Calendarul0 Titlu. În VT lunile sunt prezentate: (1) prin simpla numerotare (v. 5, 24); (2) în perioada pre‑exilică, având denumirea canaanită (Ex. 13:4; 1 Regi 6:1, 38; 1 Regi 8:2); (3) în perioada post-exilică, având denumirea babiloniană, care a rămas în uz și astăzi (Est. 2:16; 3:7; 8:9; Neem. 1:1; 2:1; 6:15; Zah. 1:7). sărbătorilor – Sabatul
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Acestea sunt sărbătorile Domnului cu ocazia cărora veți vesti adunări sfinte; acestea sunt sărbătorile Mele.
Sabatul
3Să se lucreze șase zile, dar ziua a șaptea este Sabatul, o zi de odihnă3 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. însoțită de o adunare sfântă. Să nu faceți nicio lucrare în această zi: să fie Sabatul Domnului în toate locuințele voastre.
Paștele și Sărbătoarea Azimelor
(Ex. 12:14-20; Num. 28:16-25; Deut. 16:1-8)
4Acestea sunt sărbătorile Domnului, adunările sfinte, pe care le veți vesti la vremea lor hotărâtă. 5În a paisprezecea zi a lunii întâi, între cele două seri5 Între amurg și întunericul propriu‑zis al nopții, moment în care mielul pascal era sacrificat., va fi Paștele Domnului, 6iar în a cincisprezecea zi a acestei luni va fi Sărbătoarea Azimelor în cinstea Domnului; timp de șapte zile să mâncați azime. 7În prima zi să aveți o adunare sfântă. Să nu faceți nicio muncă obișnuită.7 Sau: muncă obositoare. 8Apoi, timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc, iar în ziua a șaptea să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nicio muncă obișnuită.»“
Sărbătoarea Primelor Roade
9Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 10„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți intra în țara pe care v‑o voi da și veți aduna recolta, să aduceți preotului un snop din primele roade ale secerișului. 11Să legene snopul înaintea Domnului ca voi să fiți primiți; preotul să‑l legene la o zi după Sabat. 12În ziua când veți legăna snopul, să jertfiți un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere‑de‑tot pentru Domnul. 13Să adăugați la el un dar de mâncare din două zecimi dintr‑o efă13, 17 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l. de făină aleasă, amestecată cu untdelemn, ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului și o jertfă de băutură de un sfert de hin13 Vezi nota de la 19:36; aproximativ 0,9 l. de vin. 14Să nu mâncați nici pâine, nici spice prăjite, nici boabe, până în ziua aceasta, când veți aduce această ofrandă Dumnezeului vostru: aceasta este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre în toate locuințele voastre.
Sărbătoarea Săptămânilor15 Titlu. Numită, în Noul Testament, Sărbătoarea Cincizecimii.
(Num. 28:26-31; Deut. 16:9-12)
15Din ziua de după Sabat, adică din ziua în care veți aduce snopul ca jertfă legănată, să numărați șapte săptămâni întregi. 16Să numărați cincizeci de zile până în ziua următoare celui de‑al șaptelea Sabat, după care să aduceți Domnului un nou dar de mâncare. 17Să aduceți din locuințele voastre două pâini ca jertfă legănată. Să fie făcute din două zecimi de efă de făină aleasă și să fie coapte după ce s‑a dospit aluatul. Acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. 18Împreună cu pâinile să aduceți, ca ardere‑de‑tot pentru Domnul, șapte miei de un an, fără meteahnă, un taur din turmă și doi berbeci. La acestea să adăugați darul de mâncare și jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. 19Să aduceți și un țap ca jertfă pentru păcat și doi miei de un an ca jertfă de pace19 Vezi nota de la 3:1.. 20Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului împreună cu pâinea adusă din primele roade și cu cei doi miei; ele să fie închinate Domnului și să rămână ale preotului. 21În aceeași zi, să vestiți o adunare sfântă; atunci să nu faceți nicio muncă obișnuită. Aceasta este o hotărâre veșnică în toate locuințele voastre de‑a lungul generațiilor voastre.
