Abimelek
1Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s‑a dus la Șechem, la frații mamei lui, și le‑a vorbit atât lor, cât și întregului clan al familiei tatălui mamei lui, zicând: 2„Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor Șechemului: «Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierub-Baal, sau să stăpânească peste voi un singur bărbat? Aduceți‑vă aminte că sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!»“
3Frații mamei lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor Șechemului, iar inima lor s‑a îndreptat spre Abimelek, căci își ziceau: „Este fratele nostru!“ 4I‑au dat lui Abimelek șaptezeci de șecheli4 Aproximativ 0,8 kg. de argint din templul lui Baal-Berit4 Vezi nota de la 8:33., iar acesta a plătit cu ei niște bărbați de nimic și fără căpătâi, care au mers după el. 5Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra, și i‑a ucis pe o singură piatră pe frații lui, fii ai lui Ierub-Baal, șaptezeci de bărbați. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat, căci se ascunsese. 6După aceea, toți locuitorii Șechemului și toți cei din Bet‑Milo s‑au strâns laolaltă și au venit să‑l facă pe Abimelek rege lângă stejarul monumentului6 Sensul termenului ebraic este nesigur. care este în Șechem.
Pilda lui Iotam
7Când l‑au înștiințat pe Iotam de lucrul acesta, Iotam s‑a dus și s‑a așezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo el și‑a ridicat glasul și a strigat, zicând: „Ascultați‑mă, locuitori ai Șechemului, ca și Dumnezeu să vă asculte pe voi!
8Copacii au plecat să ungă un rege peste ei și i‑au zis măslinului: «Domnește peste noi!» 9Dar măslinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu uleiul meu, prin care sunt onorați Dumnezeu și oamenii, și să merg să mă legăn peste copaci?»
10Apoi copacii i‑au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 11Dar smochinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu dulceața mea și roadele mele cele bune și să merg să mă legăn peste copaci?»
12După aceea copacii i‑au zis viței: «Vino tu și domnește peste noi!» 13Dar vița le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu mustul, care aduce bucurie lui Dumnezeu și oamenilor, și să merg să mă legăn peste copaci?»
14Atunci toți copacii i‑au zis spinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 15Spinul le‑a răspuns copacilor: «Dacă vreți cu adevărat să mă ungeți ca rege al vostru, veniți și adăpostiți‑vă la umbra mea, dar dacă nu vreți, atunci să iasă foc din spin și să mistuie cedrii Libanului!»
16Oare cu credincioșie și integritate ați lucrat voi când l‑ați făcut pe Abimelek rege? V‑ați purtat voi bine cu Ierub-Baal și familia lui? Și oare i‑ați făcut voi după cum merita? 17Căci tatăl meu s‑a luptat pentru voi, și‑a riscat viața și v‑a eliberat din mâna lui Midian. 18Dar voi v‑ați ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu și i‑ați ucis fiii, șaptezeci de bărbați, pe o singură piatră. Apoi l‑ați făcut rege peste locuitorii Șechemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, pentru că este fratele vostru. 19Dacă ați lucrat astăzi cu credincioșie și integritate față de Ierub-Baal și familia lui, atunci bucurați‑vă de Abimelek și el să se bucure de voi! 20Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek și să‑i mistuie pe locuitorii Șechemului și pe cei din Bet‑Milo! Și să iasă foc din locuitorii Șechemului și din Bet‑Milo ca să‑l mistuie pe Abimelek!“
21Apoi Iotam a fugit, a scăpat și s‑a dus la Beer. Și a locuit acolo, departe de fața lui Abimelek, fratele său.
Dumnezeu pune capăt răutății lui Abimelek
22Abimelek domnea peste Israel de trei ani. 23Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek și locuitorii Șechemului și astfel locuitorii Șechemului l‑au trădat pe Abimelek, 24pentru ca violența săvârșită față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată, iar sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i‑a ucis, precum și asupra locuitorilor Șechemului, care l‑au ajutat pe acesta să‑și ucidă frații. 25Locuitorii Șechemului au pus la pândă pe vârfurile munților niște oameni care‑i jefuiau pe drumeții ce treceau pe lângă ei. Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta.
26Gaal, fiul lui Ebed, a venit împreună cu frații lui și a trecut în Șechem. Locuitorii Șechemului s‑au încrezut în el. 27El și oamenii lui au ieșit la câmp, le‑au cules viile, au pus strugurii în teasc, iar apoi au dat un ospăț. Ei au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l‑au blestemat pe Abimelek. 28Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek și cine este Șechem ca să‑i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal și nu este Zebul reprezentantul lui? Este mai bine să slujiți oamenilor lui Hamor, tatăl lui Șechem. De ce să‑i slujim lui Abimelek? 29Ah, dacă ar pune cineva poporul acesta în mâna mea! L‑aș răsturna pe Abimelek!“ Iar despre Abimelek zicea: „Înmulțește‑ți oștirea și ieși!“
30Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s‑a aprins de mânie. 31A trimis pe ascuns niște mesageri la Abimelek, zicând: „Iată că Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șechem și răscoală cetatea împotriva ta. 32Ridică‑te noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp. 33Apoi să te scoli dis‑de‑dimineață, înainte de răsăritul soarelui, și să te năpustești asupra cetății. Iată că Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta. Să le faci după cum vei putea.“
34Abimelek și tot poporul care era cu el s‑au ridicat noaptea și s‑au pus la pândă în patru cete lângă Șechem. 35Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36Când a zărit poporul, Gaal i‑a zis lui Zebul:
– Iată un popor care se coboară de pe vârfurile munților.
