Cearta cu efraimiții
1Efraimiții i‑au zis lui Ghedeon:
– Cum ai putut să te porți astfel cu noi? De ce nu ne‑ai chemat și pe noi când te‑ai dus să lupți împotriva midianiților?
Și au început o ceartă aprigă cu el.
2El le‑a răspuns:
– Ce‑am făcut eu mai mult în comparație cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămași în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3În mâinile voastre i‑a dat Dumnezeu pe Oreb și Zeeb, căpeteniile midianiților. Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?
După ce le‑a spus aceste cuvinte, li s‑a potolit mânia.
Ghedeon îi omoară pe regii midianiți
4Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan și l‑a traversat împreună cu cei trei sute de bărbați care erau cu el, obosiți, dar încă în urmărirea dușmanului.
5El le‑a zis oamenilor din Sucot:
– Dați‑le, vă rog, câteva bucăți de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiți și suntem încă în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Midianului.
6Căpeteniile din Sucot i‑au răspuns:
– Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oștirii tale?
7Ghedeon le‑a zis:
– Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah și pe Țalmuna în mâinile mele, vă voi treiera carnea cu spinii pustiei și cu mărăcini.
8De acolo s‑au suit la Peniel și a cerut același lucru. Oamenii din Peniel i‑au răspuns așa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. 9Atunci el le‑a vorbit oamenilor din Peniel, zicând: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“
10Zebah și Țalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind și tabăra lor, în jur de cincisprezece mii de bărbați, toți cei ce mai rămăseseră din toată tabăra fiilor Răsăritului, căci căzuseră uciși o sută douăzeci de mii de războinici. 11Ghedeon s‑a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah și Iogbeha, și a atacat tabăra în timp ce aceasta se credea în siguranță. 12Zebah și Țalmuna au fugit, dar el i‑a urmărit și i‑a capturat pe cei doi regi ai Midianului, Zebah și Țalmuna. Și a pus pe fugă toată tabăra.
13Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaș, s‑a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. 14A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i‑a pus câteva întrebări. Acesta i‑a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor14, 16 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei avea rol de (2) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7). Sucotului. Erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15S‑a dus la oamenii din Sucot și le‑a zis: „Iată‑i pe Zebah și Țalmuna din cauza cărora m‑ați batjocorit, zicând: «Sunt deja Zebah și Țalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiți?»“ 16I‑a luat pe bătrânii cetății, a luat spini din pustie și mărăcini și i‑a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. 17Apoi a dărâmat turnul din Peniel și i‑a ucis pe oamenii cetății.
18După aceea le‑a zis lui Zebah și Țalmuna:
– Cum erau bărbații pe care i‑ați ucis la Tabor?
Ei i‑au răspuns:
– Erau ca tine. Fiecare era la înfățișare ca un fiu de rege.
19El le‑a zis:
– Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că dacă i‑ați fi lăsat în viață, nu v‑aș ucide acum.
20Și i‑a zis lui Ieter, întâiul lui născut:
– Ridică‑te și ucide‑i!
Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era teamă, fiind încă un copil.
21Atunci Zebah și Țalmuna i‑au zis:
– De ce nu ne omori tu însuți? Cum este omul așa este și puterea lui!
Ghedeon s‑a ridicat și i‑a ucis pe Zebah și pe Țalmuna, luând apoi lunișoarele21, 26 Probabil ornamente în formă rotundă sau de semilună, făcând parte din cultul zeiței lunii. care erau la gâtul cămilelor lor.
Idolatria lui Ghedeon și a poporului
22Bărbații lui Israel i‑au zis lui Ghedeon:
– Stăpânește tu peste noi, tu, fiul tău și fiul fiului tău, căci ne‑ai izbăvit din mâna lui Midian.
23Ghedeon le‑a răspuns:
– Nu eu voi stăpâni peste voi și nici fiul meu nu va stăpâni peste voi, ci Domnul va stăpâni peste voi.
24Ghedeon le‑a zis:
– Doresc însă să vă cer ceva: dați‑mi fiecare câte un cercel din prada voastră.
Dușmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliți.
25Ei i‑au răspuns:
– Desigur, ți‑i vom da!
Apoi au așternut o învelitoare și fiecare om a aruncat pe ea cerceii luați ca pradă. 26Greutatea cerceilor de aur pe care i‑a cerut a ajuns la o mie șapte sute de șecheli26 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice. Existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr). Greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone. Aproximativ 20 kg. de aur, în afară de lunișoare, ornamente și hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului și în afară de lănțișoarele de la gâtul cămilelor lor. 27Ghedeon a făcut din ei un efod27 Aici, un obiect prin care era căutată voia zeului căruia îi era asociat efodul. pe care l‑a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s‑a prostituat, închinându‑se la el acolo. El a devenit o cursă pentru Ghedeon și familia lui.
Moartea lui Ghedeon
28Astfel, Midianul a fost supus înaintea fiilor lui Israel și n‑a mai îndrăznit să‑și ridice capul. Și țara a avut liniște timp de patruzeci de ani, în zilele lui Ghedeon. 29Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaș, s‑a retras și a locuit în casa lui.
30Ghedeon a avut șaptezeci de fii, ieșiți din coapsa lui, căci a avut multe soții. 31Țiitoarea lui din Șechem i‑a născut și ea un fiu, căruia el i‑a pus numele Abimelek31 Abimelek înseamnă Tatăl meu este rege, sugestiv pentru intenția acestuia de a instaura monarhia (cap. 9).. 32Ghedeon, fiul lui Ioaș, a murit după o bătrânețe fericită și a fost înmormântat în mormântul lui Ioaș, tatăl său, în Ofra abiezriților.