22Când veți aduna recolta țării voastre, să nu aduni recolta de la marginea ogorului și să nu strângi spicele care vor rămâne după secerișul tău. Să le lași pentru cel sărac și pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
Sărbătoarea Trâmbițelor
(Num. 29:1-6)
23Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 24„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «În prima zi a lunii a șaptea24 Luna Tișri, septembrie-octombrie; mai târziu, Anul Nou, deoarece marca sfârșitul anului agricol și începutul unui nou sezon. să aveți o zi de odihnă24 Termenul ebraic șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23., o aducere-aminte vestită cu sunet de trâmbiță24 Sărbătoarea era anunțată, cel mai probabil, prin sunetul șofarului, al cornului de berbec (pentru șofar, vezi nota de la 25:9)., o adunare sfântă. 25Să nu faceți nicio muncă obișnuită în timpul ei și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.»“
Ziua Ispășirii
(Lev. 16; Num. 29:7-11)
26Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 27„În a zecea zi a lunii a șaptea să fie Ziua Ispășirii. Atunci să aveți o adunare sfântă, să vă smeriți sufletele27, 29, 32 Sau: să postiți. și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. 28Să nu faceți nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispășirii, când se face ispășire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru. 29Acela care nu se va smeri în ziua aceea, va fi nimicit din poporul său. 30Pe acela care va face orice fel de lucrare în ziua aceea îl voi nimici din mijlocul poporului său. 31Să nu faceți nicio lucrare. Aceasta este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre în toate locurile în care veți locui. 32Este un Sabat, o zi de odihnă32 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. în care să vă smeriți sufletele. Din seara celei de‑a noua zi până în seara următoare să țineți Sabatul.“
Sărbătoarea Corturilor33 Titlu. Vezi nota de la Ex. 23:16.
(Num. 29:12-39; Deut. 16:13-17)
33Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 34„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni să țineți Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de șapte zile. 35În prima zi să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nicio muncă obișnuită. 36Timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a opta să aveți o adunare sfântă și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. Este o adunare solemnă36 Sau: adunare de încheiere.; să nu faceți nicio muncă obișnuită.
37Acestea sunt sărbătorile Domnului, cu ocazia cărora veți vesti adunări sfinte, pentru a aduce Domnului o jertfă mistuită de foc – o ardere‑de‑tot și un dar de mâncare, o jertfă și jertfe de băutură, fiecare la vremea hotărâtă 38– în afară de Sabatele Domnului, în afară de darurile voastre, de toate jurămintele și de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le oferiți Domnului.
39În a cincisprezecea zi a lunii a șaptea, după ce ați adunat roadele țării, să țineți sărbătoarea Domnului, timp de șapte zile. Atât prima, cât și a opta zi să fie o zi de odihnă39 Termenul ebraic șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23.. 40În prima zi să luați fructe din pomii cei grandioși, ramuri de palmier, crengi de pomi stufoși și crengi de sălcii de râu. Să vă bucurați înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, timp de șapte zile. 41În fiecare an să țineți această sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile. Este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. S‑o țineți în luna a șaptea. 42Să locuiți în corturi șapte zile. Toți băștinașii din Israel să locuiască în corturi, 43pentru ca generațiile voastre să știe că Eu i‑am făcut pe fiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i‑am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
44Și astfel, Moise le‑a spus fiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.
La loi sur les fêtes
1L’Eternel s’adressa à Moïse en ces termes : 2Parle aux Israélites et dis-leur : Voici les fêtes que vous devez célébrer pour le Seigneur et à l’occasion desquelles vous convoquerez le peuple pour qu’il me rende un culte.
Le sabbat
3Durant six jours on fera son travail, mais le septième jour est un sabbat, un jour de repos ; il y aura une assemblée cultuelle et vous ne ferez aucun travail ce jour-là, c’est un sabbat en l’honneur de l’Eternel partout où vous habiterez23.3 Voir Gn 2.1-3 ; Ex 16.23-30 ; 20.8-11 ; 23.12 ; 31.12-17 ; 34.21 ; 35.2 ; Dt 5.12-14..
4Voici les autres fêtes de l’Eternel pour lesquelles vous convoquerez le peuple pour qu’il me rende un culte aux dates fixées.
