Abimelek
1Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s‑a dus la Șechem, la frații mamei lui, și le‑a vorbit atât lor, cât și întregului clan al familiei tatălui mamei lui, zicând: 2„Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor Șechemului: «Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi șaptezeci de bărbați, toți fii ai lui Ierub-Baal, sau să stăpânească peste voi un singur bărbat? Aduceți‑vă aminte că sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!»“
3Frații mamei lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor Șechemului, iar inima lor s‑a îndreptat spre Abimelek, căci își ziceau: „Este fratele nostru!“ 4I‑au dat lui Abimelek șaptezeci de șecheli4 Aproximativ 0,8 kg. de argint din templul lui Baal-Berit4 Vezi nota de la 8:33., iar acesta a plătit cu ei niște bărbați de nimic și fără căpătâi, care au mers după el. 5Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra, și i‑a ucis pe o singură piatră pe frații lui, fii ai lui Ierub-Baal, șaptezeci de bărbați. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat, căci se ascunsese. 6După aceea, toți locuitorii Șechemului și toți cei din Bet‑Milo s‑au strâns laolaltă și au venit să‑l facă pe Abimelek rege lângă stejarul monumentului6 Sensul termenului ebraic este nesigur. care este în Șechem.
Pilda lui Iotam
7Când l‑au înștiințat pe Iotam de lucrul acesta, Iotam s‑a dus și s‑a așezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo el și‑a ridicat glasul și a strigat, zicând: „Ascultați‑mă, locuitori ai Șechemului, ca și Dumnezeu să vă asculte pe voi!
8Copacii au plecat să ungă un rege peste ei și i‑au zis măslinului: «Domnește peste noi!» 9Dar măslinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu uleiul meu, prin care sunt onorați Dumnezeu și oamenii, și să merg să mă legăn peste copaci?»
10Apoi copacii i‑au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 11Dar smochinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu dulceața mea și roadele mele cele bune și să merg să mă legăn peste copaci?»
12După aceea copacii i‑au zis viței: «Vino tu și domnește peste noi!» 13Dar vița le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu mustul, care aduce bucurie lui Dumnezeu și oamenilor, și să merg să mă legăn peste copaci?»
14Atunci toți copacii i‑au zis spinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 15Spinul le‑a răspuns copacilor: «Dacă vreți cu adevărat să mă ungeți ca rege al vostru, veniți și adăpostiți‑vă la umbra mea, dar dacă nu vreți, atunci să iasă foc din spin și să mistuie cedrii Libanului!»
16Oare cu credincioșie și integritate ați lucrat voi când l‑ați făcut pe Abimelek rege? V‑ați purtat voi bine cu Ierub-Baal și familia lui? Și oare i‑ați făcut voi după cum merita? 17Căci tatăl meu s‑a luptat pentru voi, și‑a riscat viața și v‑a eliberat din mâna lui Midian. 18Dar voi v‑ați ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu și i‑ați ucis fiii, șaptezeci de bărbați, pe o singură piatră. Apoi l‑ați făcut rege peste locuitorii Șechemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, pentru că este fratele vostru. 19Dacă ați lucrat astăzi cu credincioșie și integritate față de Ierub-Baal și familia lui, atunci bucurați‑vă de Abimelek și el să se bucure de voi! 20Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek și să‑i mistuie pe locuitorii Șechemului și pe cei din Bet‑Milo! Și să iasă foc din locuitorii Șechemului și din Bet‑Milo ca să‑l mistuie pe Abimelek!“
21Apoi Iotam a fugit, a scăpat și s‑a dus la Beer. Și a locuit acolo, departe de fața lui Abimelek, fratele său.
Dumnezeu pune capăt răutății lui Abimelek
22Abimelek domnea peste Israel de trei ani. 23Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek și locuitorii Șechemului și astfel locuitorii Șechemului l‑au trădat pe Abimelek, 24pentru ca violența săvârșită față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată, iar sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i‑a ucis, precum și asupra locuitorilor Șechemului, care l‑au ajutat pe acesta să‑și ucidă frații. 25Locuitorii Șechemului au pus la pândă pe vârfurile munților niște oameni care‑i jefuiau pe drumeții ce treceau pe lângă ei. Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta.