Zebul i‑a răspuns:
– Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni.
37Însă Gaal a zis din nou:
– Iată, chiar este un popor care se coboară dinspre centrul țării, iar o ceată vine pe drumul dinspre Stejarul prezicătorilor.37 Practicanți ai „artei prezicerii“ (vezi nota de la Lev. 19:26).
38Atunci Zebul i‑a zis:
– Unde îți este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să‑i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l‑ai disprețuit? Ieși acum și luptă‑te cu el!
39Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Șechemului și s‑a luptat cu Abimelek. 40Abimelek l‑a urmărit, dar acesta a reușit să fugă dinaintea lui. Mulți au căzut răpuși până spre intrarea porții. 41Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i‑a alungat pe Gaal și pe frații lui, astfel că n‑au mai rămas în Șechem.
42A doua zi, când poporul a ieșit la câmp, Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta. 43Și‑a luat oamenii, i‑a împărțit în trei cete și au stat la pândă în câmp. După ce s‑a uitat și a văzut că poporul ieșise din cetate, s‑a ridicat împotriva lui și l‑a atacat. 44Abimelek și cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porții cetății. Două din cete s‑au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i‑au ucis. 45Abimelek s‑a luptat împotriva cetății toată ziua aceea. După ce a cucerit‑o, a ucis poporul care era în ea, a dărâmat cetatea și a împrăștiat sare peste ea.
46Când au auzit acest lucru, toți locuitorii turnului Șechemului au intrat într‑un refugiu din templul lui El‑Berit46 El‑Berit înseamnă El al legământului, El fiind o zeitate foarte importantă în panteonul canaanit.. 47Abimelek a fost înștiințat că toți locuitorii turnului Șechemului s‑au adăpostit acolo. 48Abimelek și tot poporul care era cu el s‑au urcat pe muntele Țalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac și a pus‑o pe umăr. Apoi le‑a zis oamenilor care erau cu el: „Ați văzut ce am făcut eu; faceți și voi la fel!“ 49Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă și l‑a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu și i‑au dat foc atât lui, cât și oamenilor dinăuntru. Așa au murit toți oamenii din turnul Șechemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebețului, l‑a împresurat și l‑a cucerit. 51În mijlocul cetății era un turn fortificat. Locuitorii cetății, bărbați și femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru și se urcaseră pe acoperișul turnului. 52Abimelek a ajuns până la turn și l‑a asediat. Când s‑a apropiat de ușa turnului ca să‑i dea foc, 53o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek și i‑a crăpat craniul. 54Atunci el l‑a chemat repede pe cel care‑i purta armele și i‑a zis: „Scoate‑ți sabia și omoară‑mă, ca nu cumva să se zică despre mine: «L‑a ucis o femeie.»“ Slujitorul său l‑a străpuns, și el a murit. 55Când oamenii lui Israel au văzut că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.
56Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când și‑a ucis cei șaptezeci de frați. 57Și tot răul făcut de oamenii Șechemului, Dumnezeu l‑a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.
亚比米勒做王
1耶路·巴力的儿子亚比米勒去示剑的舅舅家，对外祖父全家说： 2“请你们去问示剑人，耶路·巴力的七十个儿子统治他们好呢，还是一个人统治他们好呢？别忘记我是你们的骨肉至亲。” 3他们便将他的话转告示剑人。示剑人因为亚比米勒是他们的亲戚，都拥护他， 4从巴力·比利土的庙里拿了七十块银子给他。他用这些钱收买了一班无赖做随从。 5他前往俄弗拉，来到他父亲家，在一块磐石上杀死了他七十个同父异母的兄弟，只有耶路·巴力的小儿子约坦躲了起来，幸免于难。 6示剑和米罗的人都聚集到示剑石柱旁的橡树下，拥立亚比米勒为王。
7约坦听见这消息，便上到基利心山顶，高喊：“示剑人啊，你们要听我说，这样上帝也会听你们说。 8从前，树木要选一个王，它们对橄榄树说，‘你来做我们的王。’ 9橄榄树说，‘我怎能因为贪图凌驾于众树之上而停止出产用来尊崇神与人的橄榄油呢？’ 10树木对无花果树说，‘你来做我们的王。’ 11无花果树说，‘我怎能因为贪图凌驾于众树之上而停止出产甜美的果子呢？’ 12于是，树木对葡萄树说，‘你来做我们的王。’ 13葡萄树说，‘我怎能因为贪图凌驾于众树之上而停止出产令神明和世人都快乐的美酒呢？’ 14最后，所有的树木都对荆棘说，‘你来做我们的王。’ 15荆棘回答说，‘倘若你们诚心立我为你们的王，就投靠在我的荫下吧；不然，愿火从荆棘中冒出来吞噬黎巴嫩的香柏树。’
16“现在你们立亚比米勒为王，光明正大吗？你们有没有善待耶路·巴力和他一家？有没有按他的功绩对待他？ 17你们想想，从前我父亲为你们出生入死，从米甸人手中拯救你们。 18现在你们却背叛我父亲家，在一块磐石上杀死他七十个儿子。因为他婢女的儿子亚比米勒是你们的亲戚，你们就立亚比米勒为王。 19倘若你们光明正大地对待了耶路·巴力一家，愿你们给亚比米勒带来快乐，也愿亚比米勒给你们带来快乐。 20否则，愿亚比米勒烧灭你们示剑人和米罗人，也愿你们示剑人和米罗人烧灭亚比米勒。” 21约坦因惧怕他的兄弟亚比米勒，就逃往比珥居住。
亚比米勒毁灭示剑
22亚比米勒治理以色列三年后， 23上帝派遣一个邪灵挑起亚比米勒和示剑人之间的争端，示剑人用诡诈的手段对待亚比米勒。 24这是要惩罚亚比米勒和帮他残杀耶路·巴力七十个儿子的示剑人。 25示剑人在山顶设下埋伏，等候亚比米勒，他们抢劫所有过路的行人。有人把这事告诉了亚比米勒。
26以别的儿子迦勒和他的弟兄来到示剑，示剑人都信任他们。 27示剑人出城到田间采摘葡萄，踩榨葡萄汁，然后在他们的神庙中欢宴，尽情吃喝，咒诅亚比米勒。 28以别的儿子迦勒说：“亚比米勒是谁？我们示剑人是谁，竟要服侍他？他不就是耶路·巴力的儿子吗？他的帮手不就是西布勒吗？我们为什么要服侍他？你们要服侍示剑人祖先哈抹的后代。 29要是这百姓归我领导就好了！我会除掉亚比米勒，我会挑战他召集全军来战9:29 “我会挑战他召集全军来战”参考七十士译本；希伯来文为“他对亚比米勒说：‘召集你的全军来战吧！’”。”
30示剑城的官长西布勒听见以别的儿子迦勒的话，勃然大怒， 31暗中派人对亚比米勒说：“以别的儿子迦勒和他的弟兄已经到了示剑，正在煽动全城反对你。 32请你晚上带着部下埋伏在田间， 33清晨日出时攻城。迦勒带着部下出来应战时，你便可以见机行事。”
34于是，亚比米勒带领军队夜间出发，兵分四路埋伏在示剑城外。 35早晨，以别的儿子迦勒出来站在城门口时，亚比米勒带领部下从埋伏的地方冲了出来。 36迦勒看见他们，便对西布勒说：“看！有人正从山顶下来。”西布勒说：“你把山影看成人了吧。” 37迦勒说：“看！有人正从山上下来，还有一队人正从占卜橡树那边的路上奔来。” 38西布勒说：“你的豪气哪里去了？你曾说，‘亚比米勒是谁，我们竟要服侍他？’这些不就是你讥笑的人吗？出去迎战吧！” 39于是，迦勒率领示剑人出城迎战亚比米勒。 40迦勒败逃，亚比米勒紧追不舍，沿途有许多人受伤倒在地上，一直到城门口。 41之后，亚比米勒住在亚鲁玛，西布勒把迦勒和他的弟兄逐出示剑。
42第二天，示剑人出城来到田间。亚比米勒得知后， 43把部下兵分三队，埋伏在田间，等城里的人出来时，伏击他们。 44亚比米勒率领一队人冲到示剑的城门口，截断示剑人的退路，其他两队击杀田间的示剑人。 45亚比米勒鏖战一天，攻陷了示剑城，杀了城内的居民，把整座城夷为平地，还撒上了盐。
46示剑楼的人听到风声，躲进了巴力·比利土神庙的内堂。 47亚比米勒得知后， 48便领兵上撒门山用斧头砍下树枝，扛在肩上，并命令部下赶紧照做。 49他们都砍下一根树枝，跟着亚比米勒把树枝堆在神庙内堂的四周，放火烧死了里面所有的人，男女约一千人。
50随后，亚比米勒去围攻提备斯，占领了该城。 51全城的人都逃进城中一座坚固的城楼内，锁上大门，爬上楼顶。 52亚比米勒攻打城楼，走到城楼门口正准备放火时， 53有个妇人扔下一块磨石，砸烂了他的头。 54亚比米勒连忙对为他拿兵器的年轻人说：“拔刀杀了我吧，免得人们说，‘一位妇人杀了他。’”于是，那年轻人刺死了他。 55以色列人见亚比米勒已死，便各自回家了。 56上帝就这样使亚比米勒得到了报应，因为他残杀了自己的七十个兄弟， 57也让示剑人因自己的一切恶行而得到了报应。耶路·巴力的儿子约坦的咒诅临到了他们。