33După ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s‑au întors la păcatele dinainte, prostituându‑se înaintea baalilor33 Vezi nota de la 2:11.. Ei l‑au înălțat pe Baal-Berit33 Baal-Berit înseamnă Baal al legământului (sau Domnul legământului), numele sugerând fie intrarea israeliților în legământ cu Baal, fie intrarea israeliților într‑o ligă canaanită, Baal fiind garantul tratatului de alianță. ca dumnezeu al lor. 34Astfel, fiii lui Israel nu și‑au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor dușmanilor dimprejur 35și nici n‑au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în pofida binelui pe care el îl făcuse lui Israel.
Gideon straffar dem som svikit
1Men ledarna för Efraims stam sa till Gideon: ”Varför gjorde du så här mot oss? Varför skickade du inte bud till oss när du gav dig iväg för att strida mot midjaniterna?” anklagade de honom. 2Gideon svarade: ”Vad har jag gjort som kan jämföras med er? Är inte Efraims efterskörd mer än Aviesers vinskörd? 3Gud lät er ta de midjanitiska generalerna Orev och Seev till fånga. Vad har jag uträttat jämfört med er?”
Med dessa ord lyckades Gideon få ledarna att lugna sig.
4Gideon gick nu över Jordan med sina trehundra män. Trots att alla var mycket trötta, förföljde de fortfarande fienden. 5Han bad de styrande i Suckot om några brödkakor för männen som var alldeles utmattade och sa: ”Jag förföljer Sevach och Salmunna, midjaniternas kungar.” 6”Ni har ju inte tagit dem till fånga än!” svarade ledarna i Suckot. ”Varför skulle vi förse din här med bröd?” 7Då varnade Gideon dem: ”När Herren låtit oss få tag i dem, ska jag komma tillbaka och slita sönder er med törnen och tistlar från öknen!”
8Därefter drog han upp till Penuel och bad att få mat där, men han fick samma svar. 9Han sa då till Penuels män: ”När jag återvänder i triumf, ska jag riva ner detta torn!”
10Just då befann sig kung Sevach och kung Salmunna i Karkor med de 15 000 man som var allt som återstod av arméerna från östern. Över 120 000 man hade redan dödats. 11Då gick Gideon runt dem på karavanvägen öster om Novach och Jogbeha och överraskade den midjanitiska armén med ett anfall. 12De båda kungarna flydde, men Gideon förföljde dem och tog dem till fånga och slog hela hären med skräck.
13När Gideon, Joashs son, senare återvände från striden genom Herespasset, 14fick han tag i en ung man från Suckot. Gideon förhörde honom och fick honom att skriva ner namnen på alla de sjuttiosju ledarna och äldste i staden.
15När Gideon kom till Suckot sa han: ”Nu är Sevach och Salmunna här! Ni hånade mig och sa: ’Ni har ju inte tagit dem till fånga än! Varför skulle vi förse dina utmattade trupper med bröd?’ ”
16Han grep de äldste i staden och straffade dem sedan med törnen och tistlar. 17Han rev också ner tornet i Penuel och dödade männen där.
18Sedan frågade Gideon Sevach och Salmunna: ”De män ni dödade vid Tabor, hur såg de ut?” De svarade: ”De såg ut som du, som kungasöner!” 19”Det måste ha varit mina bröder, min mors söner!” utropade Gideon. ”Så sant Herren lever, om ni hade låtit dem leva, skulle jag inte döda er!”
20Sedan vände han sig till sin äldste son Jeter och uppmanade honom att döda dem. Men pojken var bara barnet och var rädd för att dra sitt svärd.
21Då sa Sevach och Salmunna till Gideon: ”Du kan göra det själv. Det måste till en mans styrka!” Då gick Gideon fram och dödade dem och tog de prydnader8:21 Troligen månsmycken, amuletter. som hängde kring deras kamelers halsar.
Gideon vill inte bli kung
22Israels män vädjade till Gideon: ”Härska över oss, du och din son och din sonson, för du har räddat oss från Midjans makt!”
23”Jag ska inte bli er kung och inte min son heller!” svarade Gideon. ”Herren är er kung! 24Men jag har en önskan. Ge mig en ring var av det ni tagit som byte!” Fienderna var nämligen ismaeliter och de brukade ha guldringar i öronen.
25”Det ska vi gärna göra!” svarade de och bredde ut ett tygstycke. Där lade var och en ringarna från bytet. 26Den sammanlagda vikten blev 1 700 siklar, nästan tjugo kilo. Till detta kom värdet av halsprydnaderna, de purpurrödfärgade kläderna och kamelernas halskedjor.
27Gideon gjorde en efod av guldet och satte upp den i sin hemstad Ofra. Men alla i Israel började snart trolöst tillbe den. Därför blev den till olycka för Gideon och hans familj.
Gideon dör
28Så gick det alltså till när Midjan blev kuvat av Israel. Midjan reste sig aldrig mer och Israel hade fred i fyrtio år under återstoden av Gideons livstid. 29Jerubbaal, Joashs son, återvände hem efter kriget 30och fick inte mindre än sjuttio söner, för han skaffade sig många hustrur. 31Han hade också en bihustru i Shekem som födde honom sonen Avimelek.
32Gideon, Joashs son, dog vid hög ålder och man begravde honom i hans far Joashs grav i Ofra i det aviesritiska landet.
33Men så snart Gideon var död, var israeliterna trolösa och vände sig till baalsgudarna och gjorde Baal Berit till sin gud. 34De kom inte längre ihåg Herren, sin Gud, fast han hade räddat dem från alla deras fiender runt omkring dem. 35Inte heller visade de någon godhet mot Jerubbaals, dvs. Gideons, familj trots allt som han hade gjort för dem.