26Gaal, fiul lui Ebed, a venit împreună cu frații lui și a trecut în Șechem. Locuitorii Șechemului s‑au încrezut în el. 27El și oamenii lui au ieșit la câmp, le‑au cules viile, au pus strugurii în teasc, iar apoi au dat un ospăț. Ei au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut și l‑au blestemat pe Abimelek. 28Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek și cine este Șechem ca să‑i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal și nu este Zebul reprezentantul lui? Este mai bine să slujiți oamenilor lui Hamor, tatăl lui Șechem. De ce să‑i slujim lui Abimelek? 29Ah, dacă ar pune cineva poporul acesta în mâna mea! L‑aș răsturna pe Abimelek!“ Iar despre Abimelek zicea: „Înmulțește‑ți oștirea și ieși!“
30Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s‑a aprins de mânie. 31A trimis pe ascuns niște mesageri la Abimelek, zicând: „Iată că Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șechem și răscoală cetatea împotriva ta. 32Ridică‑te noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp. 33Apoi să te scoli dis‑de‑dimineață, înainte de răsăritul soarelui, și să te năpustești asupra cetății. Iată că Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta. Să le faci după cum vei putea.“
34Abimelek și tot poporul care era cu el s‑au ridicat noaptea și s‑au pus la pândă în patru cete lângă Șechem. 35Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36Când a zărit poporul, Gaal i‑a zis lui Zebul:
– Iată un popor care se coboară de pe vârfurile munților.
Zebul i‑a răspuns:
– Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni.
37Însă Gaal a zis din nou:
– Iată, chiar este un popor care se coboară dinspre centrul țării, iar o ceată vine pe drumul dinspre Stejarul prezicătorilor.37 Practicanți ai „artei prezicerii“ (vezi nota de la Lev. 19:26).
38Atunci Zebul i‑a zis:
– Unde îți este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să‑i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l‑ai disprețuit? Ieși acum și luptă‑te cu el!
39Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Șechemului și s‑a luptat cu Abimelek. 40Abimelek l‑a urmărit, dar acesta a reușit să fugă dinaintea lui. Mulți au căzut răpuși până spre intrarea porții. 41Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i‑a alungat pe Gaal și pe frații lui, astfel că n‑au mai rămas în Șechem.
42A doua zi, când poporul a ieșit la câmp, Abimelek a fost înștiințat de lucrul acesta. 43Și‑a luat oamenii, i‑a împărțit în trei cete și au stat la pândă în câmp. După ce s‑a uitat și a văzut că poporul ieșise din cetate, s‑a ridicat împotriva lui și l‑a atacat. 44Abimelek și cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porții cetății. Două din cete s‑au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i‑au ucis. 45Abimelek s‑a luptat împotriva cetății toată ziua aceea. După ce a cucerit‑o, a ucis poporul care era în ea, a dărâmat cetatea și a împrăștiat sare peste ea.
46Când au auzit acest lucru, toți locuitorii turnului Șechemului au intrat într‑un refugiu din templul lui El‑Berit46 El‑Berit înseamnă El al legământului, El fiind o zeitate foarte importantă în panteonul canaanit.. 47Abimelek a fost înștiințat că toți locuitorii turnului Șechemului s‑au adăpostit acolo. 48Abimelek și tot poporul care era cu el s‑au urcat pe muntele Țalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac și a pus‑o pe umăr. Apoi le‑a zis oamenilor care erau cu el: „Ați văzut ce am făcut eu; faceți și voi la fel!“ 49Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă și l‑a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu și i‑au dat foc atât lui, cât și oamenilor dinăuntru. Așa au murit toți oamenii din turnul Șechemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebețului, l‑a împresurat și l‑a cucerit. 51În mijlocul cetății era un turn fortificat. Locuitorii cetății, bărbați și femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru și se urcaseră pe acoperișul turnului. 52Abimelek a ajuns până la turn și l‑a asediat. Când s‑a apropiat de ușa turnului ca să‑i dea foc, 53o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek și i‑a crăpat craniul. 54Atunci el l‑a chemat repede pe cel care‑i purta armele și i‑a zis: „Scoate‑ți sabia și omoară‑mă, ca nu cumva să se zică despre mine: «L‑a ucis o femeie.»“ Slujitorul său l‑a străpuns, și el a murit. 55Când oamenii lui Israel au văzut că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.
56Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când și‑a ucis cei șaptezeci de frați. 57Și tot răul făcut de oamenii Șechemului, Dumnezeu l‑a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.
Si Abimelec
1Usa ka adlaw, miadto si Abimelec nga anak ni Gideon9:1 Gideon: sa Hebreo, Jerubaal. Mao usab kini sa bersikulo 2, 5, 24, 28, 57. sa mga paryente sa iyang inahan sa Shekem. Miingon siya kanila, 2“Pangutan-a ninyo ang tanang taga-Shekem kon unsay gusto nila: pangulohan sila sa 70 ka mga anak ni Gideon o sa usa lang ka tawo? Hinumdomi ninyo nga ako inyong kadugo.”
3Busa nakigsulti ang mga paryente ni Abimelec sa mga taga-Shekem. Misugot sila nga si Abimelec ang mangulo kanila, tungod kay paryente nila siya. 4Gihatagan nila si Abimelec ug 70 ka buok nga pilak gikan sa templo ni Baal Berit, ug gigamit niya kini sa pagsuhol ug mga bugoy nga mosunod kaniya. 5Miadto si Abimelec sa balay sa iyang amahan sa Ofra, ug gipamatay niya ang iyang 709:5 70: Ang buot ipasabot, mga banabana 70. ka mga igsoon sa amahan nga si Gideon ibabaw sa usa ka bato. Apan si Jotam nga mao ang kamanghoran wala mapatay kay mitago siya. 6Miadto ang mga taga-Shekem ug taga-Bet Millo sa dakong kahoy sa Shekem ug didto gihimo nilang hari si Abimelec.
7Sa dihang nabalitaan kini ni Jotam, mitungas siya ibabaw sa Bukid sa Gerizim ug misinggit kanila, “Mga taga-Shekem, pamatia ninyo kining isugilon ko kaninyo aron pamation kamo sa Dios. 8Usa niana ka higayon, ang mga kahoy nangita ug mohari kanila. Miingon sila sa kahoyng olibo, ‘Ikaw ang maghari kanamo.’ 9Mitubag ang olibo, ‘Mas pilion ko pa ba ang paghari kaninyo kaysa paghatag ug lana nga gamiton sa pagpasidungog sa mga dios ug sa mga tawo? Dili gayod!’
10“Busa miingon sila sa kahoy nga igos, ‘Ikaw na lang ang maghari kanamo.’ 11Apan mitubag ang kahoy nga igos, ‘Mas pilion ko pa ba ang paghari kaninyo kaysa paghatag ug lamian ug tam-is nga bunga? Dili gayod!’
12“Busa miingon sila sa ubas, ‘Ikaw na lang ang maghari kanamo.’ 13Mitubag ang ubas, ‘Mas pilion ko pa ba ang paghari kaninyo kaysa paghatag ug bino nga makapalipay sa mga dios ug sa mga tawo? Dili gayod!’
