no denneennen nkyɛ wɔ ɔman no mu baabiara. 10Montew mfe aduonum no ho na mompae ahofadi mma wɔn a wɔtete asase no so mmaa nyinaa. Ɛbɛyɛ mfirihyia aduonum afahyɛ ama mo, na mo mu biara bɛsan akɔ asase a wɔde ama mo agyanom no so, na moakɔka mo abusuafo ho. 11Mfe aduonum so no bɛyɛ mfirihyia aduonum afahyɛ ama mo; munnnua biribiara na munntwa nnɔbae biara, na bobe a moadua nso, monntew so aba. 12Efisɛ ɛyɛ mfirihyia aduonum afahyɛ, na ɛsɛ sɛ ɛyɛ sononko na ɛho tew. Munni nea munya fi asase no mu nko ara.

13“ ‘Saa mfirihyia aduonum afahyɛ yi, obiara bɛkɔ asase a wɔde maa nʼagyanom no so.

14“ ‘Sɛ wo ne wo yɔnko yɛ nhyehyɛe a wonam so retɔ anaa woretɔn agyapade bi a, ɛnsɛ sɛ obi sisi ne yɔnko. 15Sɛ woretɔ asase afi wo yɔnko nkyɛn a, mobɛkan mfe dodow no so fa afi Mfirihyia Aduonum Afahyɛ a etwaa mu no. Ɔdetɔnfo no begye wo bo a egyina mfe dodow a aka ansa na mfirihyia aduonum afahyɛ a ɛreba no. 16Mfe no dodow na ɛma ɛbo no kɔ soro. Saa ara nso na mfe kakra bi ma ɛbo no kɔ fam. Eyinom nyinaa mu no, onipa a ɔretɔn asase no retɔn otwa dodow a wobetwa afi asase no so. 17Munsuro mo Nyankopɔn na obi ansisi ne yɔnko. Na mene Awurade.

18“ ‘Sɛ mopɛ sɛ motena asase no so asomdwoe mu de a, munni me mmara so. 19Sɛ moyɛ osetie a, aduan bebu so wɔ asase no so na moadi amee wɔ asomdwoe mu. 20Mubebisa se, “Na sɛ wose yennnua anaa yenntwa saa afe no so a, dɛn na yebedi wɔ mfe ason no so no?” 21Mmuae ara ne sɛ, mfe asia no so, mehyira mo ama nnɔbae aba abu so kosi sɛ mubetwa mfe awotwe mu nnɔbae no. 22Sɛ mudua nnɔbae wɔ mfe awotwe no mu a, mobɛkɔ so adi afe a etwaa mu no mu nnuan. Nokware, nnuan dedaw no na mubedi akosi sɛ otwabere bedu so mfe akron no mu.

23“ ‘Na monkae sɛ asase no yɛ me dea enti munni ho kwan sɛ motɔn no afebɔɔ. Moyɛ ahɔho na meyɛ asase wura ma mo. 24Asasetɔn mu no, ɛsɛ sɛ moyɛ nhyehyɛe sɛ asasetɔnfo no tumi san begye asase no bere biara.

25“ ‘Sɛ ohia hia obi ma ɔtɔn nʼasase fa bi a, nʼabusuafo tumi begye. 26Sɛ onni obi a obegye ama no na sɛ ɔno ankasa nya sika a, 27wɔbɛsese ɛso nnɔbae a wɔatwa ansa na Ahosɛpɛw Afe no reba na wɔagyina so atua ka no, na nea ɔtɔe no nso adan asase no ama no. 28Na sɛ nea asase no yɛ ne de no ankasa antumi annye a, ɛno de, ɛbɛyɛ nea ɔtɔ no dea ara kosi Mfirihyia Aduonum Afahyɛ no, na nea ɔtɔe no de onipa no ade asan ama no.

29“ ‘Sɛ obi tɔn ofi wɔ kurom a, ɔwɔ afe a otumi san gye nʼade a biribiara nsiw no ho kwan. 30Na sɛ afe no mu wantumi annye a, ɛbɛyɛ nea ɔtɔe no de korakora. Ɔrensan mfa mma onipa a kan no na ɛyɛ ne dea no wɔ Ahosɛpɛw Afe no mu. 31Nanso akuraa dan a wɔntoo ɔfasu ntwaa ho nhyiae te sɛ agyapade a ɛwɔ wuram de, wotumi san kogye no bere biara, na Mfe Aduonum Afahyɛ mu no, ɛsɛ sɛ wɔsan de ma ne wura ankasa.