La Pâque et la fête des Pains sans levain
5Au soir du quatorzième jour du premier mois23.5 C’est-à-dire mars-avril (mois de Nisân)., à la nuit tombante, c’est la Pâque de l’Eternel23.5 Voir Ex 12.1-14 ; Nb 28.16 ; Dt 16.1-2. ; 6et le quinzième jour du mois c’est la fête des Pains sans levain23.6 Voir Ex 12.15-20 ; 23.15 ; 34.18 ; Nb 28.17-25 ; Dt 16.3-8. en l’honneur de l’Eternel ; pendant sept jours, vous mangerez des pains sans levain. 7Vous consacrerez le premier jour de cette fête à une assemblée cultuelle ; vous n’accomplirez ce jour-là aucune des tâches de votre travail de la semaine23.7 Contrairement au jour du sabbat où aucun travail n’était autorisé, pas même la préparation d’un repas ou l’allumage d’un feu (Ex 35.2-3), l’interdiction ne porte ici que sur les tâches relatives au travail qu’on peut assimiler à une activité professionnelle. La préparation d’un repas, par exemple, est autorisée (voir Ex 12.6).. 8Pendant sept jours, vous offrirez à l’Eternel des sacrifices consumés par le feu. Le septième jour, vous convoquerez le peuple pour qu’il se rassemble afin de me rendre un culte et vous n’accomplirez aucune des tâches de votre travail de la semaine.
La fête de la Première Gerbe
9L’Eternel parla encore à Moïse en ces termes : 10Dis aux Israélites : Quand vous serez dans le pays que je vais vous donner et que vous y ferez la moisson, vous apporterez au prêtre la première gerbe de votre récolte23.10 Voir Ex 23.19 ; 34.26.. 11Le lendemain du sabbat, il fera devant moi le geste de présentation avec cette gerbe pour que vous obteniez ma faveur. 12Le jour où vous accomplirez ce geste avec la gerbe, vous m’offrirez en holocauste un agneau sans défaut, dans sa première année. 13Vous y adjoindrez une offrande de six kilogrammes de farine23.13 Il s’agit de deux dixièmes d’épha, c’est-à-dire environ sept litres. pétrie à l’huile, qui, consumée par le feu pour l’Eternel, aura une odeur apaisante, et une libation d’un litre et demi de vin23.13 Il s’agit d’un quart de hîn. Le hîn contenait six litres.. 14Avant ce jour où vous apporterez l’offrande à votre Dieu, vous ne mangerez ni pain, ni épis grillés ou grains nouveaux. C’est là une ordonnance en vigueur à perpétuité pour toutes les générations partout où vous habiterez.
La fête des Semaines23.15 titre Ainsi nommée parce qu’elle tombe sept semaines après le premier dimanche tombant lors de la Pâque ou de la fête des Pains sans levain.
15Vous compterez sept semaines entières à partir du lendemain du jour du sabbat, jour où vous aurez apporté la gerbe destinée à m’être présentée23.15 Pour les v. 15-21, voir Ex 23.16 ; 34.22 ; Nb 28.26 ; Dt 16.9-16.. 16Vous compterez cinquante jours jusqu’au lendemain du septième jour de sabbat et, ce jour-là, vous me présenterez une nouvelle offrande. 17Vous apporterez, des lieux où vous habiterez, deux pains pour le geste de présentation : chacun d’eux sera fait de six kilogrammes de fleur de farine cuits en pâte avec du levain. Ce sera une offrande de vos premières récoltes pour l’Eternel. 18Avec le pain vous offrirez aussi sept agneaux sans défaut, dans leur première année, un jeune taureau et deux béliers, qui me seront offerts en holocauste, accompagnés de leur offrande et de leur libation. Ce sera un sacrifice consumé par le feu, à l’odeur apaisante pour l’Eternel. 19Vous offrirez aussi un bouc en sacrifice pour le péché et deux agneaux d’un an en sacrifice de communion. 20Le prêtre fera avec le pain des premières récoltes le geste de présentation devant l’Eternel. Ils me seront consacrés avec les deux agneaux et reviendront au prêtre. 21Ce même jour, vous convoquerez le peuple pour qu’il me rende un culte. Vous n’accomplirez aucune des tâches de votre travail de la semaine ; c’est une ordonnance en vigueur à perpétuité et pour toutes les générations dans tous les lieux où vous habiterez.
22Quand vous ferez la moisson dans votre pays, vous ne moissonnerez pas vos champs jusqu’au bord, et vous ne glanerez pas ce qui pourra rester de votre moisson ; vous laisserez cela au pauvre et à l’immigré. Je suis l’Eternel votre Dieu23.22 Voir Lv 19.9-10 ; Dt 24.19-22..