14“Busa miingon na lang silang tanan sa kahoyng tunokon, ‘Ikaw na lang ang maghari kanamo.’ 15Mitubag ang kahoyng tunokon, ‘Kon gusto gayod ninyo nga ako ang maghari kaninyo, pasilong kamo sa akong landong. Kon magdumili kamo, magpagawas ako ug kalayo nga mosunog sa mga kahoyng sedro sa Lebanon.’ ”
16Mipadayon si Jotam sa pag-ingon, “Matarong ba ug husto ang inyong paghimo kang Abimelec nga hari? Maayo ba ang inyong gihimo ngadto sa akong amahan ug sa iyang pamilya? Gibalosan ba ninyo sa kaayo ang maayo niyang gihimo alang kaninyo? 17Hinumdomi ninyo nga nakiggira ang akong amahan aron luwason kamo gikan sa mga Midianhon. Gisakripisyo niya ang iyang kinabuhi alang kaninyo. 18Apan karon nakigbatok kamo sa pamilya sa akong amahan. Gipatay ninyo ang 70 niya ka mga anak ibabaw sa usa lang ka bato. Ug gihimo ninyong hari si Abimelec nga anak lang sa akong amahan sa iyang sulugoong babaye, tungod kay paryente ninyo siya. 19Kon alang kaninyo matarong ug husto ang inyong gihimo ngadto sa akong amahan ug sa iyang panimalay karong adlawa, hinaut nga malipay kamo kang Abimelec ug siya malipay usab kaninyo. 20Apan kon dili, hinaut nga laglagon ni Abimelec kamong mga taga-Shekem ug Bet Millo, ug kamo usab molaglag kaniya.9:20 hinaut nga laglagon… kaniya: sa Hebreo, hinaut nga mogawas ang kalayo gikan kang Abimelec ug lamyon ang mga taga-Shekem ug Bet Millo, ug mogawas ang kalayo gikan sa Shekem ug Bet Millo ug lamyon si Abimelec.” 21Pagkahuman ug sulti niadto ni Jotam, miikyas siya ngadto sa Beer ug didto nagpuyo tungod kay nahadlok siya sa iyang igsoon nga si Abimelec.
22Human sa tulo ka tuig nga pagdumala ni Abimelec sa mga Israelinhon, 23gipaaway sa Dios si Abimelec ug ang katawhan sa Shekem. Mirebelde ang taga-Shekem kang Abimelec. 24Nahitabo kini aron mapanimaslan si Abimelec ug ang mga taga-Shekem nga mitabang kaniya sa pagpatay sa 70 ka mga anak ni Gideon nga iyang mga igsoon. 25Nagbutang ang mga taga-Shekem ug mga tawo sa kabukiran aron atangan si Abimelec. Ug gipangtulis nila ang tanang miagi didto. Nabalitaan kini ni Abimelec.
26Unya si Gaal nga anak ni Ebed mibalhin sa Shekem uban sa iyang mga igsoon. Misalig kaniya ang mga taga-Shekem. 27Nangadto sila sa uma, nanguhag ubas, ug naghimog bino. Unya nagpista sila didto sa templo sa ilang dios. Ug samtang nangaon sila ug nagainom didto, gitamay nila si Abimelec. 28Miingon si Gaal, “Unsa ba kitang mga taga-Shekem? Nganong magpailalom man kita kang Abimelec? Kinsa ba siya? Dili ba anak man lang siya ni Gideon, ug siya ug ang iyang opisyal nga si Zebul nagaalagad man sa katawhan ni Hamor nga amahan ni Shekem? Nganong magpailalom man kita kaniya? 29Kon ako pay inyong pangulo, wagtangon ko si Abimelec. Ingnon ko siya nga dugangan ang iyang mga sundalo ug makig-away kanato.”
30Nasuko si Zebul nga pangulo sa lungsod sa dihang nabalitaan niya ang giingon ni Gaal. 31Busa nagsugo siya ug mga mensahero sa sekreto sa pag-adto kang Abimelec. Mao kini ang iyang gipaingon, “Si Gaal ug ang iyang mga igsoon ania dinhi sa Shekem, ug gidani nila ang mga katawhan nga morebelde kanimo. 32Busa karong gabii, kuyoga ang imong mga tawo ug panago una kamo sa kaumahan sa gawas sa lungsod. 33Ugma, sa pagsidlak sa adlaw, kaliti ninyo ug sulong ang lungsod. Kon mosukol si Gaal ug ang iyang mga tawo, himoa ang gusto mong himuon kanila.”
34Busa pagkagabii, milakaw si Abimelec ug ang iyang mga tawo. Gibahin nila sa upat ang ilang grupo ug nagaatang sila sa gawas sa Shekem. 35Sa dihang nakita nila nga migawas si Gaal ug mitindog sa may pultahan sa lungsod, migawas sila gikan sa ilang gitagoan. 36Sa dihang nakita sila ni Gaal, miingon siya kang Zebul, “Tan-awa ra gud, may mga tawo nga nanglugsong gikan sa ibabaw sa mga bukid.” Mitubag si Zebul, “Mga anino kana sa mga bukid. Abi lang nimo ug mga tawo.”