32“ ‘Asɛm baako bi na ɛnka ho. Lewifo afi a ɛwɔ nkurow a wɔde afasu atwa ho mu no, wotumi san gye no bere biara. 33Enti Lewifo de, wotumi gye wɔn agyapade; wɔn kurow biara mu ofi a wɔtɔnee, ɛsɛ sɛ wɔdan ma wɔn wuranom wɔ Ahosɛpɛw Afe no mu, efisɛ afi no yɛ wɔn dea. 34Ɛnsɛ sɛ wɔtɔn nsase a atwa Lewifo no nkurow ho ahyia, efisɛ eyinom yɛ wɔn agyapade afebɔɔ a ɛnsɛ sɛ wɔne obiara kyɛ.

35“ ‘Sɛ ohia hia wo nua a, ɛsɛ sɛ woboa no; ma no mmra ma ɔmmɛtena hɔ bi. 36Suro wo Nyankopɔn na ma wo nua ntena wo nkyɛn; na sɛ wobɔ no bosea a, nnye no ho mfɛntom. 37Kae sɛ worennye ho mfɛntom biara; na ma no biribiara a ɛho hia no na ɛnyɛ wo ka. Mpɛ mfaso! 38Efisɛ me Awurade a meyɛ mo Nyankopɔn no yii mo fii Misraim de Kanaan asase maa mo sɛnea mɛyɛ mo Nyankopɔn.

39“ ‘Sɛ ohia hia wo yɔnko Israelni na ɔtɔn ne ho ma wo a, nhyɛ ne so sɛ ɔdɔnkɔ; 40na mmom, yɛ no sɛ obi a wutua no ne som a ɔsom ho ka, anaa fa no sɛ wo hɔho na ɔnsom wo nkosi Mfirihyia Aduonum Afahyɛ no. 41Edu saa bere no a, ɔne ne mma nyinaa tumi tu de wɔn agyapade nyinaa kɔ wɔn abusuafo nkyɛn. 42Efisɛ Israelfo no yɛ mʼasomfo a mede wɔn fi Misraim asase so bae; ɛnsɛ sɛ wɔtɔn wɔn sɛ nkoa. 43Mommfa atirimɔden nni wɔn so; munsuro mo Nyankopɔn.

44“ ‘Nanso mubetumi atɔ asomfo afi aman afoforo a atwa mo ho ahyia no so. 45Saa ara nso na mutumi tɔ ahɔho a mo ne wɔn te no mma a ɛmfa ho sɛ wɔte mo mu. 46Mubetumi ayɛ wɔn nkoa afebɔɔ ama mo ne mo nkyirimma, nanso mo nuanom Israelfo no de, ɛnsɛ sɛ moyɛ wɔn saa.

47“ ‘Sɛ ɔhɔho a ɔte mo mu no bɛyɛ ɔdefo, na sɛ Israelni di hia, na ɔtɔn ne ho ma ɔhɔho no anaa ɔhɔho no abusuafo a, 48ɔwɔ kwan sɛ wogye no wɔ ne tɔn akyi; ne nuanom bi tumi begye no. 49Saa ara nso na ne wɔfa, ne wɔfaase anaa ne ho nipa bi a ɔbɛn no tumi gye no ara ne no. Sɛ ɔno ara nso benya sika a, otumi de begye ne ho. 50Ne ho a obegye no gyina mfe a aka na Mfirihyia Aduonum Afahyɛ no adu ne sika dodow a sɛ anka wɔde kɔfaa ɔsomfo a, anka obegye saa mfe a aka no mu no so. 51Sɛ aka mfe pii ansa na Ahosɛpɛw Afe no aso a, obetua sika a ogyee wɔ bere a ɔtɔn ne ho no nyinaa. 52Sɛ mfe no pii atwam ama aka kakra na Mfirihyia Aduonum Afahyɛ no adu a, ɛno de, obetua sika a ogyee bere a ɔtɔn ne ho no mu kakraa bi. 53Sɛ ɔtɔn ne ho ma ɔhɔho a, ɔhɔho no bɛfa no sɛ ne somfo a otua no ka. Ɛnsɛ sɛ ɔfa no sɛ ne somfo koraa anaa nʼagyapade.

54“ ‘Sɛ Mfirihyia Aduonum Afahyɛ no du na wonnyee no a, wobegyaa ɔne ne mma nyinaa, 55efisɛ wɔyɛ mʼasomfo. Mede wɔn fi Misraim na ɛbae. Mene Awurade mo Nyankopɔn no.