La fête des Trompettes
23L’Eternel s’adressa à Moïse en ces termes : 24Parle aux Israélites, et dis-leur : Le premier jour du septième mois sera pour vous un grand jour de repos et de sonnerie de trompettes pour vous rappeler à mon souvenir, ainsi que d’un rassemblement cultuel23.24 Pour les v. 24-25, voir Nb 29.1-6.. 25Vous n’accomplirez ce jour-là aucune des tâches de votre travail de la semaine, et vous offrirez à l’Eternel des sacrifices consumés par le feu.
Le jour des Expiations
26L’Eternel parla encore à Moïse en ces termes : 27Le dixième jour de ce septième mois est le jour des Expiations23.27 Il s’agit du jour du Yom Kippour (pour les détails, voir chap. 16 ; Nb 29.7-11). ; ce sera un jour d’assemblée cultuelle, vous vous humilierez et vous offrirez à l’Eternel des sacrifices consumés par le feu. 28Vous ne ferez aucun travail ce jour-là, car c’est le jour des Expiations destiné à faire l’expiation pour vous devant l’Eternel votre Dieu. 29Toute personne qui ne s’humilierait pas ce jour-là sera exclue de son peuple. 30Et je ferai moi-même disparaître de mon peuple celui qui fera un travail quelconque ce jour-là. 31Vous ne ferez aucune sorte de travail. C’est une ordonnance en vigueur à perpétuité pour toutes les générations dans tous les lieux où vous habiterez. 32Ce sera pour vous un jour de repos complet, au cours duquel vous vous humilierez. Dès le soir du neuvième jour du mois jusqu’au lendemain soir, vous observerez ce repos.
La fête des Cabanes
33L’Eternel s’adressa à Moïse en ces termes : 34Parle aux Israélites, et dis-leur : Le quinzième jour de ce septième mois, aura lieu la fête des Cabanes ; on la célébrera durant sept jours en l’honneur de l’Eternel. 35Le premier jour, il y aura une assemblée cultuelle ; vous n’accomplirez ce jour-là aucune des tâches de votre travail de la semaine. 36Pendant sept jours, vous offrirez à l’Eternel des sacrifices consumés par le feu23.36 Voir Nb 29.12-39.. Le huitième jour, vous aurez encore une assemblée cultuelle et vous m’offrirez des sacrifices consumés par le feu. C’est un jour de fête cultuelle ; vous n’accomplirez ce jour-là aucune des tâches de votre travail de la semaine.
37Telles sont les fêtes à célébrer en l’honneur de l’Eternel, et pour lesquelles vous convoquerez le peuple pour qu’il rende un culte à l’Eternel et lui offre, en sacrifices consumés par le feu, les holocaustes et les offrandes, les sacrifices et les libations requis pour chaque jour. 38Ils viendront s’ajouter à ceux que vous offrirez lors des sabbats de l’Eternel, ainsi qu’à vos dons, et aux sacrifices que vous offrez à l’Eternel pour accomplir un vœu ou volontairement.
39Le quinzième jour du septième mois quand vous aurez récolté tous les produits de vos terres, vous célébrerez une fête en l’honneur de l’Eternel pendant sept jours23.39 Cette fête des récoltes est identique à la fête des Cabanes (v. 34-36 : mêmes dates).. Le premier et le huitième jour seront des jours de repos23.39 Pour les v. 39-43, voir Ex 23.16 ; 34.22 ; Nb 29.12 ; Dt 16.13-15..
40Le premier jour, vous prendrez du produit de vos arbres d’ornement, des branches de palmiers, des rameaux d’arbres touffus et de saules des rivières. Pendant sept jours, vous vous réjouirez devant moi, l’Eternel votre Dieu. 41Vous célébrerez cette fête en l’honneur de l’Eternel sept jours par an. C’est une ordonnance en vigueur à perpétuité, pour toutes les générations : vous la célébrerez le septième mois. 42Vous habiterez pendant sept jours dans des cabanes ; tous ceux qui seront nés en Israël logeront dans des cabanes 43pour que vos descendants sachent que j’ai fait habiter les Israélites sous des tentes23.43 En hébreu, un même terme signifie tantôt « cabanes » (v. 42), tantôt « tentes ». lorsque je les ai fait sortir d’Egypte. Je suis l’Eternel votre Dieu.
Conclusion
44Moïse transmit aux Israélites les instructions concernant les fêtes de l’Eternel.