37Miingon pag-usab si Gaal, “Tan-awa ra gud! May mga tawo nga nanglugsong gikan sa taliwala sa duha ka bukid, ug may usa ka grupo nga naggikan sa dakong kahoy sa mga manalagna!”
38Mitubag si Zebul kaniya, “Asa na man ang imong gipanghambog? Dili ba miingon ka man, ‘Ngano, kinsa ba si Abimelec nga magpailalom man kita kaniya?’ Karon ania na ang gitamay mo! Lakaw na, ug pakiggira kanila!”
39Busa gipangulohan ni Gaal ang mga taga-Shekem ug nakiggira sila kang Abimelec. 40Unya gigukod ni Abimelec si Gaal, apan miikyas siya. Nagkatag ang mga samaran hangtod sa may pultahan sa lungsod.
41Pagkahuman niadto, mipuyo si Abimelec sa Aruma. Wala gitugot ni Zebul nga mobalik si Gaal ug ang iyang mga igsoon sa Shekem.
42Pagkabuntag, nabalitaan ni Abimelec nga miadto sa kaumahan ang mga taga-Shekem. 43Busa gibahin niya sa tulo ka grupo ang iyang mga tawo. Miadto sila sa kaumahan ug nagaatang didto. Sa dihang nakita nila ang mga taga-Shekem nga migawas sa lungsod, midasdas dayon sila. 44Ang grupo ni Abimelec midali-dali pag-adto sa may pultahan sa lungsod aron pagbantay, samtang gipamatay sa duha ka grupo ang mga tawo nga tua sa kaumahan. 45Tibuok adlaw gayod nga nakiggira sila si Abimelec, ug nasakop ra gayod nila ang lungsod. Unya gipamatay nila ang tanang mga lumulupyo didto. Giguba nila ang lungsod ug unya gisabwagan ug asin. 46Sa dihang nabalitaan kini sa mga lumulupyo sa Tore sa Shekem, nanago sila sa lig-on nga bahin sa templo ni El Berit.9:46 El Berit: o, Baal Berit. 47Sa pagkahibalo niini ni Abimelec, 48gidala niya ang iyang mga tawo sa Bukid sa Zalmon. Pag-abot nila didto, mikuha si Abimelec ug atsa ug namutol ug mga sanga sa kahoy ug gipas-an kini. Unya iyang giingnan ang iyang mga tawo nga magdali ug sundon ang iyang gibuhat. 49Busa ang matag usa kanila namutol ug kahoy ug misunod kang Abimelec. Gitapok nila ang mga kahoy sa lig-on nga bahin sa templo ug gidagkotan. Nangamatay ang mga lumulupyo sa tore sa Shekem. Mga 1,000 tanan, apil ang mga babaye.
50Pagkahuman, miadto sila si Abimelec sa Tebez. Gilibotan nila kini ug gisakop. 51Apan may lig-ong tore sa lungsod, ug nanago ang tanang taga-Tebes didto. Unya nanira sila ug nanaka sa atop. 52Midasdas si Abimelec sa tore, apan sa dihang miduol siya sa pultahan aron unta pagsunog niini, 53gihulogan sa usa ka babaye ug galingan nga bato ang iyang ulo, ug miliki ang iyang ulo. 54Dali-dali niyang gitawag ang tawo nga tigdala sa iyang armas ug giingnan, “Ibta ang imong espada ug patya ako aron dili sila makaingon nga usa lang ka babaye ang nakapatay kanako.” Busa giduslak siya sa iyang sulugoon ug namatay. 55Sa dihang nakita sa mga Israelinhon nga patay na si Abimelec, namauli sila.
56Sa mao nga paagi, gipabayad sa Dios si Abimelec sa daotan niyang gihimo ngadto sa iyang amahan, nga mao ang pagpatay sa 70 niya ka mga igsoon. 57Gipabayad usab sa Dios ang mga taga-Shekem sa ilang pagkadaotan. Busa natuman ang tunglo ni Jotam nga anak ni Gideon.